Tag: pod peste Dunare

  • Cooperare România – Bulgaria – Grecia – Serbia

    Cooperare România – Bulgaria – Grecia – Serbia

    Prin acţiuni comune putem deveni un exemplu de pace, stabilitate şi
    prosperitate
    – este esenţa
    mesajului transmis, marţi, cu prilejul reuniunii la nivel înalt dintre România,
    Bulgaria, Grecia şi Serbia. Summitul a avut loc la Varna, în Bulgaria, unde
    premierii român – Mihai
    Tudose, bulgar – Boiko Borisov şi grec – Alexis Tsipras, alături de
    preşedintele sârb – Aleksandar Vučić au discutat despre cooperarea bilaterală
    şi regională.

    Potrivit şefului guvernului de la Sofia, cele patru ţări vor
    forma un grup care se va coordona şi a cărui voce se va auzi mult mai bine la
    nivel european. Preşedintele sârb crede, la rândul său, că cele patru pot face
    multe lucruri împreună pentru bunăstarea propriilor cetăţeni. Şi premierul grec
    consideră că acest grup poate juca un rol esenţial pentru stabilitatea şi pacea
    întregii zone balcanice. Iar şeful Executivului de la Bucureşti spune că
    România, Grecia, Bulgaria şi Serbia au un parteneriat foarte pragmatic şi, până
    la viitoarea întâlnire care se va organiza la Belgrad, vor să atingă obiective
    concrete.

    Mihai Tudose: Este nevoie de o coordonare, fiindcă vorbim
    de proiecte comune de infrastructură. Dar avem şi proiecte naţionale, iar
    coordonarea dintre proiectele naţionale este, de asemenea, foarte importanţă
    pentru a dezvolta o reţea sub cele internaţionale, marile coridoare europene,
    care să permită schimburile economice mai mici care, de fapt, fac baza de zi cu
    zi a comunităţilor care trăiesc la graniţă.

    Anterior întâlnirii
    cvadrilaterale, premierii român şi bulgar au participat la inaugurarea unui nou
    punct de frontieră la graniţa României cu Bulgaria – Lipniţa-Kainardja. Punctul de trecere
    a graniţei îndeplineşte criteriile Schengen, spaţiul de liberă circulaţie la
    care ambele ţări speră să adere în maximum un an, în condiţiile în care oferă
    Uniunii Europene una dintre cele mai securizate frontiere. Inaugurarea
    punctului de la Lipniţa-Kainardja s-a dorit un preambul de bun augur al discuţiilor bilaterale
    dintre Mihai Tudose şi Boiko Borisov, în cadrul cărora s-a stabilit un mecanism permanent de
    lucru ce include întâlniri lunare bilaterale. Convorbirile dintre cei doi s-au
    axat pe proiecte de interconectare în domeniile economic, energetic şi al
    transporturilor, astfel încât economiile ambelor state să devină competitive în
    Uniunea Europeană. A fost semnat şi un contract de asistenţă energetică în timp
    real, folosind rezervele disponibile, fără ca România sau Bulgaria să-şi pună
    în pericol sistemele energetice naţionale. Prevederile documentului vor fi puse
    în practică doar în caz de urgenţă.

    Mihai Tudose: Fiecare dintre cele două ţări
    poate fi o plasă de siguranţă pentru cealaltă în caz de necesitate, de colaps
    energetic într-una dintre ţări. Este un act foarte important şi spune foarte
    multe despre cum vedem colaborarea în acest domeniu.

    La capitolul ‘deziderate’ se numără
    construirea unui nou pod peste Dunăre şi a unui drum de mare viteză care să
    lege Sofia de Bucureşti.

  • Jurnal românesc – 11.09.2017

    Jurnal românesc – 11.09.2017

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a discutat cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, după ce Parlamentul de la Kiev a votat noua lege a învăţământului. Oficialul român şi-a exprimatnemulţumirea faţă adoptarea noului text legislativ, despre care a spus că aduce atingere dreptului comunităţii etnice române din Ucraina de a învăţa în limba maternă. Ministrul Pastârnac a apreciat că legea contravine angajamentelor asumate anterior de autorităţile de la Kievprivind sprijinirea învăţământului în limba maternă pentru etnicii români şiextinderea cooperării bilaterale în domeniul educaţional.Susţinerea dreptului la păstrarea identităţii lingvistice a tuturor românilor din Ucraina şi sprijinirea asociaţiilor româneşti şi a mass-media de limba românăsunt o prioritate a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a mai spus Păstârnac. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, după o convorbire telefonică pe care a avut-o cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, că situatia legată de adoptarea noii legi ar putea fi rezolvată doar la o întâlnire a miniştrilor Educaţiei din cele două state.



    Comunitatea românească din Ucraina i-a solicitat şefului statului, Klaus Iohannis, să intervină de urgenţă în situaţia creată după adoptarea noii legi a învăţământului, care ar putea duce la închiderea şcolilor cu predare în limba română. În scrisoarea deschisă, românii din Ucraina susţin că preşedintele Iohannis trebuie să intervină pe lângă autorităţile de la Kiev, pentru ca acestea să-şi respecte angajamentele interne şi internaţionale privind dreptul minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă, respectiv să-şi asume angajamentele faţă de comunitatea românească stabilite prin tratatul de bază încheiat între Ucraina şi România. Ceea ce nu s-a întâmplat în toată perioada regimului totalitar sovietic, se întâmplă într-o Ucraină democratică, cu aspiraţii europene, susţinută în modul cel mai activ şi de România, apreciază semnatarii.



    Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) îi solicită premierului Mihai Tudose anularea amenzilor fiscale pentru românii din diaspora şi a dublei impozitări. Necompletarea unui formular birocratic prevăzut în noul Cod Fiscal dă bătăi de cap milioanelor de români din afara graniţelor, susţine Federaţia. Pe lângă amenzi, ei vor fi siliţi să plătească în Romania unele taxe achitate, deja, în ţările în care muncesc, apreciază FADERE. ANAF a prezentat un formular de schimbare a domiciliului fiscal, document care trebuie completat de toţi românii care au domiciliul în ţară şi rezidenţa în străinătate.



    România şi Bulgaria vor construi încă un pod peste Dunare, în apropiere de Ruse, a declarat premierul de la Sofia, Boyko Borisov. Potrivit acestuia, tema construirii noului pod peste Dunare ar urma să fie discutată în sedinţa comună a a celor doua guverne, din octombrie. România şi Bulgaria sunt legate, în prezent, de două poduri peste Dunăre: podul Giurgiu-Ruse, inaugurat în 1954, şi podul Calafat-Vidin, inaugurat în 2013


  • Jurnal românesc – 23.08.2017

    Jurnal românesc – 23.08.2017

    Secretarul de stat în
    Ministerul de Externe George Ciamba a discutat marţi cu ambasadorul Italiei în
    România, Marco Giungi, despre rolul special pe care comunitatea românească
    din Italia – cea mai mare comunitate românească din străinătate şi cea mai mare
    comunitate străină din Italia – îl are în ansamblul relaţiilor bilaterale. De
    asemenea, a fost subliniat rolul comunităţii italiene din România şi dinamica
    prezenţei semnificative a companiilor italiene în România, fiind explorate şi alte
    posibile sectoare de cooperare. Au fost abordate cele mai recente evoluţii care
    afectează cetăţenii români din Republica Italiană, cu accent pe necesitatea
    intensificării dialogului bilateral pentru identificarea celor mai bune
    soluţii.




    Ministrul apărării
    naţionale, Adrian Ţuţuianu, s-a întâlnit marti, cu ambasadorul Canadei în
    România, Kevin Hamilton. Oficialul de la Bucureşti a mulţumit autorităţilor
    canadiene pentru invitaţia adresată României de a participa la ediţia 2017 a
    INVICTUS GAMES care se va desfăşura în
    acest an la Toronto. Lotul României este format din 15 sportivi, militari
    răniţi în teatrele de operaţii. Ei vor participa la o competiţie care are rolul
    de a încuraja şi sprijini recuperarea fizică şi reabilitarea veteranilor
    răniţi, o ocazie unică de a demonstra ce înseamnă adevăratul spirit de
    luptător, coeziunea echipei şi solidaritatea umană – valori specifice
    militarilor.




    Evenimentele derulate sub
    genericul Zilele diasporei, concept promovat de echipa
    Repatriot, continuă în perioada 24 -27 august în oraşul Roman. Joi,
    primarul Lucian-Ovidiu Micu şi reprezentanţi ai
    proiectului Repatriot, care îşi propune repatrierea prin
    antreprenoriat a românilor din afara ţării, se vor întâni cu romaşcanii din
    diaspora. Aceştia îî vor invita pe locuitorii oraşului care, din diverse motive, au decis să plece în alte ţări, să se
    reconecteze cu comunitatea locală. Dorim să identificăm asteptările şi
    interesul diasporei în a se implica în dezvoltarea oraşului şi să îi avem
    alături şi pe romaşcanii ce lucrează peste hotare, pentru că experienţa şi
    ideile lor pot contribui la dorinţa comună, ca Romanul să fie un oraş modern şi
    european, a declarat primarul Lucian Micu. Tot la Roman, în perioada 25-27
    august, se va desfăşura Festivalul Tradiţional al Meşteşugarilor.





    Bulgaria şi România vor să
    construiască un al treilea pod între ele, peste Dunăre, între oraşele Ruse şi
    Giurgiu. Noua construcţie este imperios necesară din cauza traficului intens
    dintre cele doua ţări, care s-a dublat în ultimii ani, au anunţat, miercuri reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale aicelor două state vecine, relatează site-ul
    agenţiei Novinite. Aceştia au participat
    la o reuniune de lucru în Bulgaria şi au
    convenit asupra unei noi întâlniri la începutul lunii octombrie, la care să
    asiste şi comisarii europeni din cele două ţări.
    Potrivit datelor
    preliminare, noul pod va avea
    aproximativ 3 kilometri lungime şi va fi construit în direcţia oraşului bulgar
    Marten, la est de podul existent în prezent. În
    primele opt luni ale anului 2016, peste 750.000 de vehicule au trecut podul
    Giurgiu-Ruse, iar în aceeaşi perioadă din acest an traficul a depăşit 1, 4
    milioane de vehicule..