Tag: podgorii

  • Povestea vinului în România

    Povestea vinului în România

    România are o ofertă bogată de podgorii întinse și crame frumoase, în care sunt depozitate adevărate comori pentru iubitorii de vin. În plus, aceste crame pot fi vizitate în cadrul unor programe speciale, care includ plimbări prin podgorie, explicații despre procesul de fabricare a vinului și, cel mai important, degustări. În ediția de azi, vă propunem o altfel de experiență, aceea a legendelor povestite până seara târziu, în zone pitorești.



    Alina Iancu, fondatoarea proiectului Crame România și promotor al vinurilor locale și al turismului viticol, spune că, în ultimul timp, s-a înregistrat o creștere a unităților de cazare atât la crame cât și în vecinătatea acestora:



    Din punctul acesta de vedere, față de ultimii doi, trei ani, în momentul de față, stăm mult mai bine. Avem o singură asociație care este activă, Asociația Cramelor din Dealul Mare. Sunt aproximativ 15 crame în asociație și organizează de câteva ori pe an Zilele Porților Deschise. Asta înseamnă că se pot vizita mai multe crame în aceeași zi fără programare în prealabil. Totuși, sunt foarte multe crame tot din podgoria Dealu Mare, Drăgășani, chiar și din Transilvania, care au început să organizeze evenimente festive, fie concerte la cramă, fie Ziua Cramei, care este într-un anumit moment, fie Ziua Culesului. Atunci, când știi că sunt mai multe crame într-o anumită zonă, te gândești cum să îți organizezi weekendul.



    La o cramă mergi pentru cules, la alta mergi ca să te bucuri de vie. Sunt câteva crame care au început să se asocieze cu alți producători locali, fie de brânzeturi, fie de specialități din carne. Atunci, pe lângă o experiență viticolă, este o experiență gastronomică. În direcția asta mai avem mult de lucru, dar au început producătorii locali din anumite zone să-și pună produsele împreună și să le prezinte oamenilor care le calcă pragul.”



    Vizitând o cramă, turiștii sunt inițiați în arta și tehnica degustării vinului și pot asculta povestea acestuia. La sfârșitul vizitei, oaspeții cramelor se pot opri la magazinul de prezentare, care stă la dispoziția lor cu suveniruri în stare lichidă. Alina Iancu, fondatoarea proiectului Crame România, spune că turismul viticol se poate combina foarte bine cu alte forme de turism:



    Primirea la cramă înseamnă și o scurtă prezentare a procesului tehnologic, o plimbare în care îți este arătată sala în care se procesează strugurii, zona de maturare cu butoaiele, care este atracția cea mai mare, iar apoi începe degustarea de vinuri. Se degustă în general cinci vinuri, iar unele dintre ele se pot și asocia cu alte produse. O vizită la cramă durează aproximativ o oră și jumătate. Însă turismul viticol este completat de un turism activ. Se organizează des activități, fie de ciclism, fie de alergare. Asta se întâmplă la nivel național, pentru că, până la urmă, te bucuri de peisaje, iar, la final, când ajungi la destinație, te poți bucura de un pahar de vin și de natură.



    România este cunoscută atât pentru vinul alb și roșu, însă ia amploare calitativ pentru că în ultimii ani au apărut foarte multe crame noi și deja în România nu mai putem să spunem că au început să își crească calitatea, cramele se lansează deja cu vinuri de calitate. Se pune accent, bineînțeles, pe sortimentele locale, pe soiurile autohtone, iar calitatea este în creștere.”



    Pe lângă degustările de vinuri de la crame, turiștii se pot bucura și de evenimente în marile orașe ale țării, continuă Alina Iancu. De exemplu, în București, în perioada 21-23 octombrie are loc a doua ediție a Salonului Gastronomic.



    Aducem producători de vinuri, producători de bere artizanală, dar și producători de brânzeturi și specialități de carne. Astfel, experiența gastronomică este una completă, te poți bucura mai multe zile și este chiar în centrul capitalei. Astfel de evenimente se organizează în marile orașe ale țării, anual. Este un start în a asocia vinurile cu produsele locale, iar acest eveniment nu este doar pentru publicul care vine să-l viziteze. Producătorii locali trebuie să se întâlnească între ei, pentru că doar așa putem crește valoarea produselor și a locului. Atunci când prezentăm un vin și punem lângă el o brânză locală, povestea este una mult mai complexă. Sunt implicați mai mulți factori, oameni și locuri, iar gustul este unul mult mai puternic atunci când se prezintă mai multe produse și toate provin din aceeași regiune.”



    Sunt foarte mulți turiști străini care vin la crame, însă o mare parte dintre ei vin în România pentru business și se gândesc ce experiență să aibă într-un weekend.


    Turiștii vin foarte rar special pentru partea de viticultură. Totuși, în podgorii precum Dealul Mare, Drăgășani sau chiar din Transilvania, foarte mulți turiști străini își alocă weekend-urile pentru astfel de vizite și bineînțeles că sunt impresionați, pentru că ei nu știu că România este un mare producător de vinuri în primul rând, iar, în al doilea rând, sunt impresionați de calitatea vinului. Apoi, turismul viticol se poate face în orice perioadă a anului.



    Orice perioadă are farmecul ei, natura are farmecul ei, însă perioadele cele mai solicitate sunt între mai și octombrie, atunci când natura și temperaturile de afară îți permit să te bucuri și de alte experiențe în afară de cea a vinului. Ce trebuie știut, în schimb, este că trebuie rezervare în prealabil și, de obicei, se acceptă grupuri de la șase persoane în sus.”



    Pe platforma Crame România, puteți găsi informații despre crame, despre zonele în care sunt acestea, dar și informații despre soiurile autohtone și, în general, despre cum se degustă un vin. Alina Iancu, fondatoarea acestui proiect, continuă an de an să îmbie turiștii să cunoască vinurile românești și cramele din România.


    Avem zece ani de când promovăm turismul viticol. Avem nevoie și de public să fie din ce în ce mai interesat, pentru că experiența este una unică, iar producătorii locali au început să aibă și locuri de cazare, și săli special dedicate, și personal special dedicat din ce în ce mai mult. Fiți curioși atunci când ajungeți în România, în funcție de zona în care vă aflați, să întrebați dacă sunt crame în proximitate, pentru că locurile pe care le veți vizita și vinurile pe care le veți degusta vor merita cu siguranță!”



    Invitația a fost lansată! Vă așteptăm cu o nouă ediție săptămâna viitoare, când ajungem în județul Mureș, județul din România cu cele mai multe castele și conace.






  • Natură, cultură și savoare în județul Buzău

    Natură, cultură și savoare în județul Buzău


    Ajungem azi într-o zonă cu păduri întinse, fenomene naturale unice și tradiții străvechi. Județul Buzău este căutat și de iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul sau parapanta. Mai mult decât atât, oferta gastronomică este foarte variată și cuprinde câteva mărci înregistrate. Invitata ediției este JurandaKirschner. Absolventă de studii de psihologie și relații internaționale în Polonia și Franța, s-a întors în România, după mai bine de zece ani, este președintă a Asociației Travel Buzău și promovează zona inclusiv prin prisma turismului gastronomic.


    “Buzăul pentru noi este partea României care oferă foarte multă natură. Ne-am bucurat și ne bucurăm în continuare de faptul că proiectul Geoparcul Ținutul Buzăului, care este acreditat de UNESCO, a prins viață anul trecut și aș recomanda ca orice turist care vine în județul Buzău să-și înceapă plimbările de la GeoGate-ul care se află în comuna Berca. Formele de turism sunt diferite la noi în județ, începând cu drumețiile, raftingul, turismul oenologic în zona Dealului Mare, cicloturismul. Încă se lucrează la unele proiecte de cicloturism și sperăm să fie gata cât de curând, iar, apoi, urmează destinațiile care sunt cele mai cunoscute. Trei dintre ele cred că sunt emblematice pentru județul nostru. Este vorba despre Vulcanii Noroioși, Focurile Vii și așezările rupestre de la Colțea, Aluniș, Nucu.”



    Vulcanii Noroioși sunt un fenomen natural, spectaculos și unic în sud-estul Europei. Aceștia se întind pe câteva zeci de hectare și creează un peisaj selenar. Practic, aici veți intra în două rezervații: Pâclele Mari și Pâclele Mici. La prima dintre acestea, accesul se facemai ușor și se ajunge până aproape de vulcani. Dacă la început acești vulcani au fost priviți cu teamă, dând naștere unor legende, savanții au găsit explicațiileștiințifice care au destrămat miturile. Focurile Vii reprezintă un fenomen natural la fel de unic, în partea muntoasă a județului Buzău, în zona Lopătari. Aici focul iese direct din pământ, transformându-l într-un întreg câmp cu flăcări. Sunt, de fapt, emanații de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre și sunt aprinse de razele Soarelui.



    O destinație cu adevărat fascinantă în județul Buzău poate fi și zona așezărilor rupestre. Aici, au locuit la doar 300 de ani după Hristos primii misionari creștini sosiți din Orientul Mijlociu. Cea mai veche așezare, din complexul de vestigii rupestre este grota numită Fundul Peșterii, care a fost locuită încă din secolul VI înainte de Hristos. Pe pereții acesteia se găsesc și acum încrustate mai multe scrieri rămase încă nedescifrate. Versanții abrupți, pădurea deasă și cărările ascunse îngreunează accesul spre așezările rupestre. De altfel, izolarea a fost tocmai motivul pentru care sihaștrii au locuit aici de-a lungul secolelor. Iar, în toată această zonă plină de atracții turistice deosebite, nu puteau lipsi artizanii locali. JurandaKirschner, președintă a Asociației Travel Buzău, spune că aceștia au intrat în atenția autorităților locale care doresc să îi promoveze mai mult. “Există meșteșugari, însă nu există un centru anume unde acești meșteșugari să își expună lucrările. Cei de la Geoparcul Ținutul Buzăului lucrează la lucrul acesta. Este un proiect care și pentru ei e de suflet și încearcă să discute cu meșteșugarii și să formeze un grup de interes. Avem, totuși, un loc special în localitatea Bisoca. Se numește Zestrea Bisoceană, unde au loc ateliere care le sunt propuse turiștilor, la care aceștia se pot înscrie. Sunt ateliere de prelucrare de lână și de piele și unde există un mic magazin de suveniruri și cu articolele lucrate de meșteșugarii din zona respectivă.”



    Județul Buzău poate fi și destinația gurmanzilor. De exemplu, puteți savura aici covrigii de Buzău, marcă atestată și recunoscută la nivel european. Simple cercuri din cocă, dar cu un gust inconfundabil: așa își laudă brutarii buzoieni covrigii fabricați după o rețetă veche de peste un veac. Însă Buzăul este recunoscut și pentru multe alte preparate deosebite, un motiv în plus pentru a-l alege mai ales în preajma sărbătorilor.“Acum șase luni, noi am înființat Slow Food Community Buzău. Este un grup de inițiativă care este legat de Slow Food Community International, Italia. Am făcut acest pas tocmai din dorința de a promova micii producători artizanali și de a promova și ceea ce are Buzăul mai bun: cârnați de Pleșcoi, babicul și multe altele. Este un proiect care e de suflet, pentru că ne dorim să devină un Buzău nu numai cultural și un Buzău al destinațiilor turistice prin drumeții, ci și culinar, pe partea de slow food, pentru că Buzăul are foarte multe lucruri de oferit. Paștele și Crăciunul sunt sărbătorile care apropie oamenii și cu ocazia cărora pensiunile și restaurantele își doresc ca oaspeții să se simtă ca acasă. Atunci se pun pe masă cele mai bune preparate din regiune.”



    Nici vinurile nu lipsesc din ofertă. Podgoria Dealu Mare este una dintre cele mai valoroase pentru obținerea vinului roșu în România. Iar din Dealu Mare, spre est, până spre județul Covasna, fiecare comună organizează în sezon câte o sărbătoare care, de obicei,are loc sâmbăta sau duminica. Astfel, fie că participă la sărbători locale, fie că pleacă în drumeții, turiștii apreciază foarte mult faptul că au foarte multe activități de făcut în natură, spune Juranda Kirschner, președintă a Asociației Travel Buzău. “Pe lângă destinațiile sau drumețiile pe care le pot face, există și programe turistice. Spre exemplu vânătoare de trufe în pădure cu câinii, care este urmată de un curs de gătit și o degustare de vin cu un somelier. În momentul de față, cei din Slow FoodCommunity pun la punct o piață a artizanilor, care va începe cândva în luna mai. Se va ține o dată pe lună, într-un weekend, iar cei care tranzitează zona sau care rămân două-trei zile în județul nostru pot să vorbească direct cu producătorii, să cumpere produse artizanale. Copiii pot avea parte de ateliere în ziua respectivă, adulții se pot bucura de muzică bună șide o degustare de vinuri. Încercăm să suplimentăm ceea ce se întâmplă în județ și să scoatem un pic la suprafață ceea ce nu era cunoscut până acum. Ne invităm oaspeții și îi așteptăm cu drag noi, toți cei din cadrul pensiunilor, producătorii artizanali și, cu siguranță, și cei care se ocupă de destinațiile turistice în județ, pentru că ne-am dori foarte mult să le descopere pe toate alături de noi.”



    În final, dintre atracțiile turistice ale Buzăului nu poate lipsi stațiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru, situată la 20 de km distanță de municipiul reședință de județ. Renumită pentru izvoarele sale cu apă sărată și pentru facilitățile de tratament împotriva reumatismului, stațiunea are meritul că în ultimii ani și-a îmbunătățit substanțial infrastructura.






  • Crame româneşti

    Crame româneşti

    România se află pe locul al cincilea în Europa din
    punct de vedere al suprafeţei de teren cultivată cu viţă de vie şi între primii
    şase producători de vin de pe continent. Feteasca Regală este soiul care ocupă
    cele mai mari suprafeţe, fiind urmat de Merlot şi Feteasca Albă. Sunt soiuri pe
    care le puteţi degusta în vizite turistice la cramele româneşti. Există chiar
    şi un program dedicat atât cunoscătorilor, cât şi acelora curioşi să guste din
    vinul românesc: Drumul vinului. Vom afla astăzi cum se desfăşoară o experienţă
    de o zi, de două zile sau chiar un sejur întreg cu tururi prin cramele
    româneşti.


    Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru
    Promovarea Turismului Prahova, spune că drumul vinului este un concept frumos,
    pentru a vinde programe turistice interesante: E bine să
    mergem cu un grup organizat, să apelăm la o agenţie de turism care face astfel
    de excursii sau oferă aceste experienţe de o jumătate de zi, de o zi sau de
    două zile. De exemplu, plecăm din Bucureşti şi ajungem la Ploieşti – Valea
    Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani. Este zona
    noastră, numită generic Dealu Mare, patria vinurilor roşii din România. Pe
    drum, întâlnim şi obiective turistice. De exemplu, Conacul
    Bellu sau Muzeul Crama 1777, Mănăstirea Vărbila sau Mănăstirea Jercălăi.
    Însă punctul principal de interes va fi reprezentat de crame: Crama Basilescu, Conacul Urlăţeanu,
    Domeniile Dealu Mare, Cramele Rotenberg, Crama
    Budureasca şi altele. Sunt destul de multe. În ultimul timp, sunt bine puse la
    punct, cu specialişti oenologi, cu producători de vinuri de valoare. Feteasca
    neagră este regina vinurilor roşii în Prahova, dar şi Merlot sau Cabernet şi
    multe soiuri de vinuri, dar şi albe, roze. Acestea pot fi vinificate în mai
    multe variante. Toate sortimentele sunt realizate într-o manieră deosebită.


    Conacul Bellu, la care vă puteţi
    opri a aparţinut familiei nobiliare cu acelaşi nume şi a fost donat statului
    român în anul 1926. În prezent muzeu, conacul adăposteşte obiecte de artă
    plastică şi decorativă, etnografie, dar şi icoane şi arme din secolele al
    XVIII-XIX. Mănăstirea Vărbila şi Mănăstirea Jercălăi au fost ridicate ambele
    acum mai bine de două secole şi au o arhitectură interesantă. Dacă Mănăstirea
    Vărbila e construită respectând arhitectura tipică din sud, a Ţării Româneşti,
    Mănăstirea Jercălăi are turlă înaltă, din lemn şi o arhitectură caracteristică
    mănăstirilor transilvănene. Aşadar, în drumul spre cramele din Prahova, merită
    să vă opriţi aici. Însă cine sunt cei care au deschis cramele?

    Sunt
    oameni pasionaţi, care şi-au lăsat afaceri de succes în alte ţări şi au venit
    în România. De exemplu, la una dintre cramele din judeţul nostru, un specialist
    IT, venit din America s-a stabilit în Ceptura şi şi-a construit acolo o cramă
    atipică, în care tehnologia e exclusă, iar totul se lucrează natural, ca acum
    100 de ani, folosind gravitaţia, fără a se recurge la tehnici mecanice.
    Programele nu se adresează turismului de masă. De obicei, sunt grupuri mici,
    care vin cu maşini proprii sau chiar cu bicicleta. Dealurile de acolo sunt extrem de frumoase. Dacă
    le vizitezi vara, primăvara, toamna, senzaţia este extraordinară. Cicloturismul
    a devenit foarte apreciat. Dacă îmbinăm turismul gastronomic şi oenologic cu
    cicloturismul, putem avea o combinaţie inedită şi de neuitat. E foarte frumos
    de mers toamna. Atunci nu se va sta doar într-o sală în care se vor depăna
    poveştile vinului, ci se va merge chiar prin vie. Se încalţă cizmele de cauciuc
    şi se merge pentru a vedea cum are loc procesul de vinificaţie. Şi primăvara,
    când se trezeşte natura la viaţă, este iar frumos.


    Drumul vinului este un concept cunoscut pentru
    turiştii străini, spune Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru
    Promovarea Turismului Prahova: Probabil că cel mai repede ne
    gândim la vinurile alsaciene şi la drumul vinului din Alsacia. În zona Colmar,
    Strasbourg sunt nişte dealuri extraordinare, iar clima de acolo e asemănătoare
    cu a noastră. Le place autenticul de la noi, natura, verdeaţa, aerul şi,
    bineînţeles, vinul. Avem oenologi de clasă, care au produs vinuri româneşti
    deosebite în ultimii ani. Dacă intrăm în cramele respective şi vedem câtă
    atenţie este acordată laboratoarelor de analiză din cadrul acestor crame, ne
    vom da seama că lucrurile sunt luate în foarte serios. Nu e numai un vin
    gustos, popular. Este un vin nobil, făcut ştiinţific. În România, drumul
    vinului e un subiect de mare interes şi vă asigurăm că şi cei specialişti, şi
    cei mai puţin specialişti vor trăi o experienţă plăcută.



    George Ţigănuş este administratorul unei crame din
    Urecheşti, care se promovează pe piaţa de profil ca având cele mai bune vinuri
    din zona Vrancei: Crama noastră e înfiinţată din anul 2004 şi
    are o capacitate de 250.000 de litri de vin. Ne lăudăm cu opt soiuri de vin:
    Merlot, Muscat Otonel, Cabernet Sauvignon, Fetească regală, Riesling şi Şarbă.
    Mai avem şi o sală de degustare, în Urecheşti, unde avem şi un restaurant şi un
    loc de agrement. Turiştii ne pot vizita în fiecare zi din săptămână. Pot rămâne
    câteva nopţi în zonă, fiindcă au unde. Avem şi petreceri cu specific vrâncean,
    cu dansuri şi diverse activităţi de enoturism: degustări şi prezentări de
    vinuri, vizite în podgorii. Cine vine la noi şi ne vede produsele, locul în care
    suntem, obiceiurile, îşi dă seama că tot ce avem este autentic. Avem nişte
    foste butoaie imense, de vin, unde turiştii se pot odihni sau chiar servi masa.
    Avem şi terasă amenajată, unde se desfăşoară activităţi pentru copii şi pentru
    cei care vor să se relaxeze. Avem şi grădină proprie. Suntem înconjuraţi de
    vie.


    În Urecheşti se scot deja murăturile pe masă. Iar
    acestea se combină iarna cu platouri cu bucate tradiţionale: jumări, pastramă,
    rasol de vită, rasol de curcan, piftie, cârnaţi sau tobă. În funcţie de
    perioada în care vă programaţi sejurul, indiferent de zona României în care
    ajungeţi, puteţi participa şi la diverse festivaluri cu spectacole de muzică
    folclorică şi demonstraţii ale meşteşugarilor.