Radio România Internațional

Tag: polimu

  • Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

    Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

    Criștearea ali extremâ-ndreapta tu Europâ
    Alidzerli parlamentari scoasirâ tu migdani, estanu, criștearea a partidilor di ndreapta naționalistâ i radicalâ tu vâsilii cata cumu Frânția, Ghirmânia, Belgia, Afstria, Olanda ș-Italia. Tu bitisita a meslui sumedru, tu Afstrii, Parlamentul aleapsi ti prota oarâ tu frâmtea a lui un politițianu di extremâ-ndreapta, dupâ azvindzearea istoricâ ali formațiuni a lui – Partia a Libirtatillei – la leghislativili ditu yizmâciuni. Tu Frânție, unu frontu ripublicanu adratu ti alidzerli leghislativi antițipati di aestâ vearâ putu s-dânâseascâ agiundzearea la puteari a partillei naționalistâ Adunarea Naționalâ (Rassemblement National), ama, di cara nu avu unâ majoritati s-feați, di atumțea, unâ misu-permanentâ crizâ politicâ. Iara, tu yizmâciuni, formațiunea Alternativa ti Ghirmânie (AFD), ți easti contra a migraţillei, amintă ti prota oarâ unu scrutinu reghionalu ș-avu scoruri mări istoriți tu alti dauâ. Pi aestâ halâ, eurodeputațlli vulusirâ, tu 27 di brumaru, unâ nauâ Comisie Europeanâ. Executivlu ali Uniuni Europeanâ ș-ahurhi lucurlu tu 1 di andreu, iara prezidenta Ursula von der Leyen, ți easti la doilu mandatu, tâxi mări proiecti tu protili 100 di dzâli.

    Turnarea alu Donald Trump la Casa Albâ
    Ripublicanlu Donald Trump amintă, tu 5 di brumaru, alidzerli prezidențiali ditu Statili Unite ali Americâ, avândalui ași doilu mandat la Casâ Albâ, bircheavis ali unâ turnari politicâ ti anami. Tu 2016, el avu unâ anâchiseari-surprizâ dinintea ali dimucratâ Hillary Clinton, ți eara ma vrutâ tu sondajili ditu ațelu chiro. Estanu, elu u azvinsi Kamala Harris, propulsatâ, tu meslu alunaru, di Partia Dimucratâ ți eara tu zori, dupâ trâdzearea ditu astrițeari a prezidentului octogenar, Joe Biden. A că sondajili spunea unâ alumtâ multu streasâ anamisa di Donald Trump și Kamala Harris, ripublicanlu amintă ațeali șapti stati iu alumta eara cama apreasâ. Tu ilichie di 78 di añi, Donald Trump – a curi campanie electoralâ avu dauâ tentativi di asasinat contra a lui, patru inculpări ș-unâ condamnari penalâ – va s-hibâ bâgatu pi thesi tu 20 di yinaru 2025.

    Alidzeri și represiuni tu Arusie, polimu tu Ucraina
    Tu Arusie, Vladimir Putin ș-ahurhi, tu meslu cirișaru, țințilu mandat di prezidentu, di cara amintă alidzerli, alidzeri luyursiti di Ocțidentu ca hiindalui falsi. Ma ninti, tu meslu șcurtu, opozantulu a lui multu cânâscutu, Alexei Navalnîi, tu ilichie di 47 di añi, avea moartâ dinapandica, tu unâ catastisi nilimbidâ, tu unâ ahapsi di la Țercul Polar, iu eara ancllisu, taha, ti pideapsa di extremismu. Tu aestu chiro, Ucraina, aputursitâ di Arusie tu meslu șcurtu 2022 anchisi tu veara 2024 unâ atacâ-surprizâ tu reghiunea aruseascâ Kursk di la sinuru. Tu brumaru, Kievlu filisi, ti prota oarâ, pi locu arusescu, racheti americani ș-britaniți cu aradzâ lungâ di acțiuni, dupâ ți Washingtonlu și Londra furâ di câbuli cu ahtari lucru. Moscova apândâsi pritu agudearea ali Ucrainâ cu unâ rachetâ balisticâ cu aradzâ di acțiuni di mesi, nai ma moderna, fârâ vârâi/furtie nuclearâ și tâxi că va s-facâ ș-alti ahtări atacuri, maca Ucraina va s-agudeascâ ma largu Arusia cu racheti ocțidentali. Vladimir Putin dzâsi că poati s-filiseascâ și armâ nuclearâ.

    Polimu ș-tu Orientul di Mesi
    Israelul ș-duți ma largu ofensiva militarâ contra alu Hamas tu Cumata Gaza, dupâ ataca, ți nu s-ari faptâ ma ninti ali tâburi islamistâ palestinianâ pi teritoriul israelian ditu sumedru 2023. Estanu, ma mulțâ lideri di simasie a Hamas-lui furâ vâtâmaț, maxus caplu a minarillei, Ismail Haniyeh, tu meslu alunaru, Teheran. Pâzârâpserli ti dânâsearea a foclui armasirâ fârâ canâ hâiri, iara teritoriul palestinian – iu murirâ cama di 44 di ñilli di oamiñi, ma mulțâ țivili – s-duți ninti tu unâ catastisi lai di crizâ umanitarâ. Dupâ unu anu di alumti la sinuru cu libanezilli ditu Hezbollah – soțlli alu Hamas andrupâț di Iran, ascherea israelianâ anchisi, tu yizmâciuni, bombardamenti contra a minarillei islamistâ tu notlu, apirita și nchearea a Libanlui, cata cumu ș-tu reghiunea ali capitalâ Beirut. Tut Israelul anchisi ș-unâ ofensivâ terestrâ contra a zonâllei di influențâ Hezbollah ditu notlu a Libanlui. Apandisi ti vâtâmarea a liderlui Hezbollah, Hassan Nasrallah, tu Beirut, tu meslu yizmâciuni, cata cumu și ma ninti, a liderlui Hamas, Ismail Haniyeh, Iranlu pitricu ș-elu suti di racheti contra a Israelului, ți apândâsi cu aminări pi bazi militari iraniani, lucru ți nâ feați s-adunămu gailé că ceamauna reghionalâ va s-tindâ ș-tu alti locuri. Ș-ta s-hibâ ndreptu lucrulu tu zonâ/nai, câtâ inșita a anlui, tu Siria, unâ ofensivâ a zurbadzllor cumândâsiț di islamişțâ radicali lu feațirâ s-fugâ prezidentul Bashar al-Assad ş-ași s-bitisi reghimlu di ținți dețenii a partidlui Baas.

    Condiții meteorologhiți extremi
    Câroarea și xerea, di-unâ parti, ploiurli catastrofali, di altâ parti, agudirâ loclu ș-estanu. Unu atlasu mondialu tipusitu di ONU scoati tu migdani că episoadi di xeri-recordu suntu unu lucru ți va s-facâ di arada di aoa ș-ânclo. Tu idyiul chiro, mări nicări agudirâ multi reghiuni tu lumi. Tu Europa, not-apirita ali Spanie avu, toamna aesta, nicări istoriți. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, 230 di oamiñi murirâ, ditu cari 222 mași tu naia Valencia. Oamiñilli zñpsiț, mași deaspir, câtâyursirâ turlia slabâ a autoritățloru ți lâ deadirâ amânat hâbari a oamiñiloru ti taxiratea ți va s-facâ, ama ș-agiutoarili, iarapoi, amânarâ s-yinâ.

    Agiocurli Olimpiți di Paris
    2024 fu ș-anlu ali ediție 33 a Agiocurli Olimpiți di vearâ, nai ma marli evenimentu multi-sportivu andreptu unâ oarâ tu patru añi. Astrițearea s-feați Paris, dupâ unâ țeremonie di dișcllideari pi arâulu Sena ți, câtâ sâltânati avu, ahât câtâyursitâ fu. Dupâ ți fu nicuchira a Olimpiadiloru ditu 1900 și 1924, capitala frânțeascâ agiumsi doilu câsâbă, dupâ Londra, ți andreapsi aesti Agiocuri di vearâ di trei ori. Tut Paris, tu 7 di andreu, lideri mondiali, ama și oamiñi di arada loarâ parti la țeremonia di dișcllideari diznău ali fanuminâ catedralâ Notre-Dame, monumentu gotic, di cara fu mirimitipsit dupâ unu focu ți avea adratâ multâ zñie, aoa ș-5 añi.

    Lumea easti ma oarfânâ fârâ…
    Nu putemu s-bitisitu evenimentili externi a anlui fârâ s-aduțemu aminti că, tu 2024, nâ alâsămu sânâtatea di la actorilli cu anami internaționalâ Alain Delon, Anouk Aimée, Donald Sutherland i Maggie Smith, di la scriitorlu Ismail Kadare, di la cântâtoarea Françoise Hardy i di la cântâtorlu, compozitorlu Quincy Jones.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Ună ñille

    Ună ñille

    Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie alithea.
    Aoa şi cama di ună ñille di dzăli, Ucraina, lumea tută tricu pritu unu halatu di bombardamentu barbaru, halatu di armati, di aputruseari militară. Armata rusă eara vidzută dzăli arada tru sinuri, vestiţlli au faptă timbihi că s’ndreadzi ună aputruseari militară, rușlli spusiră că nu easti dealihea a deapoa oamiñilli di arada spusiră că numata s’poati un ahtari lucru.
    Cu tuti aesti, tru hăryia a dzuuăllei di 24 di şcurtu anlu 2022, radarili ucraineani eara anihilati, tancurli alăga, alinati pi platformi, pi autostrădzli ali Ucraină, mintiti anamisa di aftukinatli a ţivilliloru ciudusiţ, iarapoi avioanili arca desanturli anvărliga di Kievu. Ma aproapea di aestă capitală, Belaruslu vitinu fu loclu di nkisită ali aputruseari arusă. Askirladzlli invadatori săpară tranșee tru cinușa nucleară di Cernobîl iarapoi ţivilli ucraineni kinduriră dinintea tancurlor. Tru loc s’fugă, ași cum s’aștipta arușlli, prezidentulu ali Ucraină armasi sumloclu a pălatillei a lui și cumăndusi rezistența.
    După o ñille di dzăli di polimu, dimecu cama di doiañi și giumitati di bană, catandisea nu niintă pi vără cali. Rușlli agudescu vărtosu tu bănători după ţi banalizară ghenochidlu, cu opinia publică internaţională ţi nu lo meatri. Născănţă minduescu s’yină cu idheea că ună nauă aradă internațională s’amintă, cându s’agiundzi diznău, ca ună scăndille, la hăvaia urută di dinitea a Doilui Polimu Mondial. Suti di ñilli di oamiñi muriră tru aesti ună ñille di dzăli, ţivilli și militari, mulleri și bărbaț, auşi şi cilimeañi, tru alumti și tru bombardamente, tru spitale, cari și eale fură bombardate, tru blocuri di locuinți și casi, pi calea di heru ică calea di locu, pi amare și tru avioane, tru asasinate tru masă, tru captivitate. Ici ţiva ditu ţi nsimneadză crimă di polimu nu easti xenu polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina.
    Zniili aluştui conflict armat sunt globale și multu ayoñea să zbură ti ahurhita a unlui nău polimu mondial, a treilui. Zñiili economice s-fură dukiti ditu ahurhită și eali. Ucraina easti un furnizor di yipturi esențial tră multi văsilii ditu lumi. Biriketea ucraineană fudzea cătă văsiliili africane și aţeali arabi pritu Amarea Lae, alăxită, di polimu, tru ună zonă nisigura, di conflictu militar. Rușlli adunară elli biriketea ditu zonili aputrusiti și minduescu cu sabotarea a exportului ucrainean, inclusiv atelu di energhie electrică. Nai ma marea ţentrală nucleară ditu Europa esti tru Ucraina și easti aputrusită di ruși, ti aspărearea a aţiloru cari știu ţi nsimneadză ună ahtari ţentrală.
    Uniunea Europiană și NATO andrupără Ucraina, cu agiutoru tu ma multi turlii. Inclusiv, pritu băgarea ti Rusia a născăntoru tut ma multi sancțiuni economice. Cadealihea, Rusia exporta cabaia multu gaz natural tru văsiliili a Uniunii Europine, ţi eara tu ună catandisi dependentă andicra di aesti importuri. Momentul fu năstricutu iarapoi văsiliili ali UE agiută Ucraina și militar. Sunt pitricuti ică fapti dhoară lenu turlii di armati, suntu antrenaț și pregătiț militari ucraineani, ama văsiliili NATO și UE nu llia parti direct, cu militari, tu alumtili contra a invadatorlui rus. Alliumtrea, Rusia adusi pi frontu, ditu protili sticuri di oară ali aputruseari, askerili ţi andrupa ceceañilli, acă aestu populu ditu Fedirația rusă trapsi cabaia multu di itia ali politică arusă, țaristi, comunisti și putiniste. Tora, urdină informații mutrinda aduţearea pi frontul ditu Ucraina aproape ună sută di ñilli di askirladz nord-coreeni, carni di tun tră planurli imperiale ali Moscovă.
    Dupu ună ñille di dzăli di polimu, tru ecuație intervine și prezidentulu aleptu a Statilor Unite, cari tăxi, dealihea easti că tru campania electorală, că va s’ndreagă ntrăoară problema polimului ditu Ucraina. Catandisea ditu teren ari, ama, un alt aspectu. Prezidentulu american nica pi ipotisi apruke căftarea Kievlui ta să-lli si da izini ti lansarea cu rachetele americane cu aradză lungă di acțiune contra a niscăntoru obiectivi ditu teritoriul rus. Lucru ţi nica s’feaţi. Nica s’feaţi că Moscova, idyea cu iruşi, dimăndă că ș-alăxi manualu di goadi nucleari. Și lansă, tru premieră, ună rachetă intercontientală, marcânda și ea intrarea tru faza aradziloru lundză di acțiune, aţea ţi asună cama multu găilipsitoru, andicra ti s’da curayiu.
    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Polimlu, atumţea și adză

    Polimlu, atumţea și adză

    Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă pi aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
    Lăhtăroasa zuyrăpseari easti valabilă și după 85 di ani. Ași fu tru yismăciuni 1939, cându ahurhi Doilu Polimu Mondial, ași easti și tora, tru Ucraina, dupu doi añi di anda Rusia u atacă Ucraina. La 1 di yismăciuni 1939, Germania al Hitler u atacă Polonia, u aputrusi cu askeri și u tufikisi cu topi, cum feaţi Rusia cu Ucraina, tu 24 di şcurtu 2022. Născănţă istoriţ lugursescu că polimlu ali Rusie contra ali Ucraină ahurhi tru 2014, cându Moscova u arăki Crimeea di la Ucraina, di nu s’vidzu vărnă reacție apreasă a Occidentului democrat.

     

    Idyea, tru 1938, Hitler u avea ampărţătă Cehoslovacia, după ţi premierlli francezu și britanicu fură simfuñi ti aesta, Munchen. Tru 2022, Moscova aduţea tu muabeti problema a etniţlor aruși ditu Ucraina. Tru 1938, Hitler ufilisi etniţlli ghirmañi ditu Cehoslovacia tra s’u-aspargă aestă văsilie. Yinitoarili jgllioati fapti di tandemlu Hitler-Stalin, lli-află occidentalii cama ndrepţă. Idheea ti atacarea ali Polonie și ampărțarea-a llei anamisa di Moscova și Berlin fu hăbărisită ca ună furñie di polimu, acă reacția militară ali Franță și ali Mari Britanie amănă multu di multu. Acăţată ca tru ună clleşati di ataca ghirmană și di aţea sovietică, Polonia alumtă giuneaşti ama nu ari niţi ună șansă. Cu ună stămână ma ninti ta s’ahurhească polimlu, ateali dauă dictaturi ideologhiţi ţi eara ncuntrati, ş-avea ampărţătă sferili di interesu și avea tăxită s’nu nkisească ataca ună-alantă. Franța și Marea Britanie tiñisescu zborlu datu, aestă aradă, și declară polimu ali Germanie, ti ciudusearea al Hitler, cari eara anviţatu că democrațiili ditu ascăpitată s’nu lu-cărtească că ari umuti s’nkisească polimlu. Acă amănă, implicarea militară a aţiloru doi garanță ali democrație și libirtati deadi pisti capu planurli a agresorlor. Ași fu aoa şi 85 di añi.

    Tru aestu kiro, tru videala a niscăntoru aproximativi uiduseri, democrațiili cari llia parti la bana internațională a lumillei pi thimellilu a nomlui şi ali irini, andrupăscu gaeretea militară ali Ucraină cu multă reticență și trădzeari mănă. Acă ahurhi polimlu tru co-beligeranță cu agresorlu ghirmanu, Uniunea Sovietică s-vidzu și ea atacată, tru 1941. Intrânda tru ecuația aţiloru ţi alumta cu Hitler, Moscova ariun agiutoru di părmătie babageanu ditu America. Tru păradzlli di tora, va s’hibă vără 180 di miliardi di dolari. Ntră altili, easti zborlu di 14 di ñilli di avioani, 13 di ñilli di tancuri, 400 di ñilli di anămusitli jeepuri, miliuñi di tonuri di alimente și naftă. Tuti cu vulusearea a unlui nomu, apufusitu democratic la Washington. Agiutorlu ţănu până tru aţea ditu soni dzuuă a polimlui, cari să s’tihisi s’hibă 2 di yismăciuni 1945. Aşi, putem să spunemu că Doilu Polimu Mondial ţănu 6 añi și ună dzuuă. Tu bitisită, Moscova nu eara tru tăburea azvimţăloru, deadunu cu Germania cu cari avea ahurhită polimlu. Ditu 1941, alumta contra a lor, eroic, cu mări cheardiri, ama di partea a ghinilui, cari işi azvingătoru. 85 di añi ma amănatu, un clirunomu al Stalin, ditu idyiulu bolșevic partid cu el, bombardeadză un stat independentu, pi cari lu aputrusi cu askerea a lui. Ari multi minutişuri cari pot s’hibă yilipsiti şi atumţea, și adză. Nica şi aţea că multi di eali nu părea s’hăbărisească naeţli heghemonisti și di ghenochidu al Hitler ţi dusiră la șasi añi di polimu, cari u feaţi ţistali tută planeta.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită

    Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită

    Campania di lăhtară ţi u dizvărteaşti askerea arusească tru Ucraina s’dusi ninti şi tu aestă bitisită di stămănă. Uidisitu cu hăbarea-a Forţăloru Aerieani Ucraineani, Rusia ari aminată 67 di droni cu aradză lungă di lucru tru ună atacă babageana faptă tu kiro di noapti tru 11 di reghiuni ali Ucraină. Pi calea-a loru cătă locurli di agudeari, născănti di aesti droni calcă paranomu spaţlu aerianu a craturloru viţini cu Ucraina, aşi cumu iarapoi s’feaţi, tu nopţăli di ma ninti. Ună dronă arusească cădzu sâmbătă aproapea di căsăbălu Rezekne ditu apirita ali Letonie, la vără 50 di kilometri di sinurli aluştui cratu NATO, neise tu sinurlu cu Belarus şi Rusia.

     

    Tru România, echipi terestri şi hălăţ aerieani a Ministerlui ali Apărari Naţională fură ascumbusiti ta s’veadă locărli di ningă hoara Periprava, ditu giudeţlu Tulcea, tru notu-data a văsiliillei, iu avea hăbări că vahi avea cădzută cumăţ ditu dronili ufilisiti di aruşi tru atacurli nkisiti tru porturli ucraineani di la Dunaru, apropea di sinurlu cu România. Administraţia di Bucureşti hăbărisi că ună dronă arusească intră, aprindu dumănică, tru spaţlu aerian ali Românie, a deapoa, nkisi cătă locărli ditu Ucraina.

     

    Ca apandisi, Forţăli Aerieani Români alinară tu catastisi di ananghi dauă aeronavi F-16 ta s’monitorizeadză catandisea, a deapoa Inspectoratlu Gheneral ti Catandisili di Ananghi ascumbusi bănătorlli ditu giudeţili Tulcea şi Custanţa, ditu notu-dată, că ari piriclliulu ta s’cadă cumăţ pi teritoriulu naţionalu. Tru tahinima a dzuuăllei di dumănică, Ministerlu ali Apărari Naţională dimăndă a structurloru aliati ti catandisea la cari s’agiumsi şi pitricu un mesaju sertu di cutugurseari a aluştoru atacuri fapti di Federaţia Rusă contra a născăntoru obiectivi şi elementi di infrastructură ţivilă ucraineani, pi cari partea română li lugurseaşti „nintimilleati şi tru greauă ncuntrari cu normili di dreptu internaţionalu”.

     

    Ună hăbari di cutugurseari vini şi di la Ministerlu Român di Externi. Diplomaţia di Bucureşti spusi că radarili ali Askeri Română aflară ună dronă cari intră tru spaţlu aerianu românescu, ţi deapoa işi ditu teritoriulu naţionalu di dusi cătă Ucraina şi feaţi căftari tra s’dănăsască sila iresponsabilă nkisită di Rusia tu ligătură cu catandisea di securitate. MAE român căftă, tutunăoară, s’tiñisească normili di dreptu internaţionalu, nica şi s’nu calcă spaţlu aerianu ali României e şi năpoi cundille cu zboară serti aesti atacuri nkisiti paranomu.

     

    Di la călcarea ali Ucraină, meslu şcurtu 2022, askerili ali Moscovă lansară ñilli di racheti şi droni cu aradză lungă di agudeari tu niscănti obiectivi militari, ama şi ţivili di muriră mulţă oamiñi ditu arada a bănătorloru. Dupu aesti atacuri, ma multi droni aruseşti cădzură tu locărli ali Românie, nai multi ori tru locări iu nu avea bănători. Tra s’curmă ahtărli atacuri aerieani, România s’feaţi ună cu statili cari deadiră ali Ucraină sistemi americani di racheti solu-aeru Patriot.

    Autoru: Sorin Iordan
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

    Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

    Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu ditu Gaza nu s’bitisiră. Acă nu iesu tu migdani tru protili locări la hăbări, eali negu ninti, cu moarti și fănico. Cându ş-căndu anviţămu ţi s’faţi aclo. Easti zborlu, maxusu, di bombardamenti sândziroasi, nu ari spuneari, cu mulță morță, nai ma mulţă ditu arădărikea a oamiñiloru di arada. Aţea ţi nu s’minduea să s’facă tu eta XXI, agiumsi ună arană dişcllisă ama cari nu mata nă cărteaşti. Easti zborlu tră tută comunitatea internațională, cari thimilliusi un sistemu cât cama simfunizatu di nomuri democratiţi și iriñeatiţi ama tora li acaţă tu isapi cu ună relativă indiferență ti turlia cum moru oamiñilli pi aţeali dauă fronturi.

     

    Cama di doi ani și trei meşi tricură di când Rusia u-călcă Ucraina, fără s-aibă faptă vără căftari ţi s’hibă parti ditu practiţli internaționale. Cama multu, timbihili fapti di lumea occidentală, cari hăbărisea adunarea di askeri și tehni di alumtă tamamu la sinurlu cu Rusia agresoari cu Ucraina, lă si apăndăsi cu spuneara că nu easti dealihea şi s-pistipsi maş di complezență. Reacția ali Moscovă la aesti urminii fu una scoasă ditu cărţăli a dialecticăllei stalinistă. Averlu nsimnă ună atacă pi scară largă, ditu hăryie, ună iruşi ţi ş-pripunea ca askirladzlli aruși s’agiungă cât cama alargu pi teritoriul aputrusitu, aţelu ali Ucraina. Viniț ditu Belarusul cari tora s’lugurseasti neutru și fără damcă, arușlli agiumsiră tru şcurtu kiro tru capitala Kiev ică s-acăţară ti săpari tranșee tamam tru zona ascăldată tru cinușă nucleară di Cernobîl. Sudlu eara di ma ninti aputrusitu di aruşi, maxus ditu 2014, cându s’feaţi, dimi, prota aputruseari, una la cari lumea mutrea fără s’llia meatri. Rușlli loară, atumţea, Crimeea, filisinda oamiñi verdză, tăcuț și nicănăscuț, și un simulacru di referendum la cari s-arâsi acă eara ună dramă ţi dimănda catandisi multu ma uruti.

    Ascăpitata nu akicăsi cata ici ţiva ti aţea ţi s’feaţi atumţea di itia că prucukia şi irinea ălli lă ambudyiuseaşti s’avdă alarmele. Tehnica a referendumlui s-mută deapoa acasă la vestiţ, tru Europa. Propaganda și manipularea, acă cănăscuti cu hiru albu și sumu nivelu di expertiză a societățlor occidentale, hărniră bănători mulţă, atelli ţi au ndriptate și vizibilitate la urne, s’hibă elli europeañi și ufiţialli, ică locale și paranomu. Nu easti ici ndilicatu s’manipuledz pritu pervertirea a tehniţlor democrațiillei ama easti cu hăiri cabaia. Gaileadzlli și problemele s’mută ditu spațlu stăpuitu ică căftatu di Rusia tru spațlu a democrațiilor occidentale.

    Ataca babageană contra ali Ucraină di aoa şi 27 di meşi easti misurată ca hiinda a daua, neise numata nă da di măna să zburămu ti ună surpriză, că di un proces. Aţea ţi easti tu dizvărteari, tu aestu kiro. Ataca nkisită di militanții palestinieni contra a Israelului, aoa şi apropea optu meşi alăxi menga ti polimlu ditu Ucraina. Unăoară agiumtă pi arădărikea a unei dizvărteari zorlea ti aprukeari, di itia a numirlui lăhtărosu di victime civile, atenția ali opiniei publiţi internaționale easti ampărţătă. Yini deapoa faza ti nglliţarea a aluştoru ceamauni, dimi ti conservari a catastisillei di faptu, di momentu, tru detrimentul a catastisillei inițială. Nai ma multi di ahtări catandisi armănu, neise, conflicte pi ună linie favorabilă ti aputrusitoru, cari mindueaşti s’bagă cu zorea ună catandisi ţi ălli easti favorabilă și pi cari u amintă pritu acțiuni condamnate di dreptul internaționalu.

    Tru idyiulu kiro, tută lumea va iriñe, va dănăseari alumtili, nica şi s’nu moară oamiñi. Oamiñilli căpăiră s’alumtă, maxusu aţelli ţi s’apără, și au umuti că va s’dănăsească alumtili. Ama ahtări ceamauni dotu nu nglleaţă, eali pot s’llia silă ti şcurtu kiro. Tru idyiulu kiro, oamiñilli moru, tu ună atacă ică tu atentatu, tru inţidente și bombardamente, iarapoi catandisea, nica şi veaclle di dzăţ di añi, nu easti una di irine și stabilitate. Pripunirli di irini tru Ucraina ică tru Gaza, di până tora, fură tentative di testare a anduranțăllei opozantulu, aţelli atacaţ pi dinăpoi, kivernisiti ma ghini ică ni’inspiratu. Tranșeele nu suntu hălăţ ali irine. Cari ţi s’hibă strateghia va hibă tu amprotusa ică va s’hibă cu hăiri, catandisea di tora easti greauă, di piriclliu și multu duriroasă.

    Conflicti zorlea ti pistipseari ambudyiusescu agenda internațională, aspargu ică curmă bana a miliuñiloru di bănători, nica s’arucă topi pi bana a oamiñiloru, cilimeañilli moru cu ñillili. Nglliţarea a conflictelor tru un loc vrutu, aleptu di Moscova nu easti ună cearei. Cându va nă ascuturămu di sinferurli minutişi a statilori și a oamiñnilor di stat va nă aduţemu aminti că bărnuri di ghenii ali suţiitati lucrară, cilăstăsiră că polimlu s’hibă scosu nafoara anomlui și ceamaunili s’nu ma hibă lugursiti cearei di ași-dzăsili problimi anamisa di stati.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

    Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

    Prezidentul american Joe Biden âlli hâristusi ali Românie ti borgea ți ș-u lo andicra di NATO tu aeșțâ 20 añi di anda agiumsi membrâ a Suțatâllei ş-ti rollu di lider tu reghiunea ali Amari Lai. „Astricut tuti aştiptărli”, dzâsi Biden, ți lu apruche, marțâ, la Casa Albâ, pi prezidentul Klaus Iohannis.

    Pritu temili ti cari sâ zburâ furâ ș-ațeali ti mutrearea ma ghini a suțatâllei strateghicâ bilateralâ, catastisea di pi partea ditu apiritâ ali NATO ş-ațea ditu Ucraina.
    „Nu pistipsescu s-aibâ parteneri NATO ți sâ-și loarâ unâ borgi ma vârtoasâ andicra di Suțata Evro-Atlanticâ cata cum feațirâ România şi Statili Uniti”, dzâsi prezidentul Biden tu dișcllidearea a andamusillei.
    „Ațea ți adrămu pânâ tora ș-ți va s-adrămu ș-di aoa ș-ninti deadun va s-angreacâ multu, nu maș ti Evropa, ama ti tutâ lumea. Adratu unu lucru ti anami! Agiutorlu ți-lli lu deaditu ali Ucrainâ easti salami, esti di simasie”, cundille liderlu di la Casa Albâ.
    El dzâsi nica că, tu aestâ oarâ, easti bâgat thimellu ti alanțâ 20 añi ți va s-yinâ ş-deadi asiguripseri că Statili Uniti ședu arada susto di România.
    Tu arada a lui, prezidentul Iohannis scoasi tu migdani, pritu alti lucri, că România nu maș că fu aprucheatâ tu NATO ş-că easti di 20 añi unâ pirifanâ membrâ a Suțatâllei, ama putu, tu idyiul chiro, s-lucreadzâ tu ți mutreaști ligâtura bilateralâ cu Statili Uniti, ți agiumsi tutu ma vârtoasâ.
    „Ti amârtii, tora, tema nai ma importanta easti s-aflămu unâ cali s-aduțemu diznău irinea tu Evropa. România da s-lucreadzâ câtu cama ghini ş-avemu rezultati ca baea buni, ama lipseaști s-aflămu călluri ta s-u anchidicămu Arusia s-amintâ polimlu cu Ucraina. Lipseaști s-himu unâ”, cundille Klaus Iohannis.

    Dupâ moabețli ditu Biroulu Ovalu, prezidentul român dzâsi că zburârâ ș-ti problema a ânvârtușamillei ali apărari antiaerienâ a Ucrainâllei.
    „Ș-prezidentul Biden adusi problema aesta tu moabeti ș-dzâșu că hiu dișcllisu ta sâ zburâmu ti ahtari lucru, ți va s-dzâcâ că lipseaști sâ zburăscu ș-mini, acasâ, tu CSAT, s-videmu cumu putem s-u scutemu-n capu luyuria: ți putemu s-dămu și, siyura, ți va nâ si da, câțe, dupâ minduearea a mea, ahtari lucru nu poati s-facâ, dirmi s-armânâ România fârâ apărari antiaerianâ. Mini pistipsescu că va s-aflămu unâ culai. Easti zborlu maș ti unu sistemu, easti unlu funcțional, ți va s-armânâ tu Românie, alanti suntu tu faze avansati di operaționalizari ș-di unu ahtari sistemu easti zborlu.”
    Prezidentul Biden hâristusi ș-că România fu nicuchira a tâbâbiiloru di așchirladz americañi.
    Autor: Eugen Coroianu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Diznău ti polimlu a dronilor

    Diznău ti polimlu a dronilor

    Sâ ștíi că pulematili acțelereadzâ/crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea/xitâxearea ș-discupirirli. Siyura, lucrâli aesti pot s-adarâ ș-tu chiro di irini, ama cându zurleața a aspârdzearillei fuvirseaști, mecanismili ali suțietati crescu ș-darea di resursi nu mata s-adarâ tu unâ loghicâ cu hâiri i dimucraticâ, ama s-adarâ ditu deaspiru/apilpiseari. Tu ahurhita a polimlui ditu Ucraina, aoa ș-aproapea doi añi, tu dzuua di 24 di șcurtu 2022, dronili eara nica unâ giucâreauâ ti ficiuriț ică unu yisu a aților ți vrea s-poartâ câtu cama cu hâiri/efițientu lucrâli di cari avea ananghi, di urghențâ i birâ arați tu locâri iu cu zori putea s-agiungâ. Di cara pâhălu a loru nu mata eara ahâtu mari, dronili li vrea tora aței ți vrea s-acațâ imaghini di analtu, cata cum adra satelițlli multu scunchi ș-complicaț. Cu drona s-filma la numțâ, s-adra filmi di reclamâ, ama și sâ spiona. Tu ațea oarâ, mehaniili di azbuirari fârâ pilotu, ma mări i ma ñiț, furâ filisiti tu scupo militaru, ta s-agudeascâ dinapandica. Siyura, eara unâ turlíi di avioani, cama ñiț, fârâ pilotu, ama ți putea s-higâ tu locări ghini viglleati.


    Dronili țivili li avea tutu ațelli ți țânea tu mânâ unâ telecomandâ ñicâ ți s-pidipsea s-afireascâ di curențâ di airu ică di pulli inâgi. Tu proțlli meși di apârari apilpisitâ a ucraineñiloru, unu optimismu dipu ficiurescu dusi la unâ filiseari mari di droni cari discupirea ursearea a loru tu scupadz di informari militarâ. Li muta tu aerâ, videa câmpulu di alumtâ, tirurli a arușlor tu ofensivâ, ama ș-cârdiliulu/mâchellu adratu di Armata nica Aroși tu locârli ucraineni, morțâlli dzâcândalui-n cali, cu bicicleta pi cari urdina, teasâ ninga elli, casili surpati, mârșili ș-grochili comuni. Aynanghiulu apocalipticu s-videa ghini di-n țeru. Dapoaia bâgarâ explozibilu pi aesti droni ș-li arcarâ pisti tancuri i tranșeili aruseșțâ.


    Dupâ faza chischinâ, s-tricu la ațea profesionistâ, militarâ, cu ma multâ efițiențâ mortalâ. Intrarâ ayoñea tu alumtâ ațeali avioani ñiț ș-cu unâ formâ/bicimi ti ciudíi, ama cu armi buni, ți intrarâ tu etoslu a polimlui. Easti zborlu di eroițili/llundarili Bayraktar, a curi lâ si adră ș-unu cânticu. S-feațirâ multi lucri tu aeșțâ doi añi di polimu tu Ucraina, oamiñlli s-anvițarâ cu agresiunea internaționalâ, iara memoria lucreadzâ maș ti șcurtu chiro. Ti unu polimu localu, doi añi easti para multu. Canâ nu mata ș-aduți aminti di ahurhita clasicâ a aluștui polimu, cu tancuri transportati pi geadei, câtu ma ahândosu tu teritorlu ucrainean, cu aminări aerieni contra a antenilor ș-a aerodromurlor ucraineni, cu alumta ti Kiev, cu pridâciuñi ș-crimi fapti, ca tu Doilu Polimu Mondialu, cu idyea retoricâ di muzeu a unlui lideru sertu ți yini tutu ditu unu chiro amplinu di virinu, sovieticu.


    Tu aestu chiro, Arusia ahurhi ș-ea s-filiseascâ dronili, ama nu ditu producția a llei, ma loati ditu Iranu. Aestâ livrari mari di droni iranieni ti frontulu ditu Ucraina easti unâ expresíi a frontului internațional ți pari că s-adră anvârliga di Arusíi. Arusia pari s-lo inițitiva tu filiseara a dronilor, em ș-tu aminarea cu topi tu porturli ucraineni di ninga Delta ali Dunâ, la ndauâ suti di meatri di România, iu au câdzutâ armâsâturi ditu aesti mehanii di azbuirari ancârcati cu explozibil. Dronili suntu tut ma efițienti, a că aminărli di artileríi vor s-hibâ tutu ma lundzâ ș-siyuri, iara Coreea di Ncheari âlli da ali Arusíi trenuri fârâ bitiseari di racheti ți va s-hibâ arcati tu Ucraina. Filisearea a dronilor pi scară alargâ, gheneralizatâ, va s-ducâ ma largu câțe Arusia tricu la unâ pozițíi di apărari, di angllițari a conflictului/ceamaunâllei la aestu livelu, tricândalui la unâ conflictu di uzurâ. S-andrupaști, siyura, pi resursili fârâ bitiseari, cata cumu easti ș-teritoriulu a llei, ș-că zori nu-ari ti numirlu a militarlor ți cadu pi frontu easti cunuscutu di multu chiro. Cara s-aibâ ș-droni, atumțea polimlu poati s-țânâ cabaia.


    S-nu agârșimu că tu Transnistria, teritoriu ali Republicâ Moldova, separatișțâlli rusofoñi bâgarâ cu tufechea tu mânâ unâ catastisi ți nica s-fați, dupâ cama di trei dețenii. Modelul este cunuscutu ș-fu bâgatu tu practichíi, ca unu câmpu minatu, pisti tutu tu spațiul di dominație revendicat/câftatu di Arusia, ți nu s-uidiseaști ici cu sinurli a llei internaționalu pricunuscuti. Easti metoda a “pescuitlui tu api mintiti”, ți niți azbuirarea a dronilor nu u minteaști.


    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Un anu di focu şi sãndzã

    Un anu di focu şi sãndzã

    2023 fu un an a polimlui. Nkisi cu aţelu ditu Ucraina, di agresiuni ali Rusie contra aluştui statu european, indipenditutu, membru al ONU. Tu 7 di sumedru, agresiunea Hamas contra-a Israelului aduţi unã criză mortală, cu dzãț di ñilli di victimi pãnã tora. Trei stămâñi ma ninti, unã iruşi ofensivă militară a Azerbaidjanlui aştirdzea problema-a Nagorno-Karabahlui ditu ligãturli internaţionali, di pi hartă şi ditu istorie. Tu aesti trei polimi snkisi cu fuviroasa armatã-arcaria-a topiloru ama trãñipserli ti țivilli ți eara sumu goada-a topiloru nu-avea dãnãseari.



    Ataca ali Rusiei contra ali Ucraina ahurhi, tru 2022, cu bombardamenti ți-lli lo pi napandica ațelli mpliñi di nãdii cari minduea că Putin nu va-lu treacä sinurlu a polimlui. Tu doilu anu di polimu bombardamentili agiumsirã naua turlie di alumtã-duelu. Ici țiva vãrã lucru tiñisitu, aoa avea mash mãkelu, maş fãnico, moarti şi sândzã. Ruşlli aminã ca orghilli racheti tu blocurli di locuinţi ditu Ucraina, cari eara minduiti ti kiro iriñeaticu, analti şi mşeati canda ti unä banã di eta XXI.





    Vãrnu nu minduea ca sum hlambura comunistã a unlui pretextu di aoa şi 80 di añi, aruşllii va sarucã topi tu cãsãbadzlli a ucrainieañilor, tu casili, şcolliurli, spitalili, bãserițli şi teatrili a lor. Tu aestu kiro sufilisescu dronili, ñiț mehanii-scãndille ți azboairã, şi ți poartã bãrutea-explozivu şi u-arucã pi oamiñi. Nãscãnti ori dronoli cu exploziv icã cumãț dit eali, maxus ațeali cari aspargu portul dunăreanu Izmail, cadu pi teritoriulu ali Românie. Dronili nu suntuu arodul ali tehnologie arusã, fostă sovietică, cã maş a importului ditu Iranlu teocratic, anti-occiditutalu.





    Tu altu capu ali Rusie, Azerbadjanlu nkisi unã babageanã ofensivă, cu bombardamente tru dişcllidiari, contra ali enclavã Nagorno-Karabah, statlu autoproclamatu Arţak a armeñilor ţi bãna aclo. Bombardamentili dişcllisirã ofensiva azeră cari nu ţãnu ma multu di unã dzuuã, neise tu 19 di yismãciuni 2023. Şi diapoa ahuhri purtarea iruşi a aţiloru cama di 100 di ñilli di armeñi ditu aestu reghionu. Timpulu şcurtu diadi izini ali ONU maş ta şi spunã gailelu. A daua dzuuã, ahuhrea nai ma hãirlãticã nãscãrseari etnicã, gulearea-a reghionlui di tuţ armeñilli ţi bãna aclo, tuti sumu fuvirsearea-a armatloru.





    Conflictulu di aclo ţãnea nica ditu kirolu sovieticu, ti aţea, girantul ti dãnãsearea a foclui şi ti ţãnearea a status-quo-ului eara tamamu Rusia, statlu mintitu di unu anu ş-giumitatti tu polimlu di agresiuni contra ali Ucrainã. Alliumtrea, Azerbaidjanlu easti ndrupãtu di Turchia, stat cumãndusitu cu mână di heru di un prezidentu cari nãpoi va s-u-bagã ideologia şi mentalitatea otomană. Aesta acã respectivlu imperiu di sorginti medievală nu easti ici popular pi aclo pri iu dumni, ditu inima ali Ungarie, până tu Eghiptu şi Palestina.





    Xikea di reacţie ali opinie publicã internaţionalã tu prublema armeñilor arifugaţ ditu Nagorno-Karabah poate s’hibã comparată maş cu prublema cetăţeañilor israelieni arãkiţ tu kirolu ali atacã Hamas ditu 7 di sumedru. S’alãxeaşti anlu şi elli armânu tu laea zãndani, după aproapea trei meşi di la lãhtãroasa atacã. Tu dzuua ali atacã, ñilli di rachete azbuirarã ditu Gaza cãtã Israelu, tu aestu kiro militanţãllii Hamas, altã turlie tut ţivill, nkisirã fãnicolu oclli ntroclli cu bãnãtorlli israelieni. Cama di unã ñille di morţã, cama di 200 di ostatiţ easti isapea lãhtãroasã a lãhtãroasãllei dzuuã tu cari anãmusitili sisteme israeliene di apărare avurã hãirea a unlui frigideru scos ditu priză.





    Inevitabila reacţie ufiţialã ţi ţi eara ananghi tu unã ahtari catastisi. Tu loc ca forţi militare speţiale, cum videm pritu filme, s’ascapã barimu ostatiţlli şi s’agudeascã maş teroriştii, s-tricu la idyili veclli bombardamente. Lucru cari nu nkidicã Hamasul să-şi ducã ninti lansarea di rachete contra ţivililor israelieni. Şi di unã parte, şi di alanta, oamiñi fãrã cãbati, nimintiţ tu conflictu, mllerli şi cilimeañilli, cheru cu bana proţlli. Anlu s’bitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu Gaza. Di Nagorno-Karabah cumu ţi s’hibã vãrnu numata ş-aduţi aminti. Vremu nu vremu nã minduim cumu di fu di cãbili declanşarea-a loru şi cum di easti imposibilă bitisearea-a aluştoru.





    Iuva nu vedz vãrã aumbrã di di empatie, o scamă di gãilipseari salami ti mira a oamiñiloru fãrã cãbati, acãtaţ tu aesti lãhtãroasi virsãri di sãndzã. Psihiatrilli ştiu ma ghini că imaginile pandemiillei, cu niputearea ali societati umanã şi ñillili, miliuñili di morţi, avurã zñii dezastruoase ti mentalu public. Pandemia nã nviţã cu unã realitate indiferentă ti bana a oamînilor, cu unã prişcãville mortală ţi poati sã s’facã pritu polimu, cu unã ti nipistipseari vulnerabilitate la mistificări, dupu cari armân moartea, distrudzirea şi trãñipsearea.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armanipsearea: Tashcu Lala








  • Omlu a Anlui 2023 la Radio România Internaţionalu

    Omlu a Anlui 2023 la Radio România Internaţionalu



    Vruţ soţ, Radio România Internaţionalu u dusi ninti adetea pritu cãftarea minduitãllei tu lao –ascultãtorlli şi ufilisitorlli di Internetu, şingirili suţiali, ta s’apufuseascã cari di personalităţli a kirolui di adzã alãsarã toru, nai cama multu tru 2023, tru noima hãirlãticã, tru lumi.


    “Omlu a Anlui 2023 la RRI” fu aleptu Antonio Guterres, Secretarlu Gheneralu ONU.


    Ia cumu Christer Brunström, ditu Suedia, u exighisea alidzearea:


    “Easti zori mari s’aflli unã persoană cari avu cadealithea contributu ti thimilliuseari unã lumi ma bunã tru anlu 2023. Ma mulţãlli di tu arada-a oamiñiloru cari eara tu amprotusa-a hãbãrloru feaţirã tamamu alliumtrea. Cu tuti aestea, după unã isapi faptã cu ngãtanu, lu-pripusirã Antonio Guterres, Secretarlu Ghenearalu a Națiunilor Unite. El fu unã boaţi vãrtoasã cari cãftã dãnãsearea-a ceamauniloru armati și a polimiloru di fuvirseari, cundillindalui tutunãoarã cã easti ananghi ta s-acãţãmu tu isapi alãxerli climatiţi. Ti amãrtie, s’pari, că ma mulţãlli di liderlli mundialli nu-lu-ascultă”.



    Deapoa, Malik Momin Raza Khokhar, di Pakistan, yinea cu aestã giuvapi: “Angajamentulu a lui andicra di diplomație și coopeararea internațională alăsã torlu, ti niagãrşeari tu sţeana mundialã, di lu-feaţi un simbulu a nãdiillei şi a progreslui tru cilãstãsearea ti aflari simfunia globalã.”



    Dupu Gutteres ascultătorlli şi ufilisitorlli RRI, lu aleapsirã Pãpãlu Francisc şi laureata Nobelu trã Iriñe, activista iraniană trã ndrepturli a omlui Narges Mohammadi.



    Nica eara alepţã şi jurnaliştilli di lumea tutã cari s’ncuntreadzã ti polimu, maxusu tru Ucraina și Gaza, și cari ma largu pitrecu hãbãri tiñisiti mplini di averu, acaã banal ã easti tu piriclliu, ti populu palestinian şi victimili a polimlui ditu Cumata Gaza. Anamisaa di liderlli pripuşi trã “Omlu Anlui 2023 la RRI” eara şi prezidentulu ali Ucrainã, Volodimir Zelenski, Vãsillelu Charles III-lu ali Mari Britanie, Tsai Ing-Wen, prezidenta-a Taiwanlui, premierlu israelianu Benjamin Netanyahu, dimarhulu di Timişoara, Capitală Europeană a Culturãllei tu 2023, Dominic Fritz.



    Eara pripusã tu harea di “Omlu Anlui 2023”, anamisa di alţãlli, cantautoarea şi activista suţialã americană Taylor Swift şi Hosai Ahmadzai, prezentatoari TV ditu Afganistan.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    VIZITĂ – Prezidentulu Klaus Iohannis va s’nkiseascã ñiercuri vizită tu Ungarie, cãlisitu di omologlu a lui maghiaru Katalin Novák, aestã hiindalui prota vizitã ufiţialã tru Budapesta ţi u faţi unu prezidentu românu tru 14-lli añi ditu soni. Uidisitu cu spusa ali Administrație Prezidențialã, vizita s’faţi tu contextul a unãllei dinamicã criscutã a ligãturloru tu livelu analtu, dupu vizita ufiţialã ţi u feaţi prezidentulu Katalin Novák, București tru yismãciuni 2022 și cu furñia cã avea loatã parti la 8-lu Summit a Inițiativãllei Trei Amări, nicukiru hiinda România tru yismãciuni 2023. Caplu a statlui nãpoi lu spuni sinferlu şi dişcllidearea ali Românie ti lucãrlu deadunu hãirlãticu, pragmaticu și transparentu cu Ungaria. Aţelli doi prezidinţã va u facã isapi catastisea di adzã tu livelu reghionalu, europeanu și globalu, tru contextulu a polimlui di fuvirseari ţi-lu-faţi Arusia contra ali Ucrainã.



    EXERCIȚIU – Cama di 400 di militari llia parti tu Steadfast Jupiter 2023, nai cama lãrguriu exercițiu NATO asistatu di computeru, disvãrtitu tu Tsentrulu Comunu di Antrenamentu Getica” di Tsincu, nolgica ali Românie. Llia parti askirladz di tu 17 stati aliati și cama di 20 sumunităț di tu pareia di cumandu și forți NATO. Exercițiulu ari tu amprotusa unã abordari di 360 ​​di gradi a securitatillei și apărarillei colectivã ali Alianțã Nordu-Atlanticã. Uidisitu cu spusa a Ministerlui ali Apărari, exercițiul ari tu scãpo s’anvãrtuşeadzã adunarea stogu și interopearabilitatea-a forțãlor armate ascumbusiti și easti hopa di bitisitã ti certificari a Comandamentului Truplui Multinațional di Notu-Datã ditu România, axizitu s’asiguripseasã cumandulu şi controlu a opearațiuñilor terestri ali NATO pi livelu reghionalu, tu iţi catandisi.



    UCRAINA – Prezidentulu ali Ucrainã, Volodymyr Zelenskyy, feaţi marțã unã vizită ufiţialã tru România. Dupu andamsi, prezidentulu Zelensky haristusi ali Românie ti ndruparea ali Ucrainã tru nai ma greulu sticu di oarã ditu istoria a llei. Mjuabeţli cu prezidentulu Klaus Iohannis avurã tu amprotusa securitatea la Amarea Lae, cuupiararea bilatearală, integrarea ali Ucrainã tru UE și euro-atlantică, cata cum și tiñisearea acutotalui/ pãnu di mardzinã/tu capu a ndrepturlor ti inşilli ţi ţãnu di minoritățli naționale. Tu arada-a lui, Iohannis lu-asiguripsi omologlu a lui ucrainean ti apofasea ali Românie tra s’ndrupascã ma largu vãsilia viţinã, ahãtu kiro cãtu va s’hibã ananghi, până la eliberarea-a teritoriului… Zelenskyy avu muabeţ şi cu premierlu român Marcel Ciolacu, prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, și prezidentulu interimaru tu Camera a Deputaţloru, Alfred Simonis.



    ISRAEL — Israelu hãbãrisi cã ascumbuseaşti alţã 60.000 di rezerviști ma mulţã andicra di aţelli 300.000 cari eara cllimaţ cama ninti. Forțe cabaia mãri şi echipamenti greali furã ardãpsiti tu sinurlu di tu Cumata Gaza. 100 di oamiñi acãţaţ di Hamas cându lu-ari atacatã Israelu suntu țãnuti ostatiţi, a deapoa organizația teroristă fuvirsi cã va s’ahurheascã sã-lli vatãmã ma s’hibã cã ma multi ţinti ţivili, va s’hibã bombardate. Isapea-apolimlui anamisa di Israel și pareia teroristă Hamas nãstricu ndauã ñilli di morțã și pliguiţ, tru dauli părțã. Aghențiile umanitari ali ONU feaţirã timbihi ti consecințili greali şi ti consecinţili greali di itia-a Israelui ţi va s’nkiseascã unu asediu total tu Cumata ca apanjdasi ti ataca nkisitã di Hamas. Aghenția ONU tră Cilimeañi easti gãilipsitu ti restricția di apă și alimenti tru Gaza. Tutunãoarã, aghențiile ONU cutugursirã vãtãmarea aisraelieañiloru di pareili armãtusiti paestinieani și lã cãftã s’ãlli siligheascã ustatiţlli.



    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu

    Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu


    Prezidentulu Klaus Iohannis declarã, sâmbătă, Lisabona, că ataca teroristã di mari, nica ş-ma mari, ţi easti faptã tu Israelu ari un potenţialu multu nfãrmãcatu/ multu toxicu, ta s-u-aspargã, multu di multu, catastisea di tu Orientulu di Mesi. Di cabaia kiro, comunitatea internaţională cilãstãseaşti s’yinã cu cearei tru zonă şi, ti amãrtie, adzã avemu un evenimantu cari nã toarnã cabaia multu tu kirolu di ma ninti. U-avemu nãdia, ama, că lucãrli va s’bagã pi aradã, ti şcurtu kiro şi lumea tutã va ş-si toarnã pi measa di pãzãrãpseri diplomatiţi, spusi prezidentulu Iohannis tru cadurlu a nãscãntoru declaraţii comuni ndrupãti di omologlu portughedzu, Marcelo Rebelo di Sousa.



    El nãpoi spusi, că România cutugurseaşti sertu ataca teroristã tu Israelu. Himu solidari cu Israelu şi cundilleaiu că Israelu ari ndreptulu limbidu ti autoapărari şi tru aestă catastisi, nica spusi caplu a statlui.



    Iohannis declarã că anvãrliga di 800-900 di româñi suntu Israel, mulţã di elli hiindaloru turişti, şi că s’caftã cearei ta s’lli-aducã tu vãsilie aţelli ţi voru sã s’toarnã ntrãoarã tu patridã, lucru cari va s’hibã di cãuli tu şcurtu kiro.



    Autorităţli români caftă cearei ta s’lli-aducã cãtu cama ntrãoarã tu patridã aţelli aproapea 800 di români, ţi suntu hãgilãki tru Israel, vãsilie iu s’apufusi catandisea di polimu di itia a atacurloru nkisiti di minarea Hamas, declarã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu român a Afaceror Externe (MAE) apufusi s’bagã pi lucru Celula di Criză pi livelu a Ministerlui, aesta hiinda tru ligãturã niacumtinatã cu ambasada ali Românie tu Tel Aviv, cu Oficilu di reprezentari ali Românie tu Ramallah şi cu Delegaţia UE ditu Israel, şi veaglle cu ngãtanu catastisea ditu teren cu scãpolu ta s’da agiutoru a cetăţeañilor români cari caftã asistenţă consulară.



    MAE nãpoi u dimãndã hãbarea-a llei mutrindalui criştearea livelu di alertă di călătorie tră Statlu Israel, tru cari s’faţi urminie a cetăţenilor români cari suntu, tranziteadză icã au naeti s’urdină tru Israel, s’mindueascã nica nã oarã apofasea ti urdinari, a deapoa, a aţiloru ţi suntu tu aestã oarã Israelu s’tiñiseascã instrucţiuñili autorităţlor locali, s’apãnghiseascã tru casi şi, cându catandisea va u caftã, di va s’hibã pi halã lae, s’fugã ditu aestã vãsilie.



    Cetăţeañilli români cari suntu pi teritoriul a Israelui potu s’u caftã Ambasada ali Românie tu Tel Aviv şi potu s’-dimãndã a loru vinitã tru reghionu, dimãndãndaloru datili di identificari şi a loru coordonati la adresa di e-mail telaviv@mae.ro, la numirlu di tilefunu di pirmanenţă di tu Ambasada ali Românie tu Tel Aviv: +972 54 5643279, şi la aţelu a Consulatlui Gheneralu di Haifa: +972 543 998 038, tra s’poatã s’hibã cãftaţ şi aflaţ.



    Ministerlu faţi urminie frãndzãli di Internetu http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica Urminii ti urdinari şi nãpoi l’aduţi aminti că cetăţeañilli români cari s-ducu tu xeani au hãzãri serviţiul di alertă pritu SMS, aferentu ali campanie di hãbãriseari Un SMS poati s’ti ascapã cu bana!.



    Prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, prezidentulu a PNL, declarã, sâmbătă, că România easti solidară cu cetăţeanilli israelieni tru aesti greali sticuri di oarã pritu cari trecu şi cutugurseaşti prişcãviili, emu pritu atacurli cu rachete, emu pritu agresiunea a insurgenţãlor contra a bãnãtorloru.



    Alianţa tră Unirea Românilor (AUR/ MALAMA) cutugursi sertu atacurli cu rachete cari s’feaţirã tu Israelu. U spunemu solidaritatea cu statlu israelianu tru aesti oari lãhtãroasi, a deapoa minduerli a noasti suntu deadunu cu taxiratea a fumellilor ţi avurã victimi. Turunãoarã, cãftãmu sdãnãseascã ntrãoarã priscãvillea şi tuti atacurli ţi bagã tu piriclliu bana-a oamiñiloru, dimãndã AUR.



    Ambasadorlu a Israelui tu Bucureşti, Reuven Azar, declarã că ataca nkisitã di organizaţiile teroristi eara minduitã di multu kiro, cu mari ngãtanu şi easti ghini ndreaptã, hiindalui coordonatã di pi uscatu, ditu aerã şi di pi amari şi ari tu scãpo emu militarllii, emu bãnãtorlli israelieni.



    Avemu hãbãri ţi spunu cã au intratã ascumta terorişti pi teritoriulu a Israelui, tru ma multi hori şi cãsãbadz ditu notlu a patridãllei. Serviţiile di securitate şi forţãli aerieani cilãstãsescu s’u-aibã tu mãnã catandisea cu scãpolu ta s’ãlli veagllje oamiñilli.



    Cadealihea, himu ndrepţã s’pindzemu aestã atacã. Israelu easti ghini ndreptu sã s’veaglle. Tutunãoarã, el cundille că scãpolu atacãllei teroristã easti ta s’vatãmã câtu cama mulţã ţivilli israelieni, cari suntu tufikisiţ fãrã s’aleagã vãrã di elli. Isapea ţi u feaţirã easti cu alathusu, minduirã că Israelu va s’aproaki unã ahtari catandisi, ama dotu nu-ari, s’aprukemu, va s’dãmu apandisi cu furteaţã, nica spusi ambasadorlu Reuven Azar.



    Polimlu nkikisi anda eara yiurtusitã dzuua ditu soni a sãrbãtoarillei uvriascã Sukkot tru Israel, cându mulţã hãgilãkeari şi turişţã yin tu patridã tru kirolu di adye şcolarã. Tutunãoarã, s’umplu 50 di añi ş’nica nã dzuuã di anda avea ahuhritã polimlu anamisa di araghi şi israeliañi tu 1973, anda furã vãtãmaţ 2.600 di israelieni şi nai ma pţãnu 9.500 di morţã şi kiruţ di partea arabă tru 3-li stămâñi di alumti.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.03 – 11.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.03 – 11.03.2023

    Vizite tru Extremlu Orient


    Parteneriatlu Strategic anamisa di România şi Japonia demonstreadză că ligăturli bilaterale agiumsiră pi nai ma analtulu nivel – declară prezidentulu Klaus Iohannis, după ţi, marță, la Tokyo, simnă, deadunu cu premierlu nipon, Fumio Kishida, perfectarea alustui tratat bilateral. Tut marță, prezidentulu Iohannis fu aştiptatu di amirălu ali Japonie, Naruhito. România şi Japonia, spuni șeflu a statlui, suntu tora ma aprukeati ca vărnăoară. El nica spusi că, tru actualu contextu global, dămcusitu di polimu şi di tensiuni regionale, easti important s’avemu besă unu alantu tră s’li vigllemu valorli di thimelliu cari nă difinesc: vrearea di irini şi securitate, libertatea, democraţia şi ndrepturile omului, arada internaţională thimilliusită pi reguli. Unăoară cu simnarea a Parteneriatului Strategic, spun experții, dizvoltarea cooperarillei româno-nipone va s’hibă accelearată, pritu lărdzearea a portofoliului di acţiuni şi proiecte tru tuti domeniile di sinferu comun. Uidisitu cu spusa a pitricutăllei Radio România, vizita prezidentului Iohannis avu şi ună importantă dimensiune economică, Japonia hiinda nai ma mari investitor asiatic tru România. Aţeali aproapea 400 di societăţi comerciale cu capital japonez ditu România aducu, tru aestu kiro, cama di 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti semnificativ, inclusiv tru domeniile cu nai ma analtu nivel di inovaţie, catacum dizvoltarea tehnologiei di turlie reactoare modulare micñiţi, produţerea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică di mare putere, infrastructura ditu bărnulu ditu soni ică bitisearea a unei nauă magistrală a metroului ditu Bucureşti. Parteneriatlu cu Japonia easti doilu simnatu di România cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea di Sud. Ditu Japonia, prezidentulu Iohannis nkisi calkea ti tu Singapore. România easti treilu nai ma mari furnizor ditu Uniunea Europeană di servicii IT tru Singapore, iara interesul ahăndusearea şi amplificarea aluştui palier di colaborare, pritu iniţierea di năi proiecte bilaterali.



    Pisti 3,7 miliuñi di arifugaţ ucraineni tru România vecină


    Inspectoratul General ali Poliţiei di Frontieră (IGPF) dimăndă că maş ñiercuri intrară tru România, pritu locurli di triţeari a sinurlui, cama di șapti ñilli di cetăţeni ucraineni. Uidisitu cu unu comunicat transmis, gioi, a presăllei, ahurhinda cu 10 di şcurtu 2022, cu dauă stămâñi ninti că askerea arusă s’lă aputrusească văsilia, intrară tru România 3.705.317 di cetăţeni ucraineni. Majoritatea nkisiră calea, ma largu, cătă văsilii ditu ascăpitata ali Europă, ama aproapea 100 di ñilli, precizează autoritățile di la București, aleapsiră s’rmână tru România. Aprindu dzuua ti dimăndari a datiloru di la Poliția di Frontieră,


    Parlamentul di la Bucureşti adoptă ună declaraţie di ndrupari ali Ucraină, cu arastea că s-umplu, pi 24 di şcurtu un an di la diclanşarea invaziei rusești. Documentul, adoptat cu largă majoritate di majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la pripunerea USR (tru opoziție), condamnă sertu polimlu nkisitu di Moscova contra a unui stat suvearan, a curi teritoriu easti inalienabil şi indivizibil. Diclaraţia reafirmă ndrupămintulu susta ali Românie tră aţea ţi număseaşti alumta eroică a statlui şi a popului ucrainean, catacum şi tră ndruparea ali independenţă, suvearanitati şi integritati teritorială ali Ucraină, tru limitili a sinurloru pricunuscuti internaţional.



    Româñilli ditu Ucraina


    Nu tuti suntu ti anami tru ligăturli româno-ucrainene. Tru arada a debatlui mutrinda declarația di ndrupari a Kievului, prezidentulu AUR (opoziția naționalistă), George Simion, insistă tră protejarea a conaționalilor ditu văsilia viţină. Pisti 400 di ñilli di etniţ români băneadză aclo, majoritatea tru nordul a Bucovinăllei, nordul și sudlu ali Basarabiei și Ținutlu Herța, teritorii românești răsăritene arăkiti, tru 1940, dupu un ultimatum, di Uniunea Sovietică stalinistă și priloati, tru 1991, di Ucraina, ca stat succesor. După invadarea ali Ucraină di cătră askerili aruse, mulţă etniţ români fudziră pi front sumu hlambura ucrainean. Tru andreu 2022, ministerul român di Externe lugursea regretabil că nomlu mutrinda minorităţile naţionale ditu Ucraina fu adoptat tru absenţa unei noi consultări a Comisiei di la Veneţia. Opinia aceastiia, apreciază diplomația di la București, ar fi contribuit tru mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar ditu perspectiva standardilor juridice europene tru materie.


    Di asemenea, subliniază MAE, easti regretabil faptul că legea a fost adoptată tru absenţa unei consultări adicvate a reprezentanţilor comunităţii române ditu Ucraina, aşa cum a solicitat Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe diplin parcursul european al Ucrainei şi truţelege dorinţa firească di apropiere di Uniunea Europeană, trusă semnalează faptul că acceleararea intempestivă a procesului di legifearare tru acest domeniu a afectat, di o manieră semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, cari ar fi trebuit să fie unul di substanţă, anterior adoptării legii.



    Enigma ditu canal


    Autorităţile ditu Ucraina şi România s


    Akicăsiră s’verifică ahăndusimea a canalelor di pe Dunăre pi cari administraţia di la Kiev li ufiliseaşti ti s’exporta părmătii agricole – dimăndară responsabili guvernamentali ditu aţeali dauă văsilii. Dunărea easti ună cali di transport importantă tră Ucraina, cari, tru dupu aputrusearea arusească, mindueaşti s’exporte pi aestă cale yipturi şi alte produse, tru majoritate tut agro-alimentare. Autorităţli române declarară, meslu tricutu, că suntu găilipsiti di indiciile ţi spunu că Ucraina draghează canalul Bîstroe, ţi traeaţi pritu ună regiune sensibilă ditu videală ecologic, şi ntribară desi pot s’verifica situația ditu teren. Kievul negă că, pritu adâncirea canalului, ari călcată vără acord şi să spusi hăzări să-lli spună ali Românie, membră a Uniunillei Europene şi a NATO, anvergura a dragărilor. Controalili suntu pruvidzuti s’ahurhgească meslu aestu. Bucureștiul ari frixea ti impactul pe cari lucrările nkisiti di ucraineni poati s-li aducă tru ecosistemlu ditu Delta a Dunăllei, zonă unică tru Europa, inclusă tru patrimoniul mondial UNESCO. Ministerul ucrainean ali Infrastructură comunică că, după ași-dzăsa născărseari a canalului, ahăndusearea aluştui criscu di la 3,9 la 6,5 metri, dimi aproapea easti diplo.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Tanke Schön

    Tanke Schön

    Dilema a tancurlor tră Ucraina s-ndreapsi. Ghirmănia aproaki pitritearea a “Leopardzălor” pi frontul ditu Ucraina, alti stati, cari avea ahtări mehanii va li pitreacă şi eali. Altă turlie nu s’putea, Ghirmănia adară şi livreadză aestu tancu şi alţă ţi li au nu pot s’li pitreacă că maş cu izinea a producătorlui. Până şi Canada va s’pitreacă ahtări tancuri, di pisti Ocean. Olanda nu ari tancurli ghirmani “Leopard”, tra s’li pitreacă tru Ucraina, ama dimăndă că va s’ancupără maxus ti aestu scupo. Americañilli nu au niţi elli tancuri ghirmani, au tancurli a loru işiş, cu numa Abrams, şi va li pitreacă și elli a ucrainenilor. Francezlli idyea va s’daraă, cu tancurli a lor, Leclerc.


    Lituanienilli, daima cu apala al Damoclesov pisupra caplui, pitricură, pritu ministrul a lor di externe, un agiocu di zboară cari anăkisi lumea, di agiumsi cadealihea ună grită di alumtă: Tanke schon! Spusimu di alumtă? Aşi fu aleaptă cu zborlu şi ministra germană di externe, Annalena Baerbock, tru ună declaraţie ti aprobarea germană tră re-exportul a tancurlor “Leopard 2”. Observaţia a llei, tru un cadru european, cum că lipseaşti s’nă alumtămu cu Rusia, nu anamisa di noi, unu alantu, ună ş-ună fu tulmucită à la russe ca ună declaraţie di polimu. Ică ca ună constatare a vărnăllei catandisi di polimu a lumillei occidentale cu Rusia.


    Aţea ţi s’ascundi aoa easti polimlu di agresiune declanşat di Rusia al Putin contra a unui stat independentu, Ucraina. Nu easti ananghi di striducători specializaţ, acţiunea militară ali Rusie contra ali Ucraina easti simfună cu naima clasiţli spuneri a polimlui di agresiune. Ahâtu kiro câtu topili cad pi casili ditu locărli ali Ucraina, victima ari ndreptul s’caftă şi să’lli si da agiutoru.


    Atea ţi caftă Rusia a comunitatillei internaţionali easti ca văsiliili civilizate şi democratiţi să s’priimnă fără gaile pi geadei tu kirolu anda Ucraina easti călcată ncicioari şi kisată cu goadi fără ñilă di ună haită preşcavă. Tru aesti văsili cari tiñisescu ndrepturile a omlui, nidarea asistenţăllei easti unu alathusu cutugursitu sertu di societate, cara nu, neise nica şi ună infracţiune.


    Atea ţi caftă Rusia easti s’hibă alăsată să’şi facă di cap după idei personale, multu nfărmăcoasi, nica şi ca văr fănico, tră atelli di anvărliga ică atelli di năuntrulu ali Rusie. Ti atea, un tsunami di interpretări şi apostrofări s’azvurnuescu daima di cătă Moscova, cu nai ma serti şi greali opinii şi declaraţii publiţi. Raportarea la tricut poati să s’facă maş cara istoria easti multu ghini cunuscută. Tora, informația urdină aproapea ună ş-ună, cu un tilefunu mobil poț s’pitreţ nyie, tu lumea tută, un evenimentu, ună luyurie, un protestu, ună demonstrație, ună cumitie, ună apautruseari, bombardarea a niscăntoru blocuri di casi di oamiñi iriñeatiţ. Ună imagini faţi cât ună ñille di zboară, daima să spuni. Ună imagine tru minari, și cu iho, spuni tutu. Neise, năpoi arkişurămu cătă justificarea pi cari u dukeşti iţi omu di bună-dukimie. Ama catandisea easti limbidă, himu dinintea a unlui polimu di fuvirseari dupu tuti definițiile cunuscute iara di aproapea un seculu, polimlu easti interdzăsu ca ună hălati ti ndridzeari pruvlemili internaționale. Dealihea, tut di un secol să știe că nu ari nica un mecanism cari s’caftă tiñisearea a legislațillei internaționale mutrinda curmarea a polilui.


    Prezența Rusillei ca membru permanent tru Consiliul de Securitate al ONU scoasi acutotalui organizația mondială ditu menga publică a aluştoru 11 di meşi, di când Rusia u agudi Ucraina. Cara tru ahurhită s’ari cilăstăsită ţiva pritu structurile ONU niambudyiusiti nica di votlu ali Rusiei, tru scurtu kiro organizația di New York agiumsi nihăirlătică şi agărşită. Tuti aestea nu nkeadică alanti văsilii, comunitatea internațională, s’da apandisi ti căftărli di anarmari vinite di cătă Kiev. Easti lucărlu golu ţi potu s’lu facă, s’agiută Ucraina s’dănăsească invazia arusă. Ti atea, căbatea arcată multi ori arada că pritu aestu agiutoru văsiliili democratiţi agiungu s’hibă parti la polimu nu poate s’hibă că maş ti arizili, maca yini di la agresorlu cari reproșeadză a cetățeañilor că nu easti alăsatu arihati s’facă polimu.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Republica Moldova – victimă colatearală a polimului

    Republica Moldova – victimă colatearală a polimului

    Nică di la ahurhita-a polimului ali Rusie tru Ucraina, Republica Moldova — nai ma oarfănu stat ditu Europa — fu victimă colatearală. Di ună parte, ex-sovietică, Republica lipseaşti s’aibă ngătanu ti a lui işiş populație prorusă și, tru paralel, s’kivernisească problema a regiunillei separatiste rusofone Transnistria — talarlu cu băruti cu ahât ma di piriclliu tru aestu contextu multu apresu. Di altă parti, raportat la numirlu ñicu a bănătorloru a llei, Republica Moldova apruke nai ma mulți ucraineni ditu văsilia di cari u amparti maşunu sinuru. La criza arifugaţloru s’adaăvgă și ună criză economică. Ligăturli comerciale a Chișinăului cu Estul trapsiră multu di multu, hiinda anănghisită ti reorientari exporturile cătă alte destinații – cătă Vest I cătă statele arabe. Nai ma greauă easti, ama, criza energetică, di itia a dependențăllei a moldovenilor di gazul arusesc și de curentul electric ucrainean.



    Bombardamentele ruse di marță, ditu Ucraina, avură repercusiuni ti aprovizionăarea cu energie electrică a Republicii Moldova. Dzăţ di localităţ şi mulţă consumatori, inclusiv ditu Capitală, armasiră temporar fără electricitate: una ditu liniile electrice cari asigură transportul de curent tru Republică s-deconectă automat, ca misură de siguranţă, lucru ţi dusi la ună pană babageană aproapea tru tută văsilia. Acă Chișinăulu nu cundille, că easti zborlu ti linia electrică di analtă tensiune Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău, pritu cari Republica Moldova llia curent electric ditu România şi cari treaţi pritu teritoriul ucrainean. Situaţia di marță năpoi bagă pi kilimi problema vulnearabilitatillei sistemlu energetic ali Moldovă. Până tora ma ninti, ñica ripublică ș-loa necesarul ditu Ucraina şi di la centrala di Cuciurgan, situată tru regiunea transnistreană.



    Tora, numata poati s’importă, ama, curent ditu Ucraina, a curi infrastructură energetică fu multu aspartă, iara di la 1 di brumaru, numata aproaki niţi di la Cuciurgan, după ţi concernul Gazprom ñicură la giumitate livrărli di gaz cătră Ripublica Moldova. Soluția? Autorităţli di Chişinău u identificară pritu conectarea la sistemlu european energetic ENTSO-E şi pritu procurarea di energie ditu România, cari îlli livreadză până la 90% ditu cât ari ananghi. Marță, după pana babageană di curent, aprovizionarea cu energie ditu Republica Moldova fu restabilită. Armâne, ama, asparizma că scenariul poati si s’facă diznău. Ună linie aeriană tră transportul ali energie electrică directă di cătă România cătă Republica Moldova easti tru lucru. Maş că proiectul va si s’bitisească tru yinitorlli 2-3 añi.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Republica Moldova – victimă colatearală a polimlui

    Republica Moldova – victimă colatearală a polimlui

    Nică di la ahurhita-a polimului ali Rusie tru Ucraina, Republica Moldova — nai ma oarfănu stat ditu Europa — fu victimă colatearală. Di ună parte, ex-sovietică, Republica lipseaşti s’aibă ngătanu ti a lui işiş populație prorusă și, tru paralel, s’kivernisească problema a regiunillei separatiste rusofone Transnistria — talarlu cu băruti cu ahât ma di piriclliu tru aestu contextu multu apresu. Di altă parti, raportat la numirlu ñicu a bănătorloru a llei, Republica Moldova apruke nai ma mulți ucraineni ditu văsilia di cari u amparti maşunu sinuru. La criza arifugaţloru s’adaăvgă și ună criză economică. Ligăturli comerciale a Chișinăului cu Estul trapsiră multu di multu, hiinda anănghisită ti reorientari exporturile cătă alte destinații – cătă Vest I cătă statele arabe. Nai ma greauă easti, ama, criza energetică, di itia a dependențăllei a moldovenilor di gazul arusesc și de curentul electric ucrainean.



    Bombardamentele ruse di marță, ditu Ucraina, avură repercusiuni ti aprovizionăarea cu energie electrică a Republicii Moldova. Dzăţ di localităţ şi mulţă consumatori, inclusiv ditu Capitală, armasiră temporar fără electricitate: una ditu liniile electrice cari asigură transportul de curent tru Republică s-deconectă automat, ca misură de siguranţă, lucru ţi dusi la ună pană babageană aproapea tru tută văsilia. Acă Chișinăulu nu cundille, că easti zborlu ti linia electrică di analtă tensiune Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău, pritu cari Republica Moldova llia curent electric ditu România şi cari treaţi pritu teritoriul ucrainean. Situaţia di marță năpoi bagă pi kilimi problema vulnearabilitatillei sistemlu energetic ali Moldovă. Până tora ma ninti, ñica ripublică ș-loa necesarul ditu Ucraina şi di la centrala di Cuciurgan, situată tru regiunea transnistreană.



    Tora, numata poati s’importă, ama, curent ditu Ucraina, a curi infrastructură energetică fu multu aspartă, iara di la 1 di brumaru, numata aproaki niţi di la Cuciurgan, după ţi concernul Gazprom ñicură la giumitate livrărli di gaz cătră Ripublica Moldova. Soluția? Autorităţli di Chişinău u identificară pritu conectarea la sistemlu european energetic ENTSO-E şi pritu procurarea di energie ditu România, cari îlli livreadză până la 90% ditu cât ari ananghi. Marță, după pana babageană di curent, aprovizionarea cu energie ditu Republica Moldova fu restabilită. Armâne, ama, asparizma că scenariul poati si s’facă diznău. Ună linie aeriană tră transportul ali energie electrică directă di cătă România cătă Republica Moldova easti tru lucru. Maş că proiectul va si s’bitisească tru yinitorlli 2-3 añi.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala