Radio România Internațional

Tag: pod aerian

  • Ajutor umanitar al Uniunii Europene pentru Fâșia Gaza

    Ajutor umanitar al Uniunii Europene pentru Fâșia Gaza

    De pe 7
    octombrie 2023, lumea se confruntă cu o nouă criză, cea din Orientul Mijlociu,
    care a intrat într-o nouă spirală a violenței. În urma crimelor comise de organizația
    Hamas și a operațiunilor armatei israeliene în Fâșia Gaza, suferințele
    civililor au făcut ca Uniunea Europeană să reacționeze prin trimiterea de
    ajutoare umanitare celor aflați în nevoie. Uniunea a mărit cuantumul
    ajutoarelor umanitare la 100 de milioane de euro și a creat un pod aerian.


    De
    pe aeroportul Ostende din Belgia, unde a asistat la plecarea unui avion către
    Gaza, Janez Lenarcici, comisarul european pentru managementul crizelor, a spus
    în ce constă ajutorul umanitar al blocului european și provocările întâlnite la
    fața locului.


    Comisia
    Europeană a început imediat să ia în considerare creșterea asistenței umanitare
    pentru oamenii din Gaza. Până acum, am mărit de patru ori alocarea noastră de
    fonduri de ajutorare umanitară pentru Gaza și Cisiordania.


    Am lansat, de asemenea,
    un suport logistic pentru Egipt, care a destinat aeroportul Al Arish din nordul
    Sinaiului ca hub logistic pentru ajutorul umanitar care urmează a fi transmis
    spre Gaza. Am deschis un pod aerian cu ajutoare umanitare care până acum a însemnat
    trimiterea a șase zboruri, și vor urma zborurile șapte și opt. Unul va pleca
    acum și va duce 45 de tone de ajutoare umanitare, medicamente în principal,
    echipamente medicale și pachete alimentare. Vom continua acest pod aerian cât
    va fi nevoie. Dar cea mai mare provocare a momentului pentru populația civilă
    din Gaza este accesul la ajutoarele umanitare. Am crescut ajutorul umanitar și
    suportul logistic, dar încă ne confruntăm cu dificultatea accesului.


    Prima
    provocare este volumul de ajutoare umanitare care poate să ajungă acolo.
    Numărul camioanelor care trebuie să intre în Gaza este prea mic. Până acum,
    într-o lună, doar 500 de camioane cu ajutoare umanitare au putut intra în Gaza.
    Acesta este numărul de azi, comparat cu numărul de 500 de camioane care intrau
    într-o singură zi, înainte de escaladarea evenimentelor. A doua provocare este
    nevoia de a asigura securitatea și accesul liber al ajutoarelor umanitare către
    toți oamenii din Gaza, oriunde s-ar afla ei. O altă restricție care trebuie
    înlăturată este combustibilul care este dorit cu disperare în Fâșia Gaza.


  • Pod aerian pentru Israel

    Opinia publică românească şi, deopotrivă, clasa politică de la Bucureşti n-au fost niciodată indiferente la situaţia din Orientul Mijlociu.

    În Israel trăiesc sute de mii de evrei originari din România sau descendenţi ai acestora. Unii şi-au păstrat şi cetăţenia română. În lumea arabă, din Magreb în Levant, inclusiv în teritoriile palestiniene Cisordania şi Gaza, sunt numeroase familii mixte, întemeiate, în general, de românce care s-au măritat cu arabi veniţi în ţară la studii.

    La sfârşitul anilor 60, regimul comunist de la Bucureşti a fost singurul din dosul fostei Cortine de Fier care n-a rupt relaţiile diplomatice cu statul Israel, deşi, simultan, dictatorul Nicolae Ceauşescu invoca mereu ceea ce numea cauza dreaptă a poporului palestinian şi întreţinea relaţii aproape fraterne cu liderul istoric al acestuia, Yasser Arafat. Mânat de ambiţii mai degrabă ridicole, de actor-cheie pe scena internaţională, Ceauşescu chiar s-a iluzionat, o vreme, că el e cel care va media pacea între evrei şi arabi.


    Noua explozie de violenţă din Israel şi Fâşia Gaza i-a oripilat pe români şi i-a obligat pe decidenţii politici de la Bucureşti să reacţioneze rapid, pentru a le asigura protecţie propriilor cetăţeni, ce riscă să fie prinşi sub tirurile încrucişate ale părţilor în conflict.

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat că autorităţile sunt în legătură cu aproape fiecare dintre cei circa 350 de român aflaţi în Fâşia Gaza, el arătând că absolut nimeni, în acest moment, nu a ieşit din enclava palestiniană, supusă unei blocade tot mai riguroase a armatei israeliene. Premierul a precizat că, în prezent, nu sunt motive de îngrijorare asupra vieţii lor, dar că toată lumea speră că aceştia vor ajunge cât mai repede în România. El a spus că este vorba despre persoane cu dublă cetăţenie.

    În legătură cu ajutorul acordat refugiaţilor ucraineni din Israel, Marcel Ciolacu a precizat că România a adus 3.000 de astfel de cetăţeni, majoritatea aflaţi în tranzit spre alte ţări. Premierul a menţionat că a fost o solicitare a forurilor europene, iar statul român nu a plătit nimic. Şeful executivului a mai spus că doar 48 de persoane au solicitat să rămână pe teritoriul României.


    Săptămâna trecută, peste 2.000 de cetăţeni români au revenit din Israel, iar pentru aducerea lor au fost organizate 22 de curse aeriene, operate atât de compania aeriană de stat, TAROM, cât şi de firme private. De joi, TAROM şi-a suspendat temporar cursa regulată spre şi dinspre Tel Aviv, dar a precizat că va continua să opereze curse speciale, la solicitarea celulei de criză a ministerului de Externe. Compania precizează că rămâne în strânsă legătură cu autorităţile statului pentru gestionarea situaţiei actuale. TAROM este una dintre puţinele companii care nu şi-au anulat cursele spre Tel Aviv după atacurile teroriste ale organizaţiei islamiste Hamas împotriva Israelului. În plus, a decis dublarea curselor pe relaţia Tel Aviv-Bucureşti între 7 şi 10 octombrie, când masacrele erau în toi.