Lansarea în premieră a CD-ului Cred în fericire” — cântece pe versurile poeților nord-bucovineni în interpretarea cantautoarei Carolina Jitaru — proiect realizat de Societatea Doamnele Române” de la Cernăuți cu susținerea Departamentului pentru românii de pretutindeni. Interviu cu Carolina Jitaru, jurnalist, vicepreședinte al Societății Doamnele Române”, laureată a mai multor festivaluri naționale și internaționale de muzică ușoară, muzică folk și de romanțe.
Centrul
Cultural din Sinaia care poartă numele literar Carmen Sylva al Reginei
Elisabeta a României a fost martorul unui maraton poetic cu zeci de
participanți. Inițiatorii evenimentului aflat la a doua ediție: Uniunea Scriitorilor din România și Cenaclul
Lucian Blaga din orașul prahovean.
Impresii și comentarii: Horia Gârbea,
Evelyne Croitoru, Florin Dochia.
Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Emilia Popescu, Florin Piersic, George Mihăiţă, Alexandru Repan, Marius Manole, Ştefan Bănică, Demeter András, Pavel Bartoş, sunt actorii care s-au alăturat sau revin în 2022 în proiectul “Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet”., producţie a Asociaţiei culturale The Culture Club, în parteneriat cu Pro Contemporania, cu sprijinul JTI.
Proiectul bilingv (română-engleză) “Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet” se compune dintr-o serie de recitaluri actoriceşti video online care punctează repere poetice din cultura română.
În 2022, au fost adăugat pagini dedicate poeţilor Miron Radu Paraschivescu (recită Ştefan Banică), Nina Cassian (poezii în lectura Medeei Marinescu), Benjamin Fondane şi Paul Celan (versuri în interpretarea Maiei Morgenstern), Emil Brumaru (în versiuni foarte diferite, semnate de Medeea Marinescu şi Marius Manole), Gellu Naum (recitat de Marius Manole) sau Traian Demetrescu (recitat de Pavel Bartoş).
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet” este un proiect de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional şi poate fi accesat online la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Regional.
Aţea di-a naua ediție a Festivalului Internaţionalu di Literatură şi Striduţeari Iaşi – FILIT s’ţănu tru kirolu 20-24 sumedru 2021. Ditu program feaţiră parte evenimente la cari eara viniţ oaspiţ ditu 10 văsilii, sumu ună paletă largă di manifestări: andamusi cu scriitori tru ma multi locuri ditu căsăbălu Iași, dizbateri, expodzuuății și concerte. Casa Muzeelor agiumsi nisuhorea a FILIT, loclu iu voluntarii, oaspiţlli și publiclu s-hărsiră di evenimente și di experiențe personalizate di vidzuuătare a atiloru ţinţi muzee tora ma ninti dişcllisi: Muzeul Pogromului di Iași, Muzeul Teatrului Evreiesc tru România, Muzeul Poedzuuăe(i), Muzeul Literaturăllii Române, Muzeul Copilăriei tru Comunism. José Luís Peixoto, lugursitu di scriitorlu José Saramago “una ditu nai ma surprinzatoare revelații a literaturălleii portugheze recente”, s-aradăpsi anamisa di oaspiţlli aliştei ediții FILIT. Tru cadrul FILIT s-lansară și dauă proiecte editoriale, alănciti la Editura Muzeelor Litearare, cari nregistrară un ună ş-ună: colecția “Parodii originale”, formată ditu ţinţi volume la cari avură contribut ţinţdzăţ di poeț contemporani, și volumlu “3 poeți croați”, primlu ditu proiectul “Văsilii ñiţ, literaturi mări”, ţi ălli ari tru ţentru pi născănţă ditu nai ma tiñisiţ poeț ditu Croația.
Scriitorlu Florin Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT n4 zburaşti ti aesti dauă proiecte. “Practic, scriitorlli clasici, patronii di muzee literare ieșene – Vasile Alecsandri, Otilia Cadzuuămir, Mihai Codreanu, Mihai Eminescu și George Topîrceanu — fură maş pretexte tru realizarea colecțiillei Parodii originale. Noi insistămu ti aestu aspect, lă sugerămu a poețlor s’ţănă titlul original ditu un poem și un stihu, ama să ngrăpsească tru stilu a lui işiş. Ași alănciră ţinţi volume colective di poedzuuăe multu bună și ved că tută lumea ahurheaşti s’aproaki aesta. Nica ma multu are și ună vidzuuăbilitate extraordituară proiectul, zburămu ti 50 di oameni cari lucreadză ti promovarea lui. Mi hărsescu că ișiră aesti tomuri, nu fu tamam lişoru ti adrari căţe zburămu ti ţinţi cărți di poedzuuăe noi adrati tru trei meşi. Ta s’intru niheamă tu culisele realizarillei alustui proiect, avea lenu turlii di catandisi, născănti ca ti hadzuuă. Ari un poet a curi ălli pripus participarea tru proiect și a dauă dzuuă eara etimu, nă deadi ţinţi poeme impecabile. Avea ama şi poeți cari nă spusiră că nă da poemele tru una stămână și amănară doi meşi, ama până tu soni ngrăpsiră niscănti poeme superbe. Avumu și poeț cari vrură s’lucrămu deadunu, ama tră itia că nu fură inspirați I nu lă arisi ţi işi, s’trapsiră.
Ari ună pirmituseari multu interesantă dinăpoia a aluştoru volume pi cari li lugursescu ti anami. Ama nu voi s’tracă geaba nividzutu un proiect ligat tut di poezie. Avum di multu kiro idheea di lansari ună colecție la Editura Muzeelor Literare, editură ditu cadrul MNLR Iași, didicată scriitorloru viţini. Easti zborlu di scriitori vărgari, croați, sârbi, sloveni, scriitori cari nu para fură apriduşi tru România. Iara anlu aestu avumu ucazea s’edităm un volum cu trei poeți croați multu ti anami – Goran Čolakhodžić, Miroslav Kirin, Nada Topić – cu cari ahurhimu aestă colecție. Easti una antologie făptă di un critic croat, iar poeții respectivi suntu tapriduşi di Adrian Oproiu, traducător cari băneadză Zagreb, unu ditu oaspiţlli a anlui aestu la FILIT. Noi, la MNLR Iași, tutu zburămu ti literatura a văsiliilor cari nă suntu viţini și mi hărsescu că nkisimu aestu proiectu, pi cari am nădia că va’lu duţemu ma largu añilli ţi yinu.”
“Atelierili FILIT tră traducători”, iniţiativă a MNLR Iaşi și a Festivalului Internațional di Litearatură și Traducere – FILIT Iași, ndrupăscu creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului, contribuinda la dizvoltarea a unlui lărguriiu sistem di rezidenţi litearare tru Europa di Est. Aţea di a VII-a ediție a “Atelierelor FILIT tră traducători”, organizati di Muzeul Național al Literaturlleii Române Iaşi tru colaborare cu Memorialu Ipoteşti – Centrul Naţional di Studii Mihai Eminescu ndreapsi un cadru di formare şi comunicari profesională tră traducători ditu limba română tru ună limbă xeană. Aţelli ţi avură hăiri di aesta ediții eara viniţ ditu dauăsprădzati văsilii, iara programul avu dauă mease arucutooasi și unu şingiru di conferințe țănuti di Florin Bican, Bogdan Crețu, Cristina Hermeziu, Doru Liciu, Doris Mironescu, Mihaela Ursa, Radu Vancu. Traducătorlli zburără ti transpunerea tru ma multi limbi a născăntoru texte clasiţi și contemporane ditu litearatura română și aflară strategii di promovare a literaturăllei române tru xinătati.
Scriitorlu Florin Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT. “Anlu aesta, avânda tu videală contextul a pandemiillei, nă pripusimu s’nu riscăm invitânda traducători ditu xinătati. Până tora, la FILIT, lli-avumu tu mengă maxusu traducătorlli nativi ditu alti văsilii cari apriducu literatura română. Anlu aestu năutatea vrea s’hibă căte călisimu ma multu traducători cari traduc tru limba română, cadealihea iţi ghivăsitoru îlli cunoaște, suntu traducători di autori faimoși tru limba română. Ama cu kirolu agiumsimu la un eveniment hibrid tră atea că s-feaţi că mulță ditu traducătorllii ditu limba română tru ună limbă xeană s’hibă ă să fie cu rezidenţă tru România. Și nă hărseaştiaestă formula la cari s-agiumsi tră itia că muabeţli anamisa di elli eara multu interesante.”
Tru cadrul a aţilui ditusoni eveniment FILIT, la Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” Iaşi, scriitoarea Simona Goșu amintă “Premiul liceenilor tră nai ma vrută carti alăncită tru anlu 2020” tră romanlu Fragil, durusitu di Inspectoratlu Şcolar Judeţean Iaşi dupu votlu dat di cătră un juriu adratu ditu 29 di elevi ditu 11 licee ieșeani.
Autoru: Corina Sabău
Armânipsearea: Taşcu Lala
Cea de-a noua ediție a Festivalului Internaţional de Literatură şi
Traducere Iaşi – FILIT a avut loc în perioada 20-24 octombrie 2021. Din program
au făcut parte evenimente la care au participat invitați din 10 țări, sub o
paletă largă de manifestări: întâlniri cu scriitori în diverse locuri din
orașul Iași, dezbateri, expoziții și concerte. Casa Muzeelor a devenit punctul
central al FILIT, locul unde voluntarii, invitații și publicul s-au bucurat de
evenimente și de experiențe personalizate de vizitare a celor cinci muzee
recent inaugurate: Muzeul Pogromului de la Iași, Muzeul Teatrului Evreiesc în
România, Muzeul Poezie(i), Muzeul Literaturii Române, Muzeul Copilăriei în
Comunism. José Luís Peixoto, considerat de scriitorul José Saramago una dintre
cele mai surprinzatoare revelații ale literaturii portugheze recente, s-a
numărat printre invitații acestei ediții FILIT. În cadrul FILIT s-au lansat și
două proiecte editoriale, apărute la Editura Muzeelor Literare, care au
înregistrat un succes imediat: colecția Parodii originale, formată din cinci
volume la care au contribuit cincizeci de poeți contemporani, și volumul 3
poeți croați, primul din proiectul Țări mici, literaturi mari, ce îi are în
centru pe unii din cei mai apreciați poeți din Croația.
Scriitorul Florin
Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT ne vorbește despre
aceste două proiecte. Practic, scriitorii clasici, patronii de muzee literare ieșene – Vasile
Alecsandri, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu, Mihai Eminescu și George Topîrceanu
– au fost doar pretexte în realizarea colecției Parodii originale. Noi am
insistat asupra acestui aspect, le-am sugerat poeților să păstreze titlul
original dintr-un poem și un vers, dar să scrie în stilul propriu. Așa au
rezultat cinci volume colective de poezie foarte bună și văd că toată lumea
începe să remarce asta. Plus că are și o vizibilitate extraordinară proiectul,
vorbim de 50 de oameni care se ocupă de promovarea lui. Mă bucur că au ieșit
aceste volume, n-a fost tocmai ușor de creat pentru că vorbim de cinci cărți de
poezie noi făcute în trei luni. Ca să intru un pic în culisele realizării
acestui proiect, au existat tot felul de situații, unele haioase. Există un
poet căruia i-am propus participarea în proiect și a două zi era gata, ne-a dat
cinci poeme impecabile. Sau au fost poeți care ne-au spus că ne dau poemele
într-o săptămână și au întârziat două luni, dar până la urmă au scris niște
poeme superbe. Au fost și poeți care au vrut să colaboreze, dar pentru că n-au
fost inspirați sau nu le-a plăcut ce a ieșit, s-au retras.
E o poveste foarte
interesantă în spatele acestor volume pe care eu le consider foarte faine. Dar
n-aș vrea să treacă neobservat un proiect legat tot de poezie. Am avut mai
demult ideea de a lansa o colecție la Editura Muzeelor Literare, editură din
cadrul MNLR Iași, dedicată scriitori vecini. Este vorba de scriitori bulgari,
croați, sârbi, sloveni, scriitori care nu prea au fost traduși în România. Iar
anul acesta am avut ocazia să edităm un volum cu trei poeți croați foarte faini
– Goran Čolakhodžić, Miroslav Kirin, Nada Topić – cu care am început această
colecție. Este o antologie făcută de un critic croat, iar poeții respectivi
sunt traduși de Adrian Oproiu, traducător care trăiește la Zagreb, unul din
invitații anul acesta la FILIT. Noi, la MNLR Iași, am tot vorbit despre
literatura țărilor care ne sunt vecine și mă bucur că am pornit acest proiect,
pe care sper să-l continuăm anii următori.
Atelierele FILIT pentru traducători, iniţiativă a MNLR Iaşi și a
Festivalului Internațional de Literatură și Traducere – FILIT Iași, susţin
creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului, contribuind
la dezvoltarea unui amplu sistem de rezidențe literare în Europa de Est. Cea
de-a VII-a ediție a Atelierelor FILIT pentru traducători, organizate de
Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi în colaborare cu Memorialul Ipoteşti
– Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu a oferit un cadru de formare şi
comunicare profesională pentru traducători din limba română într-o limbă
străină. Beneficiarii acestei ediții au provenit din douăsprezece țări, iar
programul a inclus două mese rotunde și o serie de conferințe susținute de Florin
Bican, Bogdan Crețu, Cristina Hermeziu, Doru Liciu, Doris Mironescu, Mihaela
Ursa, Radu Vancu. Traducătorii au vorbit despre transpunerea în diferite limbi
a unor texte clasice și contemporane din literatura română și au identificat
strategii de promovare a literaturii române în străinătate.
Scriitorul Florin
Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT. Anul acesta, având în vedere contextul pandemiei, ne-am propus să nu
riscăm invitând traducători din strainătate. Până acum, la FILIT, le-am acordat
o atenție specială traducătorilor nativi din alte țări care traduc literatura
română. Anul acesta noutatea ar fi că am invitat mai mult traducători care traduc
în limba română, cu siguranță orice cititor îi cunoaște, sunt traducători de
autori faimoși în limba română. Dar pe parcurs am ajuns la un eveniment hibrid
pentru că s-a întâmplat ca mulți dintre traducătorii din limba română într-o
limbă străină să fie cu rezidențe în România. Și ne bucură această formula la
care s-a ajuns pentru că discuțiile dintre ei au fost foarte interesante.
În cadrul ultimului eveniment FILIT, la Teatrul Naţional Vasile
Alecsandri Iaşi, scriitoarea Simona Goșu a primit Premiul liceenilor pentru
cea mai îndrăgită carte apărută în anul 2020 pentru romanul Fragil, oferit de
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi în urma votului acordat de către un juriu
format din 29 de elevi din 11 licee ieșene.
Peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări au fost prezenţi
la Bucureşti în perioada 15-21 mai, la cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului
Internaţional de Poezie Bucureşti. Programul festivalului a inclus mese
rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz, lansări de carte,
conferinţe şi – pentru prima dată în istoria proiectului – evenimente dedicate
copiilor. Un moment inedit în cadrul ediţiei din acest an l-a reprezintat şi
aniversarea PEN – instituţie importantă şi prestigioasă, care îi integrează pe
scriitorii români în viaţa literară a lumii -, moment care a atras la Bucureşti
membrii PEN din aproape toate ţările europene. Claudiu Komartin, poet, redactor-şef
al revistei Poesis internaţional şi al Casei de Editură Max Blecher, unul
dintre cele mai longevive şi mai cunoscute cluburi de lectură din România, a
moderat o serie de lecturi în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie
Bucureşti. Track: Cred că este important să le arătăm celor
interesaţi de poezie varietatea şi pluralitatea de discursuri care există
astăzi în literatură şi, în mod special, în această zonă foarte specială, care
este poezia contemporană. Spun acest lucru pentru că poezia contemporană are un
public anume şi un anume tip de căutări, de explorări. Nu ştiu cât de important
este rolul meu în cadrul festivalului, dar mie mi-a revenit sarcina de a mă
ocupa de aceste lecturi, în centrul cărora sunt poeţi tineri, poeţi cu vârste
cuprinse între douăzeci şi ceva de ani şi aproape patruzeci. Moni Stănilă şi
Alexandru Vakulovski sunt printre cei mai vârstnici poeţi din generaţia tânără
care citesc zilele acestea. Este vorba de poeţi foarte diferiţi, poeţi clujeni,
poeţi veniţi din Chişinău, poeţi din Bucureşti, este foarte variată paleta.
Unul dintre
poeţii pe care i-am regăsit în programul Festivalului Internaţional de Poezie
Bucureşti este Radu Vancu, totodată cel mai important critic de poezie al
momentului, în opinia lui Mircea Cărtărescu. L-am întrebat cu ce impresii a
rămas în urma Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti. Track: Până
acum zece ani fiecare generaţie avea un fel de poetică dominantă, un fel de
poetică de grup la care era aproape obligatoriu să te afiliezi, altfel nu
păreai foarte conectat la mişcarea poeziei. Adică dacă erai şaizecist trebuia
să fii oarecum neomodernist, dacă erai optzecist, obligatoriu erai textualist
şi livresc. Acum, însă, constat o diversitate extraordinară a poeticilor;
există poetici foarte corporale, altele sentimentale, altele asumat tehnologice
sau foarte experimentale. Cred că poezia română de astăzi a reuşit să parcurgă
toate formulele poetice, aş putea spune că poezia română documentează întreaga
lume şi îi reproduce diversitatea. Şi acest lucru e foarte îmbucurător pentru
că până acum, nu cred că a existat această diversitate a poeziei la noi. Şi mai
cred că nu logica internă a poeziei ne-a adus aici, ci faptul că poeţii,
scriitorii români sunt foarte conectaţi la ceea ce se întâmplă în poezie pe
plan mondial şi circulă foarte mult, incomparabil mai mult faţă de acum zece
ani, să zicem. Iar asta a însemnat importul de poetici, de moduri de a vedea
lumea, de nume de scriitori. Faptul că am circulat prin nume s-a tradus foarte
rapid într-o diversificare a poeziei. Şi rezultatele se văd acum. Sper foarte
tare că instituţiile culturale din România care se ocupă cu promovarea
literaturii române, de la Institutul Cultural Român la Ministerul Culturii, nu
vor înţelege această identitate naţională pe care o abordează mai nou
instituţional, ca pe o formă de tribalism, de autarhie, de închidere a
graniţelor. Pentru că este evident că
numai în felul acesta, circulând
prin lume, păstrând deschise graniţele, îţi maturizezi cultura şi o faci
infinit mai diversă.
Unul din evenimentele moderate
de Radu Vancu în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti a fost
dezbaterea susţinută de traducătorul Adam J. Sorkin (SUA), Putting a Blotch across the Sun, Tripping up for Good
at the Soul: A Translator’s Evolution. Track: Adam J. Sorkin
a făcut enorm pentru poezia noastră, a tradus zeci de poeţi de-a lungul
vremii. Şi a realizat această mişcare a poeziei române dinspre localismul
nostru înspre politicile occidentale într-un moment în care circulaţia poeţilor
români era mult mai dificilă, se întâmpla foarte rar ca poeţi români să ajungă
în SUA şi să ia contact cu fenomenul cultural de acolo. Or, în acel moment Adam
J.Sorkin a funcţionat ca un fel de spiriduş transfrontalier care aducea
poezie română în SUA şi poezie americană înspre România. Cred că el – dincolo
de meritele lui de traducător – a funcţionat ca un fel de facilitator
cultural, adică a reuşit să faciliteze transferul de informaţie poetică în şi
dinspre SUA şi să catalizeze cumva scrisul de poezie română, ceea ce îl face
mai degrabă un fel de agent cultural, nu doar traducător.
Festivalul
Internaţional de Poezie Bucureşti reprezintă o iniţiativă culturală absolut
necesară în contextul Uniunii Europene şi al valorilor culturale comune
promovate prin intermediul acesteia. La momentul primei ediţii, în 2010,
Bucureştiul se număra printre singurele capitale europene care nu organizau şi
găzduiau un festival de gen de mare amploare. FIPB a suplinit, la scurt timp de
la apariţia sa pe scena culturală românească, acest deficit, iar astăzi aduce
poezia ca gen literar major, dar şi poeţii şi vocile lor distincte, în atenţia
unui public larg, pasionat de diferitele forme de expresie poetică. Este
declaraţia lui Ioan Cristescu,
directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, principalul organizator al
evenimentului.
Născut în 1983, poetul Claudiu Komartin a debutat, în 2003, – când încă nu împlinise 20 de ani – cu volumul “Păpuşarul şi alte insomnii”, volum răsplătit cu Premiull Naţional “Mihai Eminescu” pentru debut. A urmat, doi ani mai târziu, “Circul domestic” pentru care poetul prococe a primit “Premiul Academiei Române” pentru poezie. Următoarele volume, “Un anotimp în Berceni” din 2009 şi “Cobalt” din 2013, auconfirmat nu doar talentul lui Claudiu Komartin, ci i-au statornicit şi faima de a fi unul din liderii generaţiei 2000, faimă câştigată nu doar datorită poeziei, ci şi datorită activităţii sale de editor şi traducător. “Casa de Editură Max Blecher”, proiectul editorial iniţiat şi susţinut aproape integral de Komartin, a luat fiinţă în 2010 ca o prelungire a atelierului de literatură contemporană “Institutul Blecher” şi şi-a propus să se concentreze “pe literatura română contemporană, mai exact pe cărţile unor autori ce nu sunt în momentul de faţă printre numele răsfăţate ale sistemului editorial sau publicistic”.
Ce înseamnă acest lucru, l-am invitat să detalieze chiar pe Claudiu Komartin. “Ceea ce am avut în minte de la început a fost să construim o comunitate. Comunitatea asta e alcătuită din scriitori, în special poeţi care nu sunt glorii ale prezentului, şi din cititori. Am vrut să existe sentimentul apartenenţei la o poveste comună. A fost o poveste integratoare. Am început cu acest club de lectură în2009 care s-a dezvoltat în mod cu totul neaşteptat fiindcă nu mă gândisem atunci, la 26 de ani, că voi face asta. Dar dintr-una într-alta am pornit editura. Mi-am dorit să aduc oameni valoroşi care să se simtă bine, să nu se simtă doar ca autori cum se întâmplă ca de obicei. Editorii le lasă impresia că ar trebui să fie mulţumiţi şi să se simtă privilegiaţi că publică la o editură cunoscută. Pentru mine asta nu e deajuns, mai ales că văd, la anumite edituri, unii autori publică nişte cărţi, dar cărţile astea nu se văd, nu sunt promovate. Acele edituri mari, deşi ar avea pârghiile de promovare şi de marketing, nu se ocupă de ele cum ar trebui, fiindcă autorii lor nu sunt nişte celebrităţi. E adevărat că în România de azi nu prea mai sunt scriitori celebrităţi sau dacă sunt, sunt foarte puţini. De pildă, Mircea Cărtărescu sau Ana Blandiana. Dar cu siguranţă există 15-20 de scriitori valoroşi sau foartevaloroşi pe care-i ştiu doar câteva sute sau mii de oameni. Dar autori cum sunt Octavian Soviany, Radu Aldulescu,Mariana Codruţ sau Nichita Danilov nu sunt cunoscuţi decât de câţiva iniţiaţi”.
Cu alte cuvinte, ca orice talent precoce, Claudiu Komartin are şi o latură rebelă, dorind să-i aducă din zona underground în zona mainstream pe poeţii români contemporani. Cum face asta, aflăm în continuare tot de la Claudiu Komartin. “Ceea ce putem noi să garantăm este că acele cărţi pe care le scoatem vor fi prezente la toate festivalurile de poezie din ţară, că vor fi la toate târgurile de carte care contează, că vor fi trimise acelor critici literari care scriu despre literatura contemporană. Măcar atât intră într-o minimă exigenţă a noastră. Dincolo de asta, umblăm prin toată ţara. Intrăm în librării şi biblioteci, dar şi în crâşme şi în alte spaţii neconvenţionale. Noi am încercam să ajungem şi la un public care nu neapărat format din literaţi sau din conaisseuri. Am vrut şi am şi reuşit să ajungem şi la oameni care erau, întâmplător, în locurile unde ne aflam şi noi şi care nu s-ar fi gândit că literatura contemporană poate să sune şi aşa cum o scriem sau o publicăm noi”.
Aşa cum Casa de editură Max Blecher a apărut ca o prelungire a unui cenaclu literar, revista Poesis International este azi, la rândul său, prelungirea editurii. Cum a luat însă naştere această publicaţie, aflăm tot de la poetul Claudiu Komartin. “Proiectul a apărut în primăvara lui 2010, la Satu-Mare. Acolo am fost adunaţi câţiva poeţi, scriitori şi traducători de către poetul sătmărean Dumitru Păcuraru care ne-a propus proiectul. El a mers trei ani sub patronajul domnului Păcuraru, după care l-am preluat eu. A fost o altă nebunie de-a mea, căci nu ştiam dacă va merge sau nu, căci n-aveam nici o bază materială. Dar lucrurile s-au aranjat şi treaba merge bine acum după alţi trei ani. Revista a avut de la început dezideratul de a publica multă literatură străină contemporană, dar nu neapărat din prezent, ci şi din ultimii 50-60 de ani, în traduceri româneşti. Era vorba, în principal de poezie, dar şi de proză, şi de eseu. Ideea era să prezentăm, ca termeni de comparaţie, nişte experienţe din zone lingvistice sau culturale foarte diferite de a noastră ca să putem să ne dăm seama unde ne aflăm. Lucrurile au luat amploare, iar acum publicăm poezie din aproximativ 20 de ţări din SUA până în Europa Centrală şi de Est.”
Instititul Blecher, cenaclul literar care a constituit impulsul de a crea editura condusă acum de Claudiu Komartin, îşi continuă, de asemenea, activitatea, mulţi poeţi contemporani – nu neapărat din generaţia 2000 – citindu-şi creaţiile în cadrulsău.