Radio România Internațional

Tag: podgorie

  • Cramele de la Dealu Mare

    Cramele de la Dealu Mare

    Vă invităm astăzi în sudul ţării, la o oră cu maşina de Bucureşti, ca să descoperiţi cea mai compactă zonă viticolă din ţară: podgoria Dealu Mare. Podgoria Dealu Mare se încadrează în zona dealurilor Subcarpaţilor Curburii, cuprinzând colinele şi depresiunile situate între râul Teleajen la vest şi râul Buzău la est, pe teritoriul judeţelor Prahova şi Buzău. Zona viticolă se întinde pe o lungime de circa 65 kilometri şi o suprafață de aproape 15 mii de hectare de viță de vie.

    Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie în această parte a ţării datează din secolele XIV şi XV, iar existenţa viilor este confirmată de săpăturile arheologice, care au dus la descoperirea de resturi ceramice doveditoare. Aici poate fi vizitată una dintre cele mai vechi crame din Romania – Muzeul Crama de lemn 1777, o reconstituire a celei mai vechi crame din anul 1777, ce s-a păstrat până în anul 1985. Construcţia pe care o vedem azi este cioplită din bârne de stejar şi are acoperişul din şindrilă. În interior pot fi descoperite instrumente şi utilaje vechi, folosite în procesul de vinificaţie.

    În vinotecă stau la păstrare vinuri nobile din zonă, iar în beciul adânc, pe mese lungi de lemn stau vase vechi din lut datând din anul 1789. În mansardă veţi găsi expoziţia etnografică ,,Mlădiţele vieţii”, unde vizitatorii pot afla povestea brâului, povestea batistei de nuntă, a lăzii de zestre şi legenda viţei de vie. Muzeul poate fi vizitat la preţuri de aproximativ 1,5 euro pentru adulţi, 85 eurocenţi pentru pensionari şi 50 de eurocenţi pentru copii, iar ghidajul de o oră costă 1 euro.

     

    Podgoria Dealu Mare deţine opt centre viticole reprezentative. Alexandra Gălbează, preşedintele Asociaţiei de enoturism, ne-a prezentat zona ca fiind una dintre destinaţiile cele mai ofertante:

    “Este o zonă destul de compactă, cramele sunt destul de multe, la o distanță foarte mică între ele, doi-patru kilometri. Găsim soiurile internaționale aici, dar totodată și o preocupare pentru Feteasca Neagră, soiul nostru reprezentativ și pe care sperăm să-l facem și brand de țară. De asemenea, aici există foarte multe inițiative. Vorbim aici de concerte de jazz în vie, picnic în vie, plimbări cu bicicleta printre vii, de asemenea, cazare, chiar și crame care au capacitate de cazare, asta pentru cei care doresc să rămână și peste noapte.

    Totodată, se pot organiza și petreceri tematice, nunți, ș.a.m.d. Sunt foarte, foarte multe opțiuni. Bineînțeles, toate acestea trebuie planificate și anunțați producătorii din timp, mai ales în această perioadă luna septembrie-octombrie. De ce? Pentru că începem campania de recoltare și atunci atenția este și pe recoltă, dar totodată și pe vizita și pe primirea turiștilor.”

     

    De asemenea, aici regăsim şi cramele boutique, dar şi crame destul de mari, ceea ce face o diferenţă oarecum, pentru că pasionaţii de vin, pe lângă faptul că pot degusta anumite soiuri, se pot documenta şi pot afla detalii chiar de la producătorii cramelor, ceea ce oferă iarăşi un plus de experienţă.

     

    Dacă vă aflaţi într-o excursie în zonă, nu se poate să nu vă opriţi la domeniile Tohani, situate pe vechea moşie a Principelui Nicolae al României, fratele Regelui Carol al II-lea. În memoria Principelui Nicolae, de numele căruia se leagă o frumoasă poveste de dragoste, concretizată cu o căsătorie secretă în inima podgoriei de la Dealu Mare, crama a creat Cuvee Nicolae, un vin alb, sec, expresiv şi impetuos, cum spun cunoscătorii.

  • Degustare la Cotnari

    Degustare la Cotnari

    Astăzi ne propunem să pornim pe un drum al vinului, către nord-estul ţării, în judeţul Iaşi. Poposim la Cotnari, unul dintre cele mai mari târguri din Moldova, pe la 1560.

    La Cotnari tradiţia vinului se împleteşte cu istoria locurilor, după cum ne-a povestit Mihaela Turturică, inginer enolog: “Podgoria are o vechime de 2000 de ani, există o cetate geto-dacică, în zonă, pe dealul Cătălina, care atestă prezenţa de peste 2 mii de ani a culturii de viţă de vie. În prezent avem 1750 hectare de viţă de vie, unde cultivăm în special soiuri pentru vinuri albe, toate soiuri româneşti: Frâncuşă, Fetească albă, Grasă de Cotnari şi Tămânioasă Românescă. Avem şi o plantaţie tânără de Busuioacă, pentru vinuri roze şi Fetescă Neagră, pentru vinuri roşii.”

    Mihaela Turturică ne-a însoţit apoi în cramă: “Ne aflăm la 12 metri sub pământ, temperatura este 10-12 grade Celsius constantă tot timpul anului. Avem 15 astfel de încăperi, numite hrube, pentru că legenda spune că acestea ar fi hrubele lui Ştefan cel Mare. De aici vinul poate avea două destinaţii: fie la linia de îmbuteliere, fie – vinurile care sunt considerate cele mai bune – sunt îmbuteliate în sticle şi păstrate la vinotecă, o bibliotecă de sticle. Se spune că într-o sticlă de vin băută există filosofia a trei cărţi. Aşa că vă invit la citit. Vinoteca pe care o s-o vedeţi are în jur de 1 milion de sticle, cea mai veche este din recolta anului 1956. O să vedeţi această poziţie a sticlei (n.r. culcată orizontal), pentru ca în permanenţă lichidul să vină în contact cu dopul, tocmai pentru a avea loc aceste schimburi care duc la formarea buchetului vinului, pentru că dacă la vinurile tinere vorbim despre aromă, la cele vechi vorbim despre buchet. O să vedem la degustare care este diferenţa.”

    O degustare are regulile ei. Este aproape un ritual de familiarizare a vizitatorului cu vinurile, alături de brânză, pâine, struguri, sau alte mici gustări. Mihaela Turturică: „Vom degusta patru vinuri albe şi un vin roşu. La degustarea vinurilor albe, folosim pahare speciale, tip lalea, la bază mai largi iar la gât mai înguste, ca printr-o agitare uşoară a vinului să putem simţi aromele volatile date de acizii volatili din vin. Se spune că la degustare participă toate simţurile: pentru că mai întâi vedem şi observăm culoarea, limpiditatea, după care agităm puţin paharul, mirosim, luăm o sorbitură pe care o plimbăm prin cavitatea bucală şi avem două variante, fie scuipăm în boluri speciale, fie înghiţim.”

    Pe teritoriul satului Cotnari se găseşte platoul Cătălină, unde se află o cetate construită la începutul secolului al IV-lea î.e.n. Este situl arheologic “Cetatea de la Cotnari”. Aici, cercetările arheologice au pus în evidenţă existenţa unor locuinţe de suprafaţă şi a unor bordeie. Au fost identificate şi resturi de locuire din sec III—II î.e.n. Tot aici se semnalează descoperirea unor resturi de locuire din paleolitic, eneolitic (Cucuteni). Lângă Cetatea Dacică, având o suprafaţă de 7,6 ha, se găseşte rezervaţia situată pe Dealul Cătălina, alcătuită în principal din specii de arbori a căror vârstă este de 150 – 200 ani.

    Biserica “Cuvioasa Parascheva” din Cotnari a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, ca parte a Ansamblului medieval “Curtea Domnească”. Din acest ansamblu medieval mai fac parte si ruinele Palatului Domnesc, rămânând astăzi doar nişte hrube (vestitele pivniţe domneşti).

    Tot aici se găseşte şi Podul medieval de la Cârjoaia, care a fost construit la porunca lui Ştefan cel Mare (1457-1504), fiind situat de-a lungul “drumului vinului” dintre Hîrlău şi Cotnari, unde era Palatul Domnesc. Podul este atestat documentar abia într-un document din anul 1680. A fost construit din piatră de râu cioplită, cu patru bolţi, măsurând 42 m lungime (după cum s-a constatat în anul 1845). În anul 1847, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a dispus refacerea podului doar cu o singură deschidere a arcului şi nu toate patru bolţi, aşa cum fuseseră înainte de 1845. În prezent, nu se mai poate spune care părţi ale podului mai aparţin construcţiei originale.

  • Murfatlar

    Murfatlar

    Astăzi vă invităm într-o zonă ce aminteşte mai
    degrabă de vinurile produse aici şi de întinse suprafeţe de viţă de vie:
    Murfatlar. Mergem în Dobrogea, în județul Constanța, într-un loc în care
    săpăturile arheologice indică urme de locuire datate înainte de anul 992 e.n.,
    dar atestat documentar cu acest nume din anul 1855, urmând ca pentru câteva
    decenii să poarte denumirea de Basarabi.


    Pentru mulţi dintre noi, Murfatlar este un reper
    în drumul spre mare. Murfatlar înseamnă însă mult mai mult, după cum am aflat
    de la Adrian Boioglu, jurnalist de turism

    Cu siguranţă Murfatlar este dintre destinaţiile care merită văzute atunci
    când mergem pe litoral şi nu numai. Eventual putem să facem o vizită în
    localitatea Murfatlar, pentru că zona oferă o multitudine de obiective
    turistice şi mai ales naturale, care merită vizitate. Vorbim aici de celebrele
    bisericuţe de cretă, care, din păcate sunt închise acum, dar zona poate fi
    vizitată. Se lucrează intens pentru obţinerea aprobărilor de la Ministerul
    culturii şi de la Muzeul de istorie şi arheologie Constanţa, pentru ca acele
    bisericuţe să fie deschise sau măcar să fie construite nişte replici 3D, care
    pot fi vizitate de către turişti. Chiar dacă nu putem vizita bisericuţele de
    cretă, în zonă avem dealurile de cretă de la Murfatlar şi, la fel de
    interesant, este şi un lac care are culori deosebite datorită reliefului şi
    rocilor care sunt în jurul lui. Mai mult decât atât, în zona Murfatlar avem
    podgoriile Murfatlar, cunoscute de altfel pentru o istorie destul de lungă.
    Aceste podgorii au dat vinuri foarte cunoscute, care sun în continuare premiate
    la competiţiile internaţionale de profil.


    Dacă vă opriţi la Murfatlar, atunci poate ajungeţi
    şi la rezervaţia naturală din apropiere. Revine cu detalii Adrian Boioglu: Mai mult decât atât, avem şi
    rezervaţia naturală Fântâniţa Murfatlar, un loc vizitat de cei care sunt
    interesaţi să vadă flora şi fauna din zonă. Dacă acum o sută de ani acolo se
    ţineau cureşurile tătăreşti, adică un fel de arte marţiale tătăreşti, acum zona
    a devenit una unde vin doar cei pasionaţi de natură. Şi trebuie să spunem că în
    zonă există şi o grădină de vară foarte frumoasă, care poate fi vizitată, aşa
    că vechile chefuri la grătare au fost înlocuite de o atmosferă mult mai
    civilizată, dedicată celor care îşi doresc să petreacă timp în natură, în acea
    zonă.

    Rezervaţia Fântâniţa Murfatlar este accesibilă pe jos sau cu maşina, este situată la
    ieşirea din Murfatlar, către localitatea constănţeană Ciocârlia, este la
    aproximativ 3 kilometri de localitate. De altfel, drumul către Ciocârlia este
    drumul care face legătura cu Autostrada Soarelui şi atunci este foarte bine
    administrat, e un drum bun pe care se poate ajunge fără nicio problemă, odată
    ce ai ieşit de pe drumul naţional vei face stânga către rezervaţie, mai mergi
    doar câţiva kilometri pe un drum forestier şi ajungi într-o zonă de poiană,
    care deschide rezervaţia, iar acolo ai acea fântâniţă, despre care se vorbeşte,
    care este un izvor de unde poţi să bei o apă curată, filtrată de roca
    calcaroasă din zonă.




    Jurnalistul de turism Adrian Boioglu este
    convins că zona Murfatlar are multe de oferit vizitatorilor Cu siguranţă, Murfatlar are mai multe atracţii turistice, dar
    printre ele aş dori să menţionez priveliştea superbă asupra Canalului Dunăre
    Marea Neagră, care trece prin Murfatlar. Se poate ajunge la o mănăstire situată
    deasupra canalului Dunăre – Marea Neagră, unde sunt de altfel montate literele
    Murfatlar, nişte litere uriaşe pe un deal. Oricine poate să urce până acolo pe
    scări sau cu maşina şi să observe acel peisaj. Sunt aproximativ 200 de trepte
    care duc la acel monument, poţi să vizitezi o mănăstire foarte frumoasă,
    realizată din piatră, dar poţi să ai şi o privelişte superbă asupra oraşului.


    O vizită la Murfatlar, presupune şi un
    popas la Podgoria și crama Murfatlar, cu vizitarea muzeului, degustarea a până
    la 9 sortimente de vin, şi unde se poate lua masa, cu un meniu tradiţional, cu
    muzică şi voie bună.

  • Turism viticol în România

    Turism viticol în România

    Dacă vă place vinul și ați dori să vizitaţi cramele din România, însă nu știţi
    exact ce presupune o astfel de vizită și unde să mergeți, ediția de azi a
    rubricii noastre va răspunde acestor întrebări. Mai mult decât atât, vom afla
    care sunt cele mai impresionante podgorii, vom cunoaște oamenii din spatele
    viei și vom afla despre evenimente în care muzica bună și mâncărurile
    tradiționale sunt oferite alături de vinuri premiate internațional.


    Alina Iancu, fondatoare Crameromania.ro și Revino.ro spune că există mai
    multe motive pentru care ar trebui să alegem turismul viticol în România. Primul motiv ar fi soiurile locale de struguri și locurile învecinate
    cramelor, fiindcă sunt foarte multe. Vorbim, în primul rând, despre
    Transilvania, care merită descoperită. Atunci, merită legat turismul viticol de
    orice altă formă de turism pe care România îl face și cu care ne mândrim. Dacă
    este frumos afară, se face o prezentare a viei și a zonei chiar în natură.
    Apoi, se prezintă procesul tehnologic. Dacă vizita se face acum, în toamnă, turiștii
    au norocul să vadă tot procesul tehnologic: cum se face vin chiar de la bobul
    de strugure. Ulterior, începe degustarea.

    Sunt diferite pachete pe care și le
    pot alege turiștii. Aceasta durează aproximativ 45 de minute, o oră, și este
    urmată de un moment de socializare. Turiștii își fac propriile decupaje, fac
    degustare direct din tancurile de vin. Ei pot combina două, trei soiuri de
    struguri și-și pot crea propriul vin și propria etichetă. Au apărut crame care,
    fie că ești dintr-o companie, pentru consolidarea echipei, fie că ești turist, ești
    lăsat să-ți personalizezi vinul preferat și să-l păstrezi în propriul butoi la
    cramă. Mă refer la cramele care fac destul de bine turismul viticol.


    Există câteva crame care au terenuri de tenis, care au biciclete de
    închiriat și piste de biciclete printre vii. Pe de altă parte, tot mai multe
    companii organizează evenimente de consolidare a echipelor de angajați. Cramele
    le pun spațiile la dispoziție și se oferă diferite activități. Însă, până la
    urmă, la cramă trebuie să te bucuri de vin, iar foarte mulți se bucură și de
    plimbările în natură prin vie.

    Alina Iancu, revine cu recomandări și cu
    impresii ale turiștilor. Mergem în două podgorii apropiate de
    București. Ajungem la 100 de km distanță în Podgoria Dealu Mare, la o cramă
    care stă foarte bine din punct de vedere turistic prin reprezentanți, traseu,
    frumusețe. Apoi, recomand, în Podgoria Drăgășani, o cramă destul de mică, de
    familie, unde turiștii sunt întâmpinați de proprietari. Este un loc foarte
    frumos, cu vinuri foarte bune, în care se pune accent pe soiurile locale.

    Am
    avut grupuri de 15-20 de persoane de turiști străini. Îmi amintesc de cazul
    unei persoane anume, în trecere prin București, care și-a dorit să meargă cu
    mine în mașină la crame. Cred că reușim să impresionăm. Avem și o hartă
    viticolă, astfel încât am reușit, pe lângă zona prezentată, să fac și o
    prezentare generală a României viticole. Față de alte țări, avem o prezentare
    destul de bună din punct de vedere viticol, destul de complexă. Sunt țări în
    care turiștii merg și degustă un vin 30-40 de minute, fără prezentarea
    propriu-zisă a cramei. Ei doar își imaginează ce se întâmplă. În România,
    prezentarea e destul de complexă, iar turiștii sunt impresionați și de soiurile
    autohtone de vin, fiindcă, până la urmă, cu ele ne mândrim cel mai mult.


    În medie, o degustare de vinuri costă între 50 și 100 de lei (10-20 euro),
    în funcție de cramă, însă prețul poate fi diferit și în funcție de evenimente
    organizate la cramă. Durata este cuprinsă între 45 și 90 de minute. De exemplu,
    în partea sudică a României, la o cramă aflată pe un domeniu viticol cu o
    istorie de peste 300 de ani care se împletește cu cea a unei familii princiare,
    o degustare de 5 vinuri și un meniu cu specialităţi culinare oltenești costă
    circa 210 de lei (aproape 50 euro). Desigur, la evenimentele de degustare a
    vinurilor pot participa doar persoanele peste 18 ani.

    Alina Iancu: În momentul de față există în online mai multe proiecte, cum este și
    crameromania.ro, unde sunt prezentate podgoriile, iar acolo sunt identificate
    și cramele care fac turism viticol și există și linkuri cu datele de contact
    ale cramelor. De asemenea, se pot organiza excursii private, cu programări.
    Proiectele noastre sunt bilingve, română și engleză, astfel încât turiștii nu
    au absolut nicio problemă cu înțelegerea informației, iar hărțile se pot
    descărca. În momentul de față, pe internet, doritorii vor găsi o mulțime de informații
    despre România și despre soiurile ei locale. În ultimii ani, au apărut locuri
    de cazare în plus. În momentul de față, nici cazarea nu va mai fi o problemă.
    Dar, pe de altă parte, pandemia a adus și câteva restricții. Anumite crame
    și-au încetat activitatea fix în această perioadă, căci se vor deschide sigur
    în viitor, iar acum toate vizitele se fac cu rezervare și sunt anumite
    restricții la degustare și la servitul mesei.



    Alina Iancu, fondatoare Crameromania.ro și Revino.ro,
    spune că, pe lângă promovarea soiurilor românești de vin, s-a reușit și o
    asociere cu produsele locale, în special cu brânzeturile. Astfel, dacă veți
    păși într-o cramă, pe lângă vinurile de acolo, veți descoperi și brânzeturi și
    mezelurile românești