Radio România Internațional

Tag: polim

  • NATO – unâ nauâ cumândârseari

    NATO – unâ nauâ cumândârseari

    Di marţâ, 1 di sumedru, secretar gheneral ali NATO easti premierlu olandez di ma ninti Mark Rutte. El yini dupâ norvegianlu Jens Stoltenberg tu nai ma analta thesi a cama vârtoasillei suțatâ politico-militarâ ditu istorie.
    AFP anyrâpsea că Stoltenberg nu vru sâ-lli da niți unâ urnimie al Rutte, ama scoasi tu migdani că prota borgi a unui şef NATO easti s-țânâ soțlli deadun. Tu unâ catandisi gheopoliticâ ahât lài, duțeara ma largu ali idyea direcţie tu politica externâ ş-di securitati easti di mari simasie, dzâsi un diplomat NATO, lucru scosu tu migdani di aghenţia frânțeascâ.
    10 añi tu cumândârsearea NATO, Jens Stoltenberg avu, vahi, nai ma greulu mandat, unlu hurhitu tu 2014, anlu di arâkeari ali Crimei di câtrâ Arusie, ș-bitisit cu polimlu aliștei contra ali Ucrainâ. Stoltenberg dusi Suțata câtrâ unâ andrupari ma mari ti statlu sovietic ma ninti, victimâ a preșcăvillei contra nomu ali Moscovâ. Lâ pripusi a statilor membri ș-eali furâ di câbuli sâ-și llia borgea ta s-âlli da nai pțân 40 di miliardi di evradz tu an ali Ucrainâ, iara NATO s-lucreadzâ pân’ di mardzinâ ti darea di agiutor militar ocțidental.
    Statili membri nu lipseaști s-kearâ curailu ta s-agiutâ militar Ucraina di ispetea a „retoricâllei nuclearâ ireponsabilâ” al Vladimir Putin, dzâsi Jens Stoltenberg tu un interviu dat ti Reuters tu bitisita di mandat.
    „Cathi oarâ cându criscumu andruparea cu năi turlii di armi – tancuri di atacâ, racheti cu aradzâ lungâ i avioani F-16, aruşlli deadirâ s-nâ ankeadicâ, ama nu puturâ”, dzâsi norvegianlu. El adâvgă că nai ma marli piriclliu ti NATO easti s-amintâ Putin tu Ucraina.
    „Nu pistipsescu că va s-putem s-âlli alâxim mintea a prezidentului Putin tu ți mutreaști Ucraina, ama minduescu că putem sâ-lli alâxim isăkili, scuțândalui tu migdani că pâhălu ti duțearea ma largu a polimlui easti ahât mari, că va-lli acațâ ma ghini ma sâ-s tragâ mânâ și s-hibâ di câbuli s-hibâ Ucraina mileti suveranâ independentâ”, luyurseaști Stoltenberg.
    Tu mandatlu a lui, Suțata u vidzu zorea s-reacţioneadzâ la alâxeri gheopolitiți mări, s-anvârtușeadzâ partea ditu apiritâ. Tu Românie numirlu a militarlor aliaţ criscu, iara NATO adră, ti prota oarâ, unâ parei di alumtâ. Tut tu mandatlu al Stoltenberg, NATO apruke năi membri agiungândalui la 32 di mileț aliati. Ațeali ditu soni craturi ți s-alikirâ di NATO suntu Finlanda şi Suedia, ți, catandisea militaristâ, neoimperialistâ ali Moscovâ li feați s-nu mata șadâ nanâparti ași cum adrarâ dețenii arada. Arusia vru ma pţân NATO ş-tora ari cama multu, cundille Stoltenberg.
    Di la năulu secretar gheneral, Mark Rutte, analişțâlli vor s-veadâ că el va s-ngreacâ ma multu pi coordonarea anamisa di NATO ş-Uniunea Evropeanâ, tu unâ hopâ anda aesta ditu soni easti tut ma acâțatâ cu problemi di securitati. Nai tu soni, aliaţâlli așteaptâ s-veadâ axia lui di pâzârâpseari maca Donald Trump va s-toarnâ la Casa Albâ.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Prezidentul a Româniillei la Kiev

    Prezidentul a Româniillei la Kiev

    Ună dzuuă istorică tră Ucraina — aşi zuyrăpsi prezidentul Volodimir Zelenski ti vizita di gioi, faptă Kiev, deadunu, a prezidenţăloru ali Franță și Românie, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, a cancelarlui ali Germanie, Olaf Scholz, și a premierlui ali Italie, Mario Draghi. Viziti la nivel analtu, di la debutlu a ofensivăllei ruse ditu Ucraina, tru 24 di şcurtu, fură constant, inclusiv ditu România, ama vărnăoară, până tora simfuizati la nivelu a ma multor văsilii, nica şi tuti europeane.


    Ucraina s’hărseaşti di agiutorlu a patru state vărtoasi ditu Uniunea Europeană – spusi Volodimir Zelenski, adăvgânda că văsilia a lui easti, tora ma aproapi di bloclu comunitar ca vărnăoară.



    Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și Mario Draghi dimăndară că ndrup4scu darea ună ş-ună a statutlui di candidată la Uniunea Europeană tră Ucraina şi că va s’ndrupască, ma largu, Kievul cu fonduri şi cu arme tră s’rezista a invaziillei ali Rusie. Nu armasiră tru soni niţi muabeţli ti dispre gaereţle di reconstrucţie după bitisearea a polimlui. Iar ditu vidiala românească, prezidintul Klaus Iohannis diclară că România va s’llia parti activ la licşurarea a tranzitului ti exporturli di yipturi ditu Ucraina.


    Klaus Iohannis: ʺDi la ahuhrita a invaziillei ruseşti, Portul Constanţa asiguripsi tranzitul la cama di 1 miliuni di tonuri di yipturi ditu Ucraina. Fătemu gaereţ tră dişclldiarea di noi puncte di triţeari a sinurlui, cum şi tră reabilitarea a liniilor pi calea di heru cu ecartamentu largu di pe teritoriul a Româniillei. Ma multu, România faţi apel tră implicaria a tutulor actorilor relevanţi tră ndridzearea a unei coaliţii di state cari s’ndrupască gaeretea internaţională tra s’adraă niscănti călliuri ñirli tră transportul maritim tru siguranţă pritu Amarea Lae.ʺ



    România, ca viţin şi partener di pistusini, ama şi ca stat membru ali Uniuni Europene şi al NATO cu nai ma lungu sinuru cu Ucraina, easti acutotalui solidară cu poplu ucrainean – cundille, la Kiev, Klaus Iohannis. Andruparea ali Românie tră Ucraina — dusi aminti el — avu tru amprotusa multipli paliere. Guvernul şi cetăţeañilli a Româniillei ansăriră tru agiutorul a cama di 1,2 miliuñi di arifugaţ, maxus mulleri şi cilimeañî. Fură băgati tru lucru mecanisme tră s’apăndăsească la anănghiserli di educaţie şi di integrare pi piaţa forţăllei di lucru a aţiloru cari vrură. Un hub internaţional tră distribuţia asistenţăllei umanitare easti pi lucru tru nord-estul a Româniillei, la Suceava, şi opereadză la capacitate şi viteză maxime.


    Agresiunea premeditată, niantimilleată, niprovocată şi paranomu ali Rusie lipseaşti s’dănăsească! – cundille prezidintul român, tru minduita a curi Europa easti tru unu punctu di aşuţătură tru istoria a llei, kiro extraordinar căftănda apandisi extraordinare, strateghiţi şi vizionare. Emu, darea a statutlui di candidat tră adirarea la Uniunea Europeană ali Ucraină, ama și a Republicii Moldova românofone viţină şi Georgie easti esenţială tru construirea unlui scut vărtosu şi durabil anvărliga a valorilor europene comune — cundille Klaus Iohannis.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Când s-cându, istoria a laolui easti sum semnul a unal’ei imagine. Tamam di 177 di ani di anda isi tru migdani cadhurlu, imaginea surprinsă di obiectiv easti atea cari na aduti dininti realitatea. Tru kirolu dit soni, Siria na aduti dininti imagini dit arada a nai cama dramatitilor, zori tra straxeari, cu aspardzeri si tradzear uminească ti nimindueari şi ti nistraxeari. Di vara ndoi an’i, sirien’il’i suntu victimili a oamin’ilor armatusiţ cari mbartiteadza len turlii di scupadz politit, geopolitit şi religioase. Askerea a regimului ufitial di Damasc aruca topi tu mahaladzl’I a civililor minduiti ca ghio taha suntu controlate di aribelii cari alumtă contra a prezidentului Al Assad. Ma multi parei a aistor opozanţa amina cu topili tu casabadzl’I controlat di armată. Pisti tuti aesti, planeadză demenţa Daech, organizaţia teroristă cu numa di stat islamic cari vatamă cu priscavil’e banatorl’I ti al’I aputrusira.




    Aviaţia arusă bombardeadză şi ea poziţiile a teroriştilor, apărati şi cu scuturi uminesti, ama şi casabadz şi cartiere controlate di opozanţal’ii a regimului ufitial, aliat ali Moscova. Alta turlie spusa, tru Siria, civil’ii reprezintă duşmanlu a tutulor, cilimean’i, mul’erili, ausl’i şi bărbaţl’ii nearmatusiţ suntu vatamat prit iti metodă di iti parei ti ari armati. Tru Siria s-dizvarteasti una crimă niacumtinată, un genocid lahtarosr, internaţionalizat ama ti varnu nu poati sa-lu danaseasca. Tru Siria suntu vatamat oamien’i ama şi istorie şi spiritualitate, suntu asparti, tru noima isisi a zborlui, casabadz a prezentului ama şi metropoli a antichitatil’ei, casabadz ti yilipsira cu n’ml’ di an’i nainti. Suntu bombardati casi, spitale, şculii, muzee, situri arheologice, suntu vatamat oameni, civilizaţie, memorie.




    Dit Siria na yin şi na armân imagini lahtaroasi, cari spun ndrepu, ti cutreambura, prit aesta realitate dispri cari avdzam la habari ama nu u akicasimu tru a l’ei dimensiuni pan di mardzina. Doauă dit cadurli cari u marcara conştiinţa umană reprezintă doi cilimean’i sirieni cari tricura prit experienţe pe cari niti un om nu lipseasti s-li canoasca. Aoa si aproapea un an, imaginea a unui cilimean sirian arcat di daldza pi o plajă dit Turchie, nicat anda cu mari lahtari fumeal’ea a lui cilastasea tra s-ascapa pisti amari, tru Europa, alaxi concepţiile şi istoria ali Uniuni Europeana. Tora, imaginile suntu ma multi, suntu tru minari şi spun stena ali ascapari di su surpaturli a casil’ei a lui a unui cilimean di 4 ani. Easti adus tru braţi di un salvator dit echipili ti fac fapti di eroism tru Alep, casaba milenar dit Siria, tora aspartu tru ma marea parti. Easti bagat pi un scamnu portocaliu dit ambulanţă, mplin di arina şi di sândzu, tru pantalon’il’i scurţa a ilikiil’ei a agioclui, tora un stic di bană şi di moarte. Tru inocenţa a lui alu vidzu dramatismul ti armanearea tru bana cate scurta a lui bană easti idyealui cu polimlu ti u asparsi Siria.




    Cilimean’ii sirieni cari nu cunoscu sumaraslu şi u ciudusira lumea tuta au ilikia a aistyui polim, ahurhitu aoa si 5 an’i ca una cumitie civilă andicra di vatamarea a nascantor cilimean’i di cătra askirladzl’I sirieni. Napoi al’I vidzum cilimean’il’i ti nu stiu sumaraslu, atel’I dit Siria, la el’i acasă, tru imagini cu pokemoni. Putem sa spunem ca niti el’I nu fura alas at nanaparti di aestru agiocu la modă ama va s-dzatem ca nu va s-akicasim ti s-fati cu aesti cilimean’i, s-pistipsim ca au kiro di atea ti s-fati tru arada a barnului a lor pi a lor ilikie.




    Pan tru soni el’I vor s-facă timbihi a lumil’ei că avem sinfer multu ma multu lumea virtuală cadealithea infantilă tra chiniyea a nascantor personaje electroniti andicra di catastisea a nascantor cilimean’i cari na mutrescu tora, ama nu cu sumaraslu, dit caduri şi filmi vinite dit Siria, ama mâni pot tra s-keara prit 1001 di turlii tru cari s-moari di arada tru Siria. Andicra di simpatitl’ii monştrii virtuali, cilimean’i dit Siria şi oamin’i, ngheneral, au masi una bană, şi până tora u akicasira cici tiva di ea. Dimec, numata căftaţ pokemoni verdza pi stizn’i ca sa spunet sinfer tra cilimean’il’i fără sumarasu ali Sirie, tru idyiul kiro cu polimlu ti la aspardzi vasilie.




    Autor: Marius Tiţa


    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Emigraţia politică greacă tru România comunistă

    Emigraţia politică greacă tru România comunistă

    Anamisa di an’il’i 1946 şi 1949, tru Gartia s-tanea un sandziros polim tivil anamisa di gherilili comunisti finanţati di URSS şi forţili guvernamentali eleni. Polimlu ahurhi prit atacarea a forţilor guvernamentali di cătra aribelii comunişti tru locurli dit munta di la sinurlu cu Iugoslavia şi Arbinisia. Scupolu a comuniştilor eara surparea a regimlui legitim monarhic, lugursitu fascistu, şi timil’iusearea a unei ripublica socialista. Ama conflictul anamisa di Stalin şi Tito nsimna azindzearea a gherililor comunisti gartesti, a deapoa Partidlu Comunistu Grec s-ndripta cătra Moscova. Ase, Tito apufusi ncl’idearea a sinurlor iugoslave cu Gartia şi gherilili comuniste fura privati di agiutor vital, strateghic şi moral. Arbinisia, cari eara sum influenţa al Tito, trapsi mana şi ea tra s-andrupasca comuniştil’i gret. Până tru yismaciuni 1949, pareili tut ma araspanditi di partizani comunişti ica s-pridara, ica tricura sinurlu tru Arbinisie di iu nai ma muţa emigrara tru vasiliili socialisti.



    România agiundzea, ase, loclu nai cama uidisitu ali emigraţie comunista elena ti cafta un apanghiu. 200.000 di emigranţa politit gret agiumsira tru vasiliili socialisti, dit cari anamisa di 11.500 şi 12.000 di emigranţa agiumsira tru România: ficiurit, alumtători, membri a familiilor aistor. România lo nai cama marli numir di ficiurit gret, aproapea 5700, ahurhindalui cu anlu 1948, dit un total di aproapea 28.000 di ficiurit gret agiumta tru 7 stati comunisti. Nai cama marea colonie di ficiurit gret fu atea di Sinaia, cari eara pi lucru anamisa di 1948 şi 1953.Tru hotelurli a staţiunil’ei di pi valea a Prahoval’ei eara aprucheat cu durn’earea 1700 di ficiurit, a curi la si adavgară alti ndauâ n’il’i di ficiurit nord-coreeni arifugaţ tru România di furn’ia a polimlui di Coreea dit an’il’i 1950-1953. Prit tradiţie, tru România s-avea stirnuta colonişti gret pi hiotea a chirolui. Agiumta tru sfeara di influenţă sovietică, România eara prefearată di atel’i cari avea fudzita dit Iugoslavia şi Arbinisia.



    Istoriclu Radu Tudorancea di la Institutlu di Istorie ”Nicolae Iorga” di Bucureşti spusi cum eara astiptaţ combatanţal’i comunişti gret tru România: ”Una parti dit foştil’i alumtatori comunişti eleni cari fudzira dit Gartie tru bitisita a polimlui tivl emigrara şi tru România. Aoa s-harsira di agiutor di partea a autorităţlor di Bucureşti, pligiţl’i tra sa s-yitripseasca, alanţa tra sa s-nveata cu condiţiili dit vasilie şi tra s-integreadza tru societatea românească. Existenţa a unei importanta comunitati elena tru România părea că va la agiuta ti integrari a atilor ti avea vinita tu atel chiro, maxus că dit 1948 gruparea filo-comunistă di nauntrul a comunitatil’ei elena avea apraftasita, cu agiutorlua a autorităţlor române, s-aiba tru mana controlu tru arada a comunitatil’ei şi s-ndreaga una nauă entitate cu numa Uniunea Patriotică Elenă. Ase, puţan’il’i ti andrupa taburea regalista cari avea armasa tru România eara marginalizaţ.” Guvernul comunistu român deadi agiutor filotim tra atel’i di ma ninti membri a gherililor comunisti elene. Agiutorlu eara data pan di mardzina dimec la asiguripsea durn’earea si yitripsearea medicală până si paradz. Ca tru iti alta vasilie aputrusita di regimlu comunistu, şi tru România presa li manipula informaţiile tra polimlu tivil grec.



    Ia ti spuni Radu Tudorancea: ”Dizvartearea a polimlui tivil dit Gartia fu mutrit cu cilastaseari tru România hiindalui yilipsit cabaia tru perioditili di partid. Tru una turlie ti s-astipta, spunerli dit presa românească loara turlie a nascantor campanii serti, cumandusitit di partid, cari invariabil favoriza alumta a partizan’ilor comunişti gret, slaghindalui niacumtinat taburea anglo-americană şi rolu a l’ei tru ansamblu a polimlui tivil grec. Liderlu comunistu grec Nikos Zahariadis avea pitricuta tru România nica dit yinar 1948 pi Letferis Apostolou, acreditat ca reprezentantu a aşi-numasitlui guvernu democratic ali Gartie.



    Borgili a aistui ave tru scupo ligatura cu autorităţli români, amintarea agiitoari dit partea a guvernului RPR tra agiutarea a comuniştilor gret, yitripsearea a pliguiţlor şi pregătirea a coloniilor di ficiurit gre ti lipsea s-hiba discl’isi tru România. Autorităţli comunisti române deadira cabaia paradz ti agiutarea a emigranţalor politit eleni. Agiutorlu financiar eara asiguripsit prit aanvalearea a unui buget consistentu tra PCG, masi ti anlu 1951 s-deadira aproapea 300.000 di dolari americani, la cari s-adavgara alti hargi tra cumanduseari.



    Paradzl’i di la buget ahardzit ti PCG criscura tru anlu yinitor. Tru 1952 s-deadira aproapea 750.000 di dolari americani şi multa alta paradz ti andruparea a editurlor. Scamnul a CC a PCG fu mutat Bucureşti şi la multa dit arada a activiştilor a PCG la si deadira casi mahalalu di lux Primăverii, tru nascanti vile secrete.” Arifugaţl’i gret nu trapsira mana di la alumtă tra instaurarea a idealului comunistu tru vasilia a lor. El’i avea lugursita azvindzearea ca hiindalui tiva provizoriu, hiindalui hazari candu ti s-hiba tra sa s-toarna la alumtă, cara situaţia internaţională u favorizeadza. România agiundzea asi thimel’ilu tra acţiuni a agenţilor comunişti gret tru Gartia, instruiţi di ideologi comunişti gret cu stagii fapti Moscova.



    Ia ti spuni diznau Radu Tudorancea: ”Minduindalui una yinitoari ahurheari a ampuliserlor pi teritoriul elen, activiştil’i gret dit România ş-bagara tru minti tanearea ascumbusita a grupurlor di foşti partizani tru alertă, hazari ti alumtă. Tru 1950 fu ndreapta Breaza una şcoală politică iu tanura matimi personaje cata cum Nikos Zahariadis şi Vasilis Barţiotas. Respectiva entitati vrea s-ndreaga agenţa ti eara hazari s-alumtă paranom pi teritoriul ali Gartie tra andruparea a cauzal’ei comunista. Tru chirolu anamisa di 1952-1955, cama di 120 di ahtari activişti şi agenţa fura pitricu clandistin tru Gartie, mulţ di el’i hiindalui acaţat di poliţia elenă.”


    Moartea al Stalin şi proceslu di desovietizari dusira şi la moartea a cauzal’ei a comuniştilor gret. Bagarea pi arada a ligaturlor anamisa di România şi Gartia, sinferurli a ligaturlor bilatearali, featiră ca opţiunea a alumtilor cu ascherea s-hibă abandonată.



    (armanipsearea: Tascu Lala)

  • Polim ica irine


    La 28 di alunar 1914, Austro-Ungaria ataca Sarbia şi nchisea, ahtari, protlu polim mondial. Nu era niti una surpriză, ataca fu pretedata di un ultimatum şi s-fatea tamam dupu un mes di la asasinarea, la 28 di cirisar 1914, a prinţului clirunumsitor a Imperiului austro-ungar. Nchisi deapoa un cadealithea tir di declaraţii di polim, arcate di unaa parti ş-di alanta di vasilii care nu avea ici tiva tu ligatura cu asasinatlu di Sarajevo, cu Sarbia ica Austro-Ungaria. Aroganţa militaristă, alumta ti hegemonie şi sinferurli personale dusira la un polim lardzitu tru tuta lumea, cu dzat di miliun’i di morţa, pliguit şi chirut. Dit moeabetli ti aestu polim nu ari raportărli ti furn’iili tra nchisearea a polimlui a deapoa tru bitisita, dimec tru 1918, puţan’i ş-adutea aminti ti ti ahuhri.



    Cum ti s-hiba, după polim, lumea avea să spunea alta turlie tru migdani. Ma multi imperii, ntra care şi Austro-Ungaria, ricura tra totna tru istorie, democraţia ahurhi s-lucreadza salami, maxus tru Europa. Tru yinar 1918, atel dit soni an a polimlui, prezidentul Wodrow Wilson ţanu un discurs emblematic ti minduita ali SUA, cari avea intrata tru polim tru 1917, cadealihea, deadun cu Marea Britanie, Franţa şi alanta aliaţ nica si România. Mardzin’li fapti atumtea di liderlu american s-ved ma amanat tru evoluţia a societatil’ei internaţionala. Imperiul ţaristu s-aalaxi tru Uniunea Sovietică, prit un babagean complot comunistu, iara Germania a kaiserului agiumsi una ripublică stăpuită di mindueri de revanşă, hiindalui la thimel’ilu a naului polim mondial, nchisindalui di 2 dechenii ma amanat. Secolu ti avea curata di cându imperiile europene apreasira laolu fu naima cama marli di tu istoria a lui.



    Evenimentele organizate tra sa yilipseasca momentele di aoa si una suta di ani na spun una dun’eaua nioca dit secolu al XlX-lea, cu mentalităţ învicl’iti ama tru care progreslu tehnico-ştiinţific eara cadealihea şi ahurhea tra să-şi spună zborlu. Dimec, poate s-hiba spus ca tamam evoluţia tehnică, puţan achcasita a liderilor a statilor di atumtea, dusi la amploarea cunuscută di primlu ploim mondial. Şi tut dezvoltarea tehnologică şi amintarli ştiinţifice deadira evoluţia a dun’eaual’ei dit aestu secol recentu, cari u fac tra să s-aduca tut ma multu cu fanteziile a nascantor anyiisători dit secolele tricute.



    Tru 1914, automobilele ghiusbilea avea insita tru videala şi avea nica arahoati di lemnu iara avioanele fătea protili azboiuri ama multu ayon’ea, aca românul Traian Vuia avea fapta prota alinari di pi loc a omlui, cu halat isis di bord, masi tru 1906. Di atumtea, omlu agiumsi tru spaţiul extraterestru, stăpuiasti spaţii largurii pi pimintu ica sum loc şi sum ape ama şi pi ateali ahandoasi, atomice, di nauntrul ali materiei nica si di nauntrul a hiinţal’ei umane. Ti prota oara tru istoria a l’ei, societatea umană easte una globală, timil’iusita pi cunuşteari şi comunicare pi tuta suprafaţă a Terral’ei.



    Harta politică a Europal’ei apufusita dupu protlu polim mondial Armani tru idyea scara si aza, cu ptani alaxeri. Evoluţia nai cama di simasie fapta pi Vecl’hiul Continentu este tamam unificarea a Europei care, na spune istoria, adusi tru migdani primul şi doilu polim mondial. Una utopie până atumtea, ideea europeană s-baga tru lucru după doilu polim, hiindalui una dit puţanili matimi înviţate di politicieni şi liderl’ii naţionali ali Europa. Secolu ti tricu di la declanşarea a primlui polim mondial ica ateali 3 cirecuri di secol di la declansarea ufitială a doilui polim mondial, cari va s-umpla la 1 di yismaciuni, nu spuni, ama, că uminirea ar înviţata lecţia ali irini şi a polimlui dit aeste lahtaroasi conflagraţii prit cari tricu. Fără s-agiunga pi dimensiunile mondiale a atilor 2 conflagraţii, polimili u mintira fără damanaseari laolu, di adusi, nica si tru aesti dzali, morţa, pliguit şi multă tran’ipseari.


    Armanipsearea: Tascu Lala