Radio România Internațional

Tag: pod

  • Un nou pod peste Dunăre

    Un nou pod peste Dunăre

    România și
    Bulgaria vor construi al treilea pod peste Dunăre. Cele două țări au înaintat
    un proiect comun la Comisia Europeană pentru un studiu preliminar de
    proiectare, iar odată cu acesta a început, practic, procesul de implementare a
    proiectului. Noul pod se va afla în apropiere de Giurgiu-Ruse și va fi unul
    mixt – rutier şi feroviar, iar România va sprijini această soluţie tehnică. Şi
    Comisia Europeană susţine acest proiect, după cum a dat asigurări chiar
    comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. România este singura ţară
    din Uniunea Europeană care primeşte bani pentru construcţia de drumuri prin
    Planul Național de Redresare și Reziliență, a precizat oficialul de la
    Bruxelles.


    Sprijinul vine în contextul problemelor de pe Podul Prieteniei,
    principala vamă dintre România-Bulgaria, vechi de aproape 70 de ani şi depăşit
    ca volum al transporturilor. În prezent, aproape 2.000 de camioane și peste
    4.000 de mașini traversează acest pod în fiecare zi. Și cel de-al doilea pod
    peste Dunăre, cel de la Calafat-Vidin, este foarte folosit.


    Secretarul de stat
    în Ministerul Transporturilor, Ionuţ Săvoiu, a oferit mai multe amănute despre
    noul proiect Se discută în această perioadă de poduri între România
    şi Ucraina, la Isaccea, între România şi Bulgaria. Există sprijinul Comisiei
    Europene pentru un al doilea pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse. Vom face tot ce
    se poate astfel încât podul să fie prevăzut şi cu linie de cale ferată. Sunt
    convins că rezultatele studiului de fezabilitate ne vor pune în faţa unei
    decizii corecte din acest punct de vedere şi aştept cu mare interes realizarea
    acestui studiu. Ştim că este o discuţie între cele două părţi să se lanseze cât
    mai repede acest studiu de fezabilitate. Rezultatul acestuia sunt convins că ne
    va conduce în direcţia de a avea un pod. Asta o spun din perspectiva mea, ca
    specialist în domeniu.


    Potrivit autorităților, urmează să se facă o analiză a
    diferitelor trasee și a punctelor din care va porni podul la Giurgiu-Ruse. La
    începutul anului 2024, este de așteptat să se anunțe dacă proiectul a fost
    aprobat pentru finanțare. Calendarul prevede semnarea unui contract cu Comisa
    Europeană până la jumătatea anului 2024 și implementarea până la sfârșitul lui
    2026, când cele două state vor decide locația și modalitatea de finanțare a
    noului pod. Pe lângă fondurile europene, va fi analizată și posibilitatea
    utilizării mecanismelor parteneriatului public-privat pentru construirea
    podului. Acest lucru ar duce la o scurtare semnificativă a termenelor limită
    pentru realizarea integrală și ar atrage finanțare suplimentară.


    Pe de altă
    parte, în primăvară, linia de tren Bucureşti-Giurgiu pe care nu se mai circulă
    din 2005 va fi redeschisă, la Grădiştea, peste râul Argeş, fiind în lucru un pod nou cu o lungime de 1,3 kilometri.
    De asemenea, compania națională CFR Infrastructură a obţinut finanţare europeană
    de aproape 500 de milioane de euro pentru modernizarea şi electrificarea liniei
    între București şi Giurgiu.



  • Jurnal românesc – 17.07.2023

    Jurnal românesc – 17.07.2023

    Accelerarea proiectului de construcţie a unui nou pod peste Dunăre, între Giurgiu şi Ruse, a fost una dintre concluzile întâlnirii pe care prim-ministrul Marcel Cioacu a avut-o la Bucureşti cu premierul bulgar Nikolai Denkov. Cei doi au fost de acord că, până la finalizarea acestui proiect, ar trebui pusă în funcţiune o linie de feribot între cele două oraşe, pentru a face faţă traficului intens de mărfuri şi pentru a-i ajuta pe turiştii care circulă în ambele direcţii. Subiectul central al întrevederii l-a constituit însă cel legat de aderarea celor două state la Spaţiul Schengen. Ciolacu a reamintit că Bucureştiul şi Sofia îşi concentrează eforturile pentru a gestiona migraţia şi pentru a proteja frontierele Uniunii Europene şi a punctat faptul că România a demonstrat că este un partener responsabil şi de încredere al Uniunii în acest domeniu şi un furnizor de securitate pentru întreagul bloc comunitar. La rândul său, premierul bulgar a apreciat că procesul de integrare în Schengen trebuie să fie finalizat de cele două state împreună şi a spus că dialogul experţilor români şi bulgari cu cei din ţările care încă mai au anumite rezerve trebuie continuat. La 12 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care, printre altele, solicită Consiliului Uniunii Europene să admită aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen până la finalul acestui an.

    Fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat că, împreună cu senatorul Lucian Romaşcanu, a depus o iniţiativă legislativă privind declararea datei de 15 iulie drept Ziua mărcii poştale româneşti. Proiectul prevede şi organizarea unui Târg al mărcilor poştale şi al cărţilor poştale maxime, iar consiliile judeţene, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi cel al Municipiului Bucureşti, pot organiza expoziţii filatelice tematice. Romfilatelia va organiza evenimente de promovare a mărcii poştale, alături de Institutul Cultural Român, şi va emite anual un produs filatelic special pentru a marca Ziua mărcii poştale româneşti. Cazanciuc a amintit că la 15 iulie s-au împlinit 165 de ani de la prima emisiune filatelică. Marca poştală a fost de-a lungul timpului un reper solid al patrimoniului nostru spiritual şi cultural, dincolo de relevanţa sa filatelică în sine. (…) Pentru că a fost şi este un adevărat mesager al istoriei şi geografiei României, (…) făcând cunoscute în ţară şi străinătate personalităţi remarcabile ale vieţii politice şi culturii româneşti, evenimente şi realizări de prestigiu din diferite perioade istorice ale României, a arătat Cazanciuc. Timbrul poştal românesc Capul de bour a fost tipărit la Iaşi, într-o primă emisiune, sub egida Poştei Domneşti a Principatului Moldovei, la data de 15 iulie 1858.

    Nava simbol a Forţelor Navale Române, bricul Mircea, a acostat în acest final de săptămână în Portul Taranto, din Italia, şi, până la 19 iulie, este deschisă publicului care doreşte să cunoască tradiţia marinarilor români, a transmis Statul Major al Forţelor Navale. Bricul Mircea se află luna aceasta într-un marş internaţional de instrucţie în Marea Mediterană şi are la bord 67 de studenţi ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân şi 12 studenţi străini de la academii partenere din Bulgaria, Germania, Polonia, Turcia, Letonia, Spania şi Italia. (…) echipajul navei şi studenţii de la bord vor avea misiunea de a promova valorile şi tradiţiile marinăreşti ale României, precum şi şcoala de marină românească, a mai transmis Statul Major al Forţelor Navale. Ambasada României în Italia, prin Consulatul General al României din Bari, a planificat, în perioada escalei navei în Portul Taranto, vizite ale cadeţilor de la bord la obiectivele turistice din zonă, întâlniri oficiale ale comandantului navei-şcoală cu autorităţile publice locale din Taranto, precum şi un cocktail, la bord, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare din regiune. Bricul Mircea a fost declarat oficial, în anul 2019, Ambasador Onorific în Serviciul României, iar în anul 2022 a primit titlul de Ambasador al României Sustenabile.

    Lotul României a ocupat locul întâi între ţările din Europa şi locul patru în clasamentul pe naţiuni, la Olimpiada Internaţională de Matematică desfăşurată la Chiba, în Japonia. Cu cinci medalii de aur şi una de argint şi un total de 208 puncte România a fost depăşită doar de China, Statele Unite ale Americii şi Coreea. Medaliaţii au fost elevii David-Andrei Anghel, Andrei Moldovan, Robert Dragomirescu, Pavel Ciurea, Radu Lecoiu, toţi de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi Andrei Chiriţă de la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti. Delegaţia României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin-Liviu Gherghe, de la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti. Locul 4 la Olimpiada Internaţională de Matematică este cea mai bună poziţie pe care România a ocupat-o la această competiţie în ultimii 24 de ani, transmite ministerul Educaţiei.

  • Retrospectiva săptămânii 02.07 – 08.07.2023

    Retrospectiva săptămânii 02.07 – 08.07.2023

    Premierul Marcel Ciolacu în vizită în Germania

    Premierul român, Marcel Ciolacu, a făcut o vizită de două zile la Berlin, în cadrul căreia s-a întâlnit cu cancelarul Olaf Scholz. Acesta a reafirmat susţinerea ţării sale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an. La rândul său, Marcel Ciolacu a subliniat importanţa cooperării bilaterale şi potenţialul semnificativ pe care aceasta îl oferă, în condiţiile în care Germania este cel mai important partener comercial al României. În cadrul întâlnirii bilaterale s-a discutat despre securitatea pe flancul estic al NATO şi despre următorul summit al Alianței de la Vilnius, de săptămâna viitoare. Marcel Ciolacu a avut o întrevedere și cu reprezentanţii mediului de afaceri, Germania arătatându-se interesată de investiţii în petrochimie, de industria producătoare de îngrăşăminte, precum și de industria de materiale de construcţii din România. Vizita premierului român a cuprins întâlniri șicu reprezentanţi ai Parlamentului federal, ai diasporei şi ai industriei de apărare.Din delegația română au mai facut parte ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, ministrul economiei, Radu Oprea, şi cel al apărării, Angel Tîlvăr.

    Legile educației au fost promulgate de șeful statului

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a promulgat noile legi ale educaţiei. Fost profesor de liceu în provincie, şeful statului este promotorul proiectului România educată, lansat în 2016, cu o serie de consultări publice. Printre obiectivele acestuia se numără creşterea finanţării pentru educaţie, scăderea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional. Legile educaţiei au fost adoptate decizional de Senat în luna mai. Au fost contestate fără succes la Curtea Constituţională de USR şi Forţa Dreptei, pentru că, între altele, ar limita dreptul la învăţătură şi ar încălca principiul egalităţii în drepturi. Legile educaţiei au fost criticate atât de Consiliul Naţional al Elevilor, cât şi de organizaţiile studenţeşti, pentru diverse prevederi considerate discriminatorii. Un studiu publicat de Eurostat în 2021, pe baza datelor din 2019, plasa România la coada clasamentului, pe locul 26 din 27 în ceea ce privește finanțarea învățământului. Reamintim că, în 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%, în 2020 – 2,9%, în 2021 – 2,39%, iar în 2022 – 2,28%. Pentru 2023, procentul din PIB alocat acestui minister este de 2,1%.

    Spania susține admiterea României în Schengen

    Şefa diplomaţiei de la Bucureşti, Luminiţa Odobescu, a salutat poziţia Spaniei, care exercită preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, privind admiterea României în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio România, ea a dat asigurări că aderarea la Schengen rămâne un obiectiv prioritar al autorităţilor române. Anterior, ambasadorul spaniol la București, José Antonio Hernández Pérez-Solórzano, a reiterat susținerea ţării sale pentru aderarea României la spațiul de liberă circulaţie. El a afirmat că subiectul aderării României şi a Bulgariei vecine va fi pus pe agenda Consiliului JAI cel mai probabil în această toamnă. Pe de altă parte, săptămâna trecută, Comisia pentru petiţii a Parlamentului European a cerut, printr-o rezoluție, Consiliului European să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean. Faptul că cele două state se află în continuare în afara spaţiului de liberă circulaţie reprezintă un impediment societal şi economic pentru firmele şi populaţiile celor două state, spun eurodeputaţii

    A fost inaugurat cel mai mare pod construit vreodată în România

    Preşedintele roman Klaus Iohannis a declarat că noul pod suspendat peste Dunăre de la Brăila este cea mai amplă construcţie ridicată în România în ultimele trei decenii, arătând că este o nouă dovadă că pot fi duse la capăt proiecte majore de infrastructură. Podul a fost dat in folosință și este cel mai mare ridicat vreodată în România şi al treilea ca dimensiune din Europa. Este ultimul peste Dunăre înainte de vărsarea fluviului în Marea Neagră si este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani. Cu o lungime de aproape 2 km, podul asigura prima legătură rutieră între judeţele sud-estice Brăila şi Tulcea şi va creşte potenţialul economic în zona Dobrogei. Valoarea totală a proiectului a depasit 2 miliarde de lei (400 milioane de euro), iar 85% din finanţare a fost asigurată din fonduri europene.

    România devine oficial centru regional de F-16

    În România va fi înfiinţat un centru regional pentru instruirea piloţilor care operează pe avioanele militare F16. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Va fi o cooperare cu state aliate şi cu compania care proiectează aparatul de luptă. Iniţial vor fi pregătiţi piloţii români, iar ulterior vor participa şi piloţi din statele aliate sau partenere, inclusiv din Ucraina. Totodată, CSAT a stabilit şi obiectivele pentru Summit-ul NATO de la Vilnius, programat săptămâna viitoare. Preşedintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prin plan aspecte care ţin de securitatea regiunii Mării Negre, iar România va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică.

    Festivalul de muzică Neversea are loc pe malul Mării Negre

    La Constanţa are loc, în aceste zile, a cincea ediţie a Festivalului Neversea, cel mai mare care are loc pe o plajă din Europa. Peste 150 de artişticoncertează pe scenele festivalului. Participa fani ai muzicii de pe toate continentele, cei mai mulţi din Marea Britanie, Germania, Statele Unite, Italia, Bulgaria şi Israel. În perimetrul festivalului şi în proximitatea lui sunt la datorie peste 1.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, inspectori anti-drog, precum şi 700 de agenţi de securitate privaţi. Organizatorii Neversea au estimat un trafic de peste 260 de mii de oameni în cele patru zile şi patru nopţi ale festivalului de la Marea Neagră care a început joi.


  • Un pod pentru Europa

    Un pod pentru Europa

    Probabil că nu
    există români mulţumiţi de infrastructura de transport din ţara lor. Iar
    nemulţumirea lor e justificată: raportat la suprafaţă, România stă încă slab la
    capitolul autostrăzi şi drumuri expres, iar infrastructura feroviară se
    degradează din cauza lipsei investiţiilor majore. Lucrurile au început să se
    mişte pe măsură ce au venit sume importante din fondurile europene, dar nu suficient
    de rapid astfel încât o ţară de dimensiune medie cum e România să poată fi străbătută
    uşor, şi mai ales fără nervi, de la un capăt la altul. Pe acest fundal,
    inaugurarea podului suspendat peste Dunăre, care leagă, rutier, judeţele
    sud-estice Brăila şi Tulcea şi uşurează sensibil viaţa oamenilor din zonele
    respective, este un eveniment major, pe care politicienii nu l-au ratat. Preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat finalizarea acestei importante investiţii de
    infrastructură rutieră, subliniind că este cea mai amplă construcţie ridicată
    în România în ultimele trei decenii.


    Cu o lungime de aproape 2 km, podul este
    al treilea ca mărime din Europa. A costat 500 de milioane de euro, bani proveniţi în
    principal din fonduri europene, este opera unui consorţiu nipono-italian şi e
    construit cu tehnologie japoneză. Pe termen lung, se prefigurează o mult mai
    intensă activitate în zona liberă a portului dunărean Brăila, iar asta înseamnă
    apariţia de noi locuri de muncă, anticipează premierul Marcel Ciolacu. El e
    convins că podul va asigura accesul mai facil spre zona Deltei Dunării, ceea ce
    va avea un impact turistic semnficativ, dar devine şi un prim pilon la un proiect
    fundamental al statului român, acela de a fi un actor cheie în procesul de
    reconstrucţie a Ucrainei.


    Comisarul european pentru transporturi, românca Adina
    Vălean, a insistat asupra importanţei podului în contextul geopolitic.: Infrastructura
    de transporturi din regiunea dunăreană este vitală pentru a îmbunătăţi
    securitatea la nivelul Uniunii Europene. Capacitatea acestei infrastructuri
    trebuie sporită şi civil şi militar. Volumele de mărfuri care sunt transportate
    înspre şi dinspre Moldova şi Ucraina în momentul de faţă, sunt de ordinul
    milioanelor de tone pe lună. La fel, avem nevoie mai mult ca oricând de
    infrastructură pregătită din punct de vedere al mobilităţii militare.


    Odată
    cu deschiderea circulaţiei pe pod, şoferii scapă de orele de aşteptare pe care
    le impunea traversarea Dunării cu bacul, iar cei mai fericiţi dintre ei sunt
    şoferii autovehiculelor de mare tonaj care transportă marfă de pe un mal pe
    altul al fluviului. Deschiderea podului suspendat de la Brăila va dezvolta
    exponenţial economia judeţelor Tulcea şi Brăila şi propulsează România în
    eşalonul statelor cu infrastructură rutieră de top, consideră directorul
    general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii rutiere,
    Cristian Pistol. Suntem obligaţi, a afirmat el, să continuăm implementarea
    proiectelor de infrastructură care consolidează rolul României atât în Uniunea
    Europeană cât şi în NATO.


  • Float therapy

    Float therapy

    Today we’ll be looking at some of the best ways to relax. In these times, when everybody seems to be in a hurry and is running out of time, we would like to make you an unequalled suggestion for relaxation: float therapy. Float therapy can be an unforgettable experience. It involves floating in lukewarm water in which magnesium sulfate also known as Epsom salt was mixed. The idea behind is that it helps you free your mind and body, it helps your body enter a deep state of relaxation, so your brain can enter a place of rest and mediation.



    The magnesium sulfate is useful for joint repair and is anti-inflammatory, and floating in it allows the minerals to enter the body through the skin, which thus becomes cleansed and invigorated, and it helps your muscles relax.



    Flavia Cioceanu is the representative of such a float therapy center from Bucharest and will tell us more about how the business was set up: “The founder of the float therapy center was looking for ways to relax, found articles online about these float pods that offer a relaxation experience, letting one dive into oneself, which is good for the body. After a quick Internet search, the business founder saw there are more such centers around the world, in America and Japan. So, he wanted to have a first float therapy experience and realized he would like to set up a business in the field, as he had some experience in the technical domain.”



    The business started in 2016 with two float pods bought from America, and it is more challenging than a simple business story. Because floating makes people succumb to themselves, while letting themselves float in the pod.



    Flavia Cioceanu explains how this way of relaxation was discovered: “It all started from an older experience from the 1970s, when researchers were studying neuronal behaviors stimulated or not by outside stimuli. At the time, these basins were called ‘isolation tanks’ which allowed for sensory deprivation, cutting off the sense of hearing, of touch, through floating on water, and of sight, as it was dark in the tanks. Why did people wanted to make this test? Simply to see what happens with the human being, with the mind, the thoughts and the emotions when no stimuli from the senses are received. This experience, of total sensory deprivation, was transformed to suit the modern times and adapted to also benefit people who are not necessarily looking for unusual, intense experiences.”



    Float therapy is relaxing, amusing and innovative. Body temperature water and one hour with no gravity is a magic combination for relaxation. Flavia Cioceanu has more details: “You practically float in a tank or pod with a top, filled with water with tons of Epsom salt mixed in it. The mixture contains 50% salt and 50% water, which makes the water very dense. One simply gets in the pod, an egg-shaped tank, closes the top using a handle inside and tries to loosen up with or without stimuli, with or without light or music. They let themselves float. In the absence of any contact forces upon the human body, one gets a sense of weightlessness, and the relaxation experience is much more pleasant. Let alone that Epsom salt is good for the bones and body.”



    Epsom salt also acts as a scrub on the body, being good for the skin, nails and hair. It easies joint pain and stress, prevents muscle and joint inflammation, helps treat sprains and relieves muscle fever.



    We asked Flavia Cioceanu who comes to the float therapy center: “First of all, those who are curious and want to experience something new, to see what it feels like to float in the dark. And these people really enjoy the experience. Also, there are people who come for relaxation, and they come frequently, because they have realized that only through float therapy they can reach a deep relaxation state, which is different from sleeping. Other people come for meditation, they want to dive into themselves and find answers which they cannot find during the turmoil of daily routine.” (tr. L. Simion)

  • CNADNR: lucrări de reabilitare la podul peste Dunăre de la Giurgiu

    CNADNR: lucrări de reabilitare la podul peste Dunăre de la Giurgiu

    Compania Naţională de Drumuri şi
    Autostrăzi din România SA reamintește conducătorilor auto că în această
    perioadă se efectuează lucrări de reabilitare la podul peste Dunăre de la
    Giurgiu. Aceste lucrări constau în înlocuirea integrală a sistemului rutier
    (plăci betonate și straturi asfaltice), în vederea asigurării confortului
    și siguranței traficului rutier pe această porțiunr de drum.



    Menționăm că odată cu demararea lucrărilor de reabilitare, se circulă pe o singură bandă ce este in permanență supravegheată de Anteprenor pentru asigurarea condițiilor de siguranță a circulației.


    În vederea evitării unor
    blocaje în trafic, recomandăm conducătorilor auto, ca pentru trecerea în
    Republica Bulgaria să folosească și punctele alternative de trecere a
    frontierei, după cum urmează:




    -Calafat (rutier)




    -Bechet (trecere cu bacul)




    -Zimnicea (trecere cu bacul)




    -Călărași (trecere cu bacul)




    -Negru Vodă (rutier)




    -Vama Veche (rutier)




    Încă o dată facem apel la mass media, și mai ales la
    posturile de radio, care sunt atât de ascultate în mașini, să ne ajute cu
    popularizarea acestor puncte
    alternative de trecere a frontierei pentru a evita eventualele blocaje de la
    trecerea în Bulgaria pe la Podul de la Giurgiu.




    Conducătorii auto sunt rugaţi să respecte restricţia
    de circulaţie instituită şi semnalizarea rutieră temporară.




    Informaţii
    suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la
    Dispeceratul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania
    S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau pot accesa pagina de
    internet: www.cnadnr.ro/Situatia Drumurilor
    Nationale.

  • Taxa pentru podul Cernavodă va putea fi plătită online

    Taxa pentru podul Cernavodă va putea fi plătită online

    Tariful de trecere a podurilor dunărene din Stația de Taxare de la Fetești-Cernavodă, pe Autostrada A2 (București — Constanța) ar putea fi plătit şi online sau prin SMS, chiar de la 1 mai 2015, anunţă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale. Şoferii vor avea posibilitatea să plătească în avans sau până la ora 24 a zilei următoare.



    Prin implementarea noului sistem informatic, CNADR va permite achitarea tarifului prin următoarele modalităţi:


    prin SMS transmis la un număr scurt; prin achitarea tarifului de trecere prin rețeaua de parteneri autorizați ai CNADNR SA; prin utilizarea cardului bancar, în urma configurării unui cont într-un portal web şi printr-o aplicație pentru mobil puse la dispoziție de CNADNR SA.



    Noul sistem informatic presupune şi identificarea automobilului şi a categoriei din care face parte cu ajutorul camerelor video amplasate în zona barierei. În cazul în care nu se întregistrează plata tarifului până la ora 24 a zilei următoare, acţiunea va fi marcată drept posibilă contravenţie.



    Conducerea CNADR speră că sistemul va fi complet funcţional de la 1 mai şi că acesta va rezolva cozile şi timpii de aşteptare în zona Fetești-Cernavodă, pe perioada sezonului estival. Îmi doresc ca începând din această vară, cât și în viitor să nu se mai creeze ambuteiaje pe A2, în dreptul stației de taxare de la Fetești –Cernavodă. Credem că până la 1 mai vom reuși implementarea întregului sistem — tehnic, economic, legislativ – necesar colectării electronice a tarifului de trecere a podurilor de la Fetești — Cernavodă”, a declarat Narcis Ştefan Neaga, Director General al CNADNR SA.

  • România-Moldova, o relaţie matură şi concretă

    România-Moldova, o relaţie matură şi concretă

    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca a facut, marti, o vizita-surpriza in Romania, prima de la numirea sa in functia de sef al guvernului de la Chisinau. El s-a intalnit, la Bucuresti, cu omologul roman, Victor Ponta, pe care l-a invitat sa asiste, la 27 august, când este sarbatorita independenta Republicii Moldova faţă de fosta URSS (in 1991), la începerea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi (Romania)-Ungheni (Republica Moldova). La eveniment ar urma să ia parte şi Guenther Oettinger, comisarul european pentru energie. Iurie Leanca : “Sunt convins ca discutiile pe care le-am avut ne vor permite ca pe 27 august, atunci cand vom sarbatori, la Chisinau, Ziua Independentei, impreuna cu domnul prim-ministru si in prezenta comisarului UE pentru energie, sa putem lansa constructia gazoductului Iasi – Ungheni”.



    In afara interconectarii energetice moldo-romane, care va oferi Republicii Moldova o alternativa la sursele de energie din spatiul CSI, cei doi demnitari au discutat şi despre refacerea unor poduri peste raul de frontiera Prut, poduri distruse în cel de-al doilea război mondial. Proiectele pe această temă ar putea fi analizate şi într-o viitoare şedinţă comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău.



    Perpetuind un deziderat al relatiilor bilaterale fratesti (Republica Moldova, cu o populatie din care 65% sunt etnici romani, reprezinta, oarecum, teritoriul provinciei istorice romanesti Basarabia), premierii Ponta si Leanca au convenit că relatia dintre Romania si Republica Moldova trebuie sa treaca de la stadiul declaratiilor frumoase, care nu au lipsit in ultimii 20 de ani, la lucruri concrete.



    Pe de alta parte, seful Executivului de la Bucuresti a reiterat sprijinul ferm al Romaniei pentru obiectivele de integrare europeana ale Republicii.Moldova. Victor Ponta: ”Summitul UE de la Vilnius, din aceasta toamna, va fi un moment extrem de important si sunt absolut convins ca pentru Republica Moldova deciziile adoptate acolo din partea UE vor fi deciziile cele mai bune. “



    La summitul din capitala Lituaniei, Republica Moldova aşteaptă parafarea acordului de acordului de asociere la UE şi discutarea noii etape privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea. Potrivit ambilor premieri, discutiile de la Bucuresti au fost pragmatice si au demonstrat existenta unor puncte de vedere comune care vor sta, in continuare, la baza relatiilor dintre cele doua state.

  • Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Relaţiile româno-germane, în prim-plan


    Premierul român, Victor Ponta, a făcut, la începutul săptămânii, o vizită în Germania – poate cea mai importantă deplasare externă de la reconfirmarea sa în funcţie, la finele anului trecut. Discuţia pe care a avut-o cu cancelarul Angela Merkel a fost dominată de componenta economică a relaţiei bilaterale, în condiţiile în care Germania rămâne, de ani buni, primul partener comercial al României. De asemenea, Ponta a evocat dorinţa Bucureştiului de a încheia un parteneriat strategic cu Berlinul, aşa cum Bucureştiul are cu Parisul. La rândul sau, cancelarul Merkel a enumerat care sunt, în opinia sa, criteriile pe care autorităţile de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească pentru ca economia românească să devină şi mai atractivă pentru investitorii germani. Respectarea standardelor statului de drept, siguranţa juridică şi combaterea eficientă a corupţiei sunt criteriile după care investitorii germani se ghidează, a precizat cancelarul.



    Spaţiul Schengen, prioritate de politică externă


    România aşteaptă, înainte de finele anului, o decizie favorabilă în privinţa aderării sale la spaţiul Schengen, a declarat ministrul de externe, Titus Corlăţean, după vizita pe care a făcut-o în Franţa. Într-un interviu acordat RFI, Corlăţean a spus că a discutat cu omologul său, Laurent Fabius, despre eforturile pe care România le-a făcut pentru securizarea frontierelor sale la standarde înalte. Dialogul politic al României cu membrele UE care au ridicat semne de întrebare avansează în direcţia cea bună, a mai spus Corlăţean. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie a fost condiţionată in unele state comunitare, cum este Olanda, de reforme profunde în justiţie şi o luptă eficientă împotriva corupţiei. Bucureştiul susţine, în schimb, că respectă toate criteriile tehnice ale aderării, fapt recunoscut, nu o dată, de Comisia Europeană.



    Despre Constituţie şi referendum


    Alianţa de centru – stânga aflată la guvernare în Romania, USL, lucrează de zor la proiectul de revizuire a Constituţiei, care stârneşte polemici aprinse în spaţiul public. Comisia parlamentară care se ocupa modificarea Legii Fundamentale a adoptat, deja, un şir nesfârşit de amendamente, inclusiv pe teme considerate sensibile. Limitarea mandatului prezidenţial, atât ca timp, cât şi ca atribuţii, sancţionarea drastică a aşa-numitului traseism politic — fenomen devenit endemic în rândul politicienilor români – , reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, garantarea utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale şi recunoaşterea rolului pe care Casa Regală şi Biserica Ortodoxă l-au avut în evoluţia Statului Român sunt doar câteva dintre noutăţi. Tot săptămâna aceasta, şeful statului, Traian Băsescu, a început procedurile tehnice ale organizării unui referendum privind legislativul unicameral, cu un număr maxim de 300 de parlamentari. Un demers similar a făcut şi în 2009, cand majoritatea covârşitoare a românilor prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea celor două propuneri ale preşedintelui. Deşi, în principiu, toate formaţiunile politice au salutat rezultatul referendumului de atunci, punerea în practică a acestuia a eşuat.



    România îşi menţine interesul aparte pentru Dunăre


    România şi Bulgaria vecină au deschis circulatia pe noul pod care leaga localitatile Calafat si Vidin, cea mai lungă construcţie de acest fel peste Dunăre. La inaugurare au fost invitati, între alţii, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, şi premierul român, Victor Ponta. Podul, al doilea peste Dunăre care leagă cele doua state comunitare, este parte a coridorului paneuropean de transport intre oraşul german Dresda si metropola turcă Istanbul. Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, au discutat, deja, despre o nouă construcţie de acest tip. Întâlnirea acestora a avut loc în marja summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală, organizat la Bratislava, în Slovacia. Cu această ocazie, România şi-a reiterat interesul crescut pe care îl are pentru Strategia Dunării, în contextul pregătirii noului exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, o altă tema aflată în atenţia Bucureştiului, a figurat, şi el, pe agenda reuniunii.



    România, sub ape


    Ploile torenţiale care au lovit, în ultimele zile, teritoriul României au provocat moartea a cel puţin trei persoane. Potrivit unui bilanţ al ministerului de interne, zeci de localităţi au fost afectate de precipitaţiile abundente. Guvernul a decis să sprijine financiar 200 de familii aflate în situaţii extrem de dificile.