Tag: Poiana Brasov

  • Noi ştiri şi sfaturi pentru iubitorii sporturilor de iarnă

    Noi ştiri şi sfaturi pentru iubitorii sporturilor de iarnă

    Salvamontiştii şi jandarmii montani vin cu noi sfaturi pentru iubitorii sporturilor de iarnă. De asemenea, avem câteva informaţii pentru aceştia. Regia Autonomă de Transport Braşov  a pus la dispoziţia celor care vor să schieze în Poiana Brașov, una dintre cele mai solicitate destinaţii de schi din ţară, liniile de autobuz 60 (Poiana Mică – Telecabină Poiana Brașov) și 100 (Gara CFR Brașov – Telecabină Poiana Brașov).

    Pe de altă parte, Primăria Braşov a introdus, pentru câteva zile, o serie de facilităţi la transportul pe cablu din Poiana Braşov pentru toţi turiştii, în condiţiile în care, în actualul sezon de schi, nu a fost atins, deocamdată, numărul de turişti din perioadele similare ale anilor trecuţi. Astfel, la telecabina Capra Neagră şi telegondolă, în loc de 6 puncte o urcare costă 5 puncte, la telecabina Kanzel 4 puncte în loc de 5, iar la telescaunul Ruia 3 puncte în loc de 4.

    Un număr de 10 puncte pentru telecabină, telegondolă, telescaun şi teleschiuri costă 70 de lei (14 euro) pentru adulţi şi 40 de lei (10 euro) pentru copii. Pentru achiziţionarea ski-pass-urilor, există 3 puncte de vânzare (casieriile de la telegondolă, de la telecabina Kanzel şi de la telecabina Capra Neagră), dar pot fi cumpărate şi online pe www.skibv.ro. În actualul sezon de schi, tarifele la transportul pe cablu în staţiune au crescut cu circa 9% faţă de 2023-2024. Astfel, o urcare simplă cu telecabina costă 40 de lei (8 euro), iar una tur-retur, 65 de lei (13 euro). Pentru copiii de 6 la 12 ani, tariful este 25 de lei (5 euro) dus, 25 de lei întors.

    Pe de altă parte, salvamontiştii din Prahova au avertizat asupra pericolului de avalanşe. Ttraseele turistice montane omologate, care ajung la altitudini mari, sunt declarate închise în sezonul de iarnă. Recomandăm parcurgerea, pentru drumeţii, doar a traseelor turistice de la baza muntelui, subliniază sursa citată.

    Pentru prevenirea accidentărilor şi a situaţiilor de pericol în zona montană sau limitarea efectelor acestora, jandarmii montani au făcut mai multe recomandări pentru schiori şi snowboarderi: să se asigure că pătrund şi urcă pe pârtia de schi doar prin zonele destinate în acest sens; să adapteze viteza şi stilul de coborâre la abilităţile personale şi la condiţiile de teren sau temperatură, precum şi la densitatea traficului de pe pârtie; să aleagă benzile de coborâre în aşa fel încât să nu fie puşi în pericol schiorii şi snowboarderii din faţa lor; dacă se angajează într-o depăşire pe pârtie, să se asigure că sunt la o distanţă rezonabilă faţă de alţi schiori sau snowborderi pentru executarea întregii manevre în siguranţă; să evite staţionarea în zone înguste sau cu vizibilitate redusă; să coboare sau să urce pârtia la picior doar pe marginea acesteia. Dacă care apar dificultăţi, schiorii şi snowboarderii sunt sfătuiţi să ceară sprijin jandarmilor montani sau să sune la numărul de urgenţă 112.

  • Peştera Valea Cetăţii, Râşnov

    Peştera Valea Cetăţii, Râşnov

    Situată într-o zonă cu destinaţii turistice de top precum staţiunea Poiana Braşov, oraşul Braşov (important oraş din partea sudică a Transilvaniei) şi castelul Bran, peştera Valea Cetăţii este, deocamdată, unul dintre obiectivele mai puţin vizitate. Motivul cel maii probabil este că această peşteră a intrat relativ recent în circuitul turistic, fiind situată pe ruta care leagă staţiunea Poiana Braşov de oraşul Râşnov, unde există o cetate inclusă în circuitul turistic, precum şi un parc de distracţii unde se află peste 120 de machete de dinozauri în mărime naturală.

    Pentru a ajunge la peştera Valea Cetăţii, vizitatorii trebuie să parcurgă din şosea o distanţă de aproape jumătate de km, pe un drum care, pe alocuri, are o înclinare destul de mare. Efortul merită pentru că în interiorul peşterii sunt 12 grade Celsius, o temperatură pe care mulţi şi-ar dori-o într-o zi toridă de vară. Intrarea în peşteră a fost amenajată pentru un acces mai uşor al vizitatorilor, iar galeria de acces, cu o lungime de circa 60 de metri, a fost prevăzută cu scări metalice, pasarele, bare de protecţie, precum şi cu un sistem de iluminat. Odată ajunşi în Sala Mare, vizitatorii pot afla de la ghid cum a devenit accesibilă această peşteră:

    “1949 fiind un an foarte ploios, aici în zona în care suntem noi s-a acumulat o cantitate mare de apă, s-a format un lac cu înălțimea de 8 metri. Apa a erodat roca de sub planșeul stalagmitic. Bucăți din planșeu au cedat, au căzut peste apă și au dus la un fenomen care se numește explozie hidraulică. Au forțat deschiderea și a făcut deschiderea puțin mai mare, accesibilă. În 1949 câțiva tineri de prin zonă văzând că iese multă apă, eu au fost primii care, după ce a trecut şovoiul de apă, au avut curajul și au urcat târâş și pe coate. Ei au descoperit-o! Apoi în 1954 au început să vină speologii ca să cerceteze zona. Abia în 2010 s-a dat în administrare.”

    Deşi peştera a fost vandalizată după ce oamenii au intrat în ea, în Sala Mare, cu o înălţime de circa 20 de metri şi cu o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi, pot fi observate stalactite şi stalagmite, în formare datorită infiltraţiilor de apă. În perioada sezonului rece, peştera Valea Cetăţii găzduieşte o colonie de lilieci cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros – lat.) De menţionat că în Peştera Valea Cetăţii, datorită acusticii deosebite din Sala Mare, sunt organizate periodic concerte de muzică simfonică, susţinute de membri ai Filarmonicii din Braşov.

  • Vacanţă de schi

    Vacanţă de schi

    Staţiunile montane din România sunt pline în această perioadă de iubitori ai sporturilor de iarnă. Vremea frumoasă şi un strat generos de zăpadă sunt ingredientele esenţiale pentru un sezon de succes atât pentru turişti cât şi pentru hotelieri. Această perioadă este cu atât mai importantă cu cât coincide cu aşa-numita “vacanţă de schi” de care elevii români beneficiază în perioada 12 februarie – 3 martie, în funcţie de intervalul hotărât de fiecare dintre inspectoratele şcolare. Astfel, vacanţa mobilă a fost aleasă de numai două judeţe, în perioada 12-18 februarie, în timp ce a treia săptămână a lunii februarie a fost alegerea municipiului Bucureşti şi a altor 25 de judeţe. Pentru ultima săptămână au optat 14 inspectorate şcolare, conform datelor publicate de Ministerul Educaţiei.

    Staţiunea Poiana Braşov, aflată în Masivul Postăvaru, în centrul României, a fost printre cele mai vizitate în această perioadă. Conform Asociaţiei monitorilor de schi Snowpro, pe cele mai multe pârtii de aici se schiază în condiţii bune sau acceptabile, stratul de zăpadă fiind de 20-30 de centimetri. Dacă în Poiana Braşov şi pe Valea Prahovei gradul de ocupare a fost săptămâna trecută de peste 70%, până în prezent aceste cifre au fost depăşite mai ales că în această perioadă au vacanţă şi numeroşii elevi din Bucureşti.

    Interesul turiștilor români pentru vacanțe în ţară a crescut anul acesta, a transmis un important touroperator. Potrivit datelor furnizate de acesta, volumul rezervărilor a fost cu 30% mai mare față de perioada similară a anului trecut, în special graţie ofertelor speciale cu avans mic și diferență achitată cu maxim 14 zile înainte de data cazării. Creșterea păstrează evoluția anului 2023, când numărul turiștilor a fost în medie cu 11% mai mare decât în anul precedent.

    Astfel, conform Institutului Naţional de Statistică, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat, în 2023, 13,65 milioane persoane, în creştere cu 10,5% faţă de 2022, 84,6% fiind sosiri ale turiştilor români. Cele mai creşteri ale numărului de turişti au fost înregistrate în capitala Bucureşti şi în principalele zone turistice din ţară: judeţul Constanţa, care include staţiunile de pe litoralul Mării Negre, şi judeţul Braşov, cu celebrele sale staţiuni montane.

    Cei mai mulţi turişti străini sosiţi în România, anul trecut, au provenit din Germania (peste 218.000), din Italia (aproape 187.000) şi din Israel (circa 150.000). Pe de altă parte, în 2023 comparativ cu 2022 numărul turiştilor români care au ales să-şi petreacă vacanţele în străinătate a crescut cu 12,6 procente.