Radio România Internațional

Tag: polimu Ucraina

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13 – 19.08.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13 – 19.08.2023

    Forţele navale române, rol important pi flancul estic al NATO


    Forţele Navale Române contribuie cabaia ti fătearea ma bună securitatea reghională, europeană şi euroatlantică, iar misiunile disvărtiti di aliaţii şi partenerii ditu NATO şi Uniunea Europeană atea turlie ca apile teritoriale şi aţeali a lumillei s’hibă ma sigura spunu acutotalui aestu lucru. Easti aţea ţi declară prezidentulu Klaus Iohannis, marţă, la sărbătoarea marinarilor militari. Tră doilu an arada, Ziua Marinei fu nsimnată tru contextul a conflictului ruso-ucrainean. Prezidentulu spusi că securitatea ali Românie fu anvărtuşită şi că eforturile di anvărtuşeari a structurlor Alianţăllei di pi teritoriul a văsiliillei, maxus a grupului di alumtă NATO thimiliusitu tru 2022, va s’hibă dusi ma largu. Tu arada a lui, premierul Marcel Ţiolacu taxi că executivul va u ţănă tu idyea scară ahărdzita bugetară di 2,5% ditu PIB tră forţele armate şi va s’asiguripsească resursele anănghisiti ti armătusearea şi modernizarea a Forţelor Navale. Fost şef a Statului Major, Nicolae Ţiucă, tora prezidentu a Senatlui, spusi că zona ali Âmarea Lae agiumsi ună zonă di mare relevanţă strateghică tră partenerlli nord-atlantiţ. Securitatea aluştoru api asiguripsescu stabilitatea ti tută regiunea şi transformă România tru un furnizor important di securitate, lugurseaşti Nicolae Ţiucă. Tru minduita a ministrului ali Apărari, Angel Tîlvăr, polimlu ditu Ucraina spuni cât di importantu easti ca România, văsilie cu işeari la Amarea Lae, s’aibă capaţităţi tră sa-şi veaglle apile teritoriale şi zona economică exclusivă. Iara ministrul di Interne, Cătălin Predoiu, spusi că, ditu postura di văsilie di sinuru a Uniunillei Europeane şi a Alianţăllei Nord-Atlantică, România tiñiseaşti cu băgarea tu practico borgili ţi ălli si cadu tru calitate di membru al aluştoru organizaţii-clleaie tră prucukia şi siguranţa a văsiliillei.



    Obiective ţivile ucrainene aproapea di România, ţinti a atacurlor aruseşti


    Structurile a Ministerului ali Apărari cari asigură monitorizarea a spaţiului aerian nu aflară fuvirseri di turlie militară la adresa a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ale României. Informarea ministerului di la Bucureşti avu scupolu s’isihăsească populaţia după atacurli cu drone executate tu giumitatea aliştei stămână di armata rusă tu infrastructura ditu porturile dunărene ucrainene Ismail şi Reni, ţi suntu aproapa di sinurli ali României. Exploziile s-avdzără şi tru portul fluvial românesc Galaţi. Ministerlu dimăndă că anvărtuşi miăsurile di vigilenţă apufusiti simfunu cu planurli naţionale şi aliate şi monitorizeadză niacumtinatu spaţiul naţional terestru, maritim şi aerian tru cooperare cu structurli NATO, cilăstăsinda ti anvărtuşearea ali apărari pi tutu Flanculu estic şi discurajarea iţi fuvirseri contra a teritoriului aliat. Tutunăoară, ministerlu ali Apărari condamnă sertu atacurli fapti ma multi ori arada di Rusia contra a zonilor bănati di populaţia ţivilă şi a elementelor ditu infrastructura critică ali Ucraina şi năpoi u spuni că polimlu di agresiune nkisitu di Moscova easti ună călcari flagrantă a ndreptului internaţional. Şi ministrul di Externe, Luminiţa Odobescu, cutugursi cu zboară serti atacurile repetate ale Rusiei contra a oamenilor ţi nu au căbati şi tu infrastructura ţivilă, inclusiv a silozurilor di yipturi ditu porturli ucrainene Reni şi Ismail. Pritu aesti călcări flagrante ali legislaţiei internaţională, Rusia ma largu bagă tu piriclliu securitatea alimentară globală şi siguranţa navigaţiei tru Amarea Laeyipturloru, angrăpsi, pi Twitter, Luminiţa Odobescu. Porturile Ismail şi Reni agiumsiră prinţipala rută di işeare a yipturloru ucrainene, după ţi Rusia s-trapsi ditu acordul ndrupătu di ONU cari asigura un transport sigura pi Amarea Lae.



    Date şi previziuni economiţi, nica şi un avertismentu


    Institutul Naţional di Statistică dimăndă că Produsul intern brut ali României criscu cu 0,9% tru trimestrul II, comparativ cu trimestrul di ma ninti, iara tru primlu semestru criscu cu 1,7% comparativ cu primul semestru a anlui tricut. Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză u ţăni aşi, previziunea di creaştire economică tră anlu 2023 la 2,8%, cât estima şi tru varianta di primveară, ama tră 2024 u ñîcură di la 4,8% la 4,2%. Revizuirea tru anghiosu a dinamicăllei PIB avu ca fundament procesul di redresare lentă a sectorlui industrial tru condiţiile di ţăneari incertitudinea mutrinda evoluţia conflictului di la sinurlu ali Românie. Banca Mondială li ţănu, tora ayoñea, la 2,6% estimările mutrinda creastirea economiei româneşti tru aest an, kiro tu cari Fondul Monetar Internaţional spusi un avans al PIB di 2,4%. Comisia Europiană u feaţi cama bună isapea di primveara mutrinda creastirea PIB-ului ali Românie tru aestu an şi anlu yinitoru, iara uidisitu cu năili prognoze economia va s’nreghistreadză ună creastire di 3,2% tru 2023 şi di 3,5% tru 2024. Di altă parte, Consiliul Fiscal u revizui tru creaştere proiecţia di defiţitu bugetar tră anlu aestu, estimânda că aestu va năstreacă, vahi, 6% ditu PIB, tru absenţa a niscăntoru misuri di corecţie a dearapajlui bugetar. Simfunu cu Raportului anual ali instituţie, procesul di anvărtuşeari fiscal-bugetară reclamă ună creastire semnificativă a veniturilor fiscale, cari suntu la un nivel inadmisibil di nghiosu tru raportu cu anănghiserli ali României şi cu alanti state membre ale UE. Suntu anănghisiti, spune Consiliul Fiscal, eliminarea exceptărilor ditu legislaţia actuală şi creastirea efiţienţăllei ti colectari prin discurajarea optimizărilor fiscale şi ñicurarea a evaziunillei.



    Două echipi româneşti di fotbal, tru play-off-ul Europa Conference League


    Campioana României la fotbal, Farul Constanţa, şi diţinătoarea Cupăllei, Sepsi Sfântul Gheorghe, s-calificară tru play-off-ul Europa Conference League. Farul amintă tu giumitatea a stămănăllei, şi returul ditu deplasare cu echipa Flora Tallin, ditu Estonia, iara covăsneañilli azvimsiră pi Aktobe tru Kazahstan, după ţi avea faptă isa la Sfântu Gheorghe. Dauă echipi nordiţi va s’hibă adversarele a românilor tru play-off: HJK Helsinki (Finlanda), tră Farul şi FK Bodoe/Glimt (Norvegia) tră Sepsi. Tut ună formaţie nordică, FC Nordsjaelland, ditu Danemarca, u curmă calea a vicecampioanăllei FCSB ti play-off-ul Europa Conference League.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MOLDOVA – Sâmbătă, la Chișinău, S’ţănu ună Easti prima oară cându s’ţăni un ahtari eveniment. Parlamentarlli români și moldoveni dimandară un mesaj comun ti andrupari darea a statutului di candidat la UE tră Moldova. La andamasi loară parti prezidintul a Republicăllei Moldova, Maia Sandu, cari și spusi nădia ca Moldova s’aprioaki statutul di candidat la UE. Ca apandisi la recomandarea di viniri emisă di Comisia Europeană, prezidintul Sandu spune că statutlu di candidat va s’reprezinta un rezultat multu aștiptat și că Chișinăulu bagă besă pi agiutorlu a Bucureștiului tră s’neagă ma largu. Yinitorul Republicii Moldova easti tru marea fumealle europeană, iara România easti și va s’hibă nai ma pistipsitu partener ali Ripublica Moldova, diclară, tu arada a lui, prezidintul Senatlui ali Românie, Florin Cîțu. Prezidintul a Camerăllei a Diputațlor ditu România, Marcel Ciolacu, nica spusi că România și Republica Moldova lipseaşti s’lucreadză diadunu tra s’asiguripsească un bănaticu ma bun tră cetățeñilli a lor. Tru bitisita a sesiunillei, prezidintul a Parlamentului Ripublicăllei Moldova, Igor Grosu, și prezidinţălli a aţiloru dauă camere a Parlamentului României simnară ună diclarație comună prin cari reitereadză agiutorlu pănu di mardzinaa tutuloru partidilor politiţi ditu România tră dizvoltarea, anvărtuşearea dimocratică și integrarea europeană a Ripublicăllii Moldova. Documentul condamnă, tutunăoară, agresiunea paranomu, niprovocată și niantimilleată ali Fedirației Ruse contra ali Ucraină.



    AUR – Alianța tră Unirea Românilor (AUR) ditu opoziție condamnă acțiunile autoritățlor moldovenești andicra di lidirul a partidului, George Simion, cari easti și lidirlu a grupului parlamentar AUR. George Simion fu ţănutu pe aeroportul ditu Chișinău tu kirolu anda vrea tra s’intră tru Moldova diadunu cu ună dilegație a Parlamentului ali Românie. Simion fu ţănutu dupu ţi nu ălli si diadi izini tru mandatul a fostului prezidintu pro-rus, Igor Dodon, stipsitu că băgă tru piriclliu statalitatea moldovenească. Interdicția nu fu scoasă di actuala administrație pro-europeană. Simion fu băgatu pe lista dilegațiillei ali Românie și nu fu informat di cu kiro tu ligătură cu interdicția cari nu ălli da izini s’intră pi teritoriul a Ripublicăllei Moldova. Zuyrăpsitu ca un populistu ti li aprindi lucărli, neise di mass-media bucureșteană, Simion andrupă totna unirea ali Românie cu Ripublica Moldova.



    POLIM TRU UCRAINA – Armata Rusă ș-anvărtuşi poziția pi Hamunisia a Priciloru ditu Amarea Lae, aputrusită tru anhurita a polimlui, iu ari băgati sisteme suplimentare di apărare. Aestu lucru spuni neise că rușii nu suntu etiñî s’tragă măna di la aestu locu strategic, cu tuti fuvirserli părăstisiti di năili sistemi di artilerie și rachete Caesar și HIMARS ţi li ari loată forțili ucrainene. Experțălli militari occidintali minduescu că aţeali ditu soni imagini pritu satelit cu izvuru dişcllisu a ñicăllei hamunisiie ditu largul a coastăllei ucrainene și românești yilipsescu sisteme antiaeriene instalate di ruși emu pi uscat, emu pi pamporili ţi suntu aproapea. Occidintul ari dată ali Ucraină ma multe sisteme mobile di artilerie, cari, teoretic, lipseaşti s-da izini tra s’agudiască Hamunisia a priciloru. Experțăllii spun că hamunisia ari ari emu ună valoare strategică militară, emu una economică, di itia că atelu ţi veaglle hamunisia veaglle traficul di ambarcațiuni ţivili tru Amarea Lae. Fostu teritoriu ali Romaniei, arăkitu di URSS si priloatu di Ucraina tru 1991, Hamunisia a Priciloru easti tru un loc avutu tru naftă şi gaze naturale.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 29.05 – 04.06.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 29.05 – 04.06.2022

    Noi sancțiuni europeane contra Rusiillei


    România salută diciziile a Consiliului European, di la ahurhita a stămânăllei, di la Bruxelles, iu lidirii di stat şi di guvern ditu aţeali 27 di țări membre ale Uniunii s’akicăsiră s’bagă un embargou progresiv ti importurilor di pitrol rusesc. Parte a aşi-număsităllei şasea dalgă di sancţiuni economice contra ali Rusiei, instituite după ţi, pi 24 di şcurtu, aesta aputrusi Ucraina, embargoul va s’mutrească, inițial, pitrolul livrat pi cale maritimă, dimi două treimi ditu total. Fu akicăsită ună scutire temporară tra petrolu purtat pritu conductele terestre, caftata insistent di Ungaria, văsilie ţi nu ari işeare la amare şi care fuvirseaşti că, ma s’nu hibă haristusită, va ufiliseasca ndreptulu di veto. Tindiarea a embargoului la livrările pritu conducte va s’hibă zburătă “cât cama curundu posibil” și, tut cu tut, 90% ditu exporturile di petrol rusesc către Uniune va s’hibă dănăsiti până la bitisita a anului. Embargoul va s’dănăsească ună sursă babageana di finanțare ti aftukina di polimu a Rusiei — angrăpsi prezidintulu a Consiliului European, Charles Michel. Naua pachetă di sancțiuni europeane pruveadi și excludirea a trei bănţă rusești ditu sistemul financiar internațional Swift. Easti vizată inclusiv Sberbank, nai ma mare bancă ditu Rusia. Analiştii notează că, după valurile anterioare di sancțiuni, economia rusă ahurheaşti s-aibă kindinu. Păhălu a pieselor di schimb ti aftukinatli xeani criscu cu 30% ică şi ma mult. Inflația anuală, di aproapi 18% tru aprilie, easti nai ma mare ditu 20 ani. Firme occidintale celebre, di la lanţul di restaurante McDonalds la producătorul auto Renault, s-trapsiră di pi păzarea rusă, iara dzăţ di ñilli di oamini lucreadză cu normă ñicurairătă ică suntu tru concediu cu zorea.



    Românii vor condamnarea liderilor ruşi


    Românii suntu tru proporţie babageană di partea Ucrainăllei tru conflictul cu Rusia. Uidisitu cu unu nou sondaj INSCOP, piste 70% lugursescu că Rusia este căbati di diclanşarea polimlui, iar 87% spun că liderllii ruşi lipseaşti s’hibă condamnaţi ti crime di polim comise tru Ucraina. Tru aţea ti mutreaşti apartenenţa la Uniunea Europiană şi NATO, piste 80% s’ncuntreadză ti isearea ditu ateali daua organisme, procentaj tru creaştire semnificativă. 22,7% ditu intervievaţ spun că easti posibil ca Rusia s’aputrusească Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă), iara ma multu di dauă cirecuri (68,7%) nu pistipsescu tru aestă ipoteză.



    Misuri sociale


    Pi fondul unei inflații cabauia iruşi, care maţină nicumtinatu putearea di ancupărare a românilor, Guvernul di coaliție di la București apufusi că oamenii cu pensii ma ñiţ ică isa cu 2.000 di lei (circa 400 di euro) va s’llia tru alunaru, un agiutor financiar di 700 di lei (140 di euro). Misura easti complementară cu eliberarea a n4scăntoru vouchere sociale cu ună valoare nominală di 250 di lei (50 di euro) ti ancuparari produse alimentare di către pirsoanele aflate tru ună situaţie materială dificilă. Beneficiari suntu piste 2,5 milioane di români, iar păradzlli va s’yină la doi meşi unăoară.



    Ministrul dimăndă noi reforme, elevlli ies diznou pi geadii


    S’alăxescu diznou regulile jocului tru Anviţămintu multe reforme tru 32 di ani di dimocrație românească postcomunistă. După ţi alăxi structura anului școlar viitor, ministrul Sorin Cîmpianu dimăndă și că va s’tragă mănă di la mediile semestriale, la obligativitatea susţănearillei tezelor şi că va s’hibă ananghi maş ună medie generală la bitisita a anului şcolar. Astfel, susține el, profesorul va avea mult mai multă autonomie tru evaluarea elevului pi parcursul trutregului an şcolar, iar notele ică calificativele vor evidinţia compitenţele elevilor. Fără să comenteze inovațiile abia lansate, Consiliul Naţional al Elevilor a organizat, la sediul ministerului, un protest față di situaţia ditu şcolile undi elevii fie primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel di alimente. Potrivit unui studiu World Vision Romania, unul ditu zece copii se duce la culcare flămând, iar doi ditu zece copii ditu mediul rural spun că familia le asigură doar uneori ică nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Mai mult di 1 ditu 3 adolescenţi di la țară lipsesc di la şcoală pintru că trebuie să muncească tru gospodărie, iar unul ditu zece copii nu frecventează nicio instituţie di truvăţământ.



    România non-euro


    România nu tiñiseaşti, tru aestă oară, niţiunu ditu ateali patru criterii ananghisiti ta s’poată s’treacă la moneda unică europiană. Tru conformitate cu tratatul comunitar di la Maastrict ditu 1992, aceste criterii suntu stabilitatea preţurilor, finanţe publice solidi şi sustenabile, stabilitatea cursului di schimb şi convergenţa ratelor dobânzii pi termen lung. Ma multu, uidisitu cu aşi-număsitlu raport di convergenţă, dat publicitatillei di Comisia Europeană, ditu tuti ateali 27 di state membre ale Uniunii, România easti cratlu golu cari faţi obiectul unei proceduri di dificit excesiv. Ciudia scoasă tu migdani di analişti easti că tru 2016 România tiñisea trei ditu ateali patru criterii. Avea ti tiñiseari maş criteriul a cursului di alăxeari, şi ca ună condiţie suplimentară băgată di Comisia Europiană, compatibilitatea legislativă. Cu alti zboară, politicile economice ale guvernelor care viniră diapoa, I di stânga ică di dreapta, monocolore ică di coaliţie, nu eaţiră altuţiva că maş s’aspargă compatibilitatea României cu exigenţili a zonăllei euro.



    Premiu la Cannes


    Românlu Alexandru Belc amintă premiul tră regie tru cadrul secţiunii “Un Certain Regard” a ţelebrului Festivalului di la Cannes, ditu Franța, ti filmul Metronom. Pelicula, aproapea ună reconstituire di epocă, easti ti doi liceeni ditu România comunistă di aoa şi giumitati di secol, cari s’arisescu şi pitrecu cărţă la emisiunea Metronom a postului di radio Europa Liberă, finanțat di Congresul Statelor Unite, tru kirolu anda tenismenii Ion Ţiriac şi Ilie Năstase agioacă finala Cupăllei Davis contra americanilor. Metronom easti dibutul tru lungmetrajul di ficţiune a regizorului Alexandru Belc, până tora cunoscut tră documentarele Cinema, mon amour (2015) şi 8 martie (2012).



    Ună retrogradari istorică


    Echipa națională di fotbal a României agioacă, meslu aestu, tru una nauă ediție a Ligii Națiunilor, doilu eșalon valoric, tru ună grupă tru care va s’andămusească cu Muntenegru, Bosnia și Finlanda. Naua campanie a Naționalei fu prefațată di bitisita a sezonului fotbalistic intern, nică unu acutotalui fara di suspans. CFR Cluj amintă ţinţilu titlu di campioană tru ţinţi ani, iar Sepsi OSK Sfântu Gheorghe aminta Cupa României, ună compitiție un kiro mplina di musuteaţa, adza dotu nu ari scupo. Istorică armâne maş retrogradarea, tru premieră, tru Liga a 2-a a celebrăllei și popularăllei Dinamo București, a daua nai ma titrată echipă ditu fotbalu românesc, după concitadina Steaua. Cu 18 titluri di campioană și cu 13 Cupi, prima echipă ditu România cari agiumsi, tru 1984, tru semifinalele Cupăllei Campionilor Europeni, ndiocri și conducători niaxiziţ ică canda şi einali, cari divalizară clubul thimilliusitu tru 1948 di atotputernicul minister comunistu di Interne.




    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Ti turlie di neutralitate tră Republica Moldova?

    Ti turlie di neutralitate tră Republica Moldova?

    Vrearea ţi u spusiră tora ma ninti UE, SUA şi Marea Britanie tra s’bagă la dispoziţie armament modirn Republicii Moldova, tru contextul a polimlui ditu Ucraina viţină, ama şi a situaţiei ditu regiunea separatistă transnistreană, năpoi aduţi tu mengă neutralitatea angrăsită tru Constituţia di la Chişinău tru anlu 1994. Neise, neutralitatea constituţională fu cabaia acăţată tu muabeti di autorități tru statli viţinu tru treiilli meşi ditu soni, după invazia Rusiillei tru Ucraina. Iara un studiu adratu di Institutul tră Dizvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” spuni că giumitati ditu populaţia Ripublicăllei Moldova aproaki conceptul di neutralitate. Oficialii guvernamentali da asigurări că aestă neutralitate, cu ngătanu monitorizată di Moscova di aproapea 30 di añi,easti hirlu aroşu tru materie di politică di securitate a Ripublicăllei Moldova.



    Expertul tru probleme transnistrene Ioan Leahu andrupaşti politica actualăllei ccumănduseari a republicăllei şi easti cu minduita că Rusia nu lipseaşti s’hibă provocată pi aestu subiect.


    Ioan Leahu: “Neutralitatea ca atare, sterilă, nu ari niţi ună noimă. Easti a ta. Tini golu apufuseşţă. Eşti neutru ică ţăñi partea a vărnui. Politica easte arta posibilului. Tru situaţia dată, arta posibilului, tru minduita a mea, poati s’hibă aţea tra s-nu pitriţemu semnale negative. Cara va u ascultăm cu ngătanu doamna Zaharova (n.r. Maria Zaharova, directorlu a dipartamentului di informare și presă al Ministerului rus di Externe), cathi oară năsă află ună turlie tra s’nă spună cu dzeaditlu. Vahi tută mintătura anvărliga aliştei neturalităţ ari un context politic di minut. Ama ditu vidiala ti elaborarea unei strateghie, a ñeia ăñi pari că guvernarea a Ripublicăllei Moldova actuală tru prinţipiu tiñiseaşti că tru Constituţie easti ngrăpsită neutralitatea, ama paralel cu aesta elli andregu alti probleme”.



    Tu arada a lor, specialiştilli tru securitate suntu cu minduita că neutralitatea a ñiclui stat viţin ari ananghi di limbidzări. Uidisitu cu expertulu tru securitate Igor Munteanu, promotorlli a strateghiilor di securitate ali Republică Moldova lipseaşti s’acaţă tu muabeti şi s’difinească ma limbidu zborlu.


    Igor Munteanu: “Cafi cratu, Pănă ru soni, agiundzi di la a lui işiş interpretare tu ţi mutreaşti neutralitatea. Neutralitatea poati s’hibă nialiniere la un tadi bloc difensiv, ama poati s’hibă nica şi ni loarea parti la acţiuni agresive contra altor state. Interpretărli pot s’hibă multu diferite. Tru ţi mutreaşti Ripublica Moldova, insistenţa Fediraţiillei Ruse mutrinda neutralitatea spuni tră strateghia tra s’tănă placată, tra s’ţănă gulită şi şi dizarmată populaţia a Ripublicăllei Moldova şi tra ş-ţănă trupele, ca o anticipare a tindiarillei spaţiulu occidintal”.



    Di Chișinău, ministerlu di Externe da asigurări că tuti cooperări şi parteneriatili internaţionale di până tora s-dizvărtiră sum prinţipiul constituţional a neutralitatillei tră Republicii Moldova. Iara Statele Unite, după muabeţli cu prezidintulu moldovean, Maia Sandu, tăxescu că agiutorlu dat nu va s’năstreacă cerinţili a Chișinăului.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Grup di alumtă NATO tru România

    Grup di alumtă NATO tru România

    Viţină cu Ucraina aputrusită di askerili ruse şi ea işişi străxinda, tru ma puţăn di trei secole, 12 di invazii ruseşti, România easti, di tora, nicukirlu a unui grup di alumtă al NATO, garanţie suplimentară a securitatillei a llei.


    NATO va s-apăra cathi ţemntimetru ditu teritoriul a văsiliiloru membre şi iţi atacă contra a unăllei diu eale easti ună atacă contra a tutulor — nu dănăsiră s’facă timbihi lidirllii a Alianţăllei, după ţi, tru 24 di şcurtu, prezidintulu rus, Vladimir Putin, diadi cumandu a askerillei a lui s-atacă Ucraina.



    Nică ditu 2014, cându Moscova arăki, paranomu, hamunisia ucraineană Crimeea şi u andrpă rebeliunea secesionistă ditu Donbass, NATO ş’thimilliusi protili ahtări grupuri di alumtă tru patru văsilii di pi Flancul Nord-Estic: Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Aesti structuri – cunuscute și sum numa di “prezență avansată anvărtuşită” — agiumsiră acutotalui operaționale tru 2017, iara la eali llia parti tu aestu kiro aproapea 5.000 di militari ditu Europa, Statele Unite și Canada, cari s’alăxescu la catthi şasi meşi. Tora, după ţi Rusia nkisi diznău cu minduerli belicoase şi expansioniste, aliaţlli apufusiră şi thimilliusirea a grupurlor di alumtă ditu Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria. Misiunea prinţipală a aluştor grupuri, adrati ditu militari cari eara duşi ma ninti tru zone di conflictu, easti aţea ti discurajari a iţi eventual agresor.


    “Sunt forți multinaționali robuste, ndreapti di alumtă, cari dimonstreadză putearia a ligăturăllei transatlantiţe. Aesta faţi parte ditu nai ma maria anvărtuşeari a apărarillei colective a Alianțăllei ditu aţelu dit soni bărnu” – sumlinie NATO.


    Grupul ditu România, cari ari Franța ndrept națiune-cadru, s’constituie, ahurhinda cu meslu mai, pritu alăxearea a elementelor multinaționale aliate ditu cadrul a Forțăllei di Apandisi a NATO, arădăpsiti aoa – dimăndă şi ministerul a Apărarillei di la Bucureşti.



    Batalionlu francez disvărtitu tru România, lugursiti kipita di săghită a Forţăllei cu Nivel di Reacţie Multu Analtu al NATO, va s’ndreagă grupul di alumtă di pe teritoriul național, integrânda, pi arada, efective ali Belgie și a Țărilor di Nghiosu. Forțele armate franceze suntu prezente tru România di pi 26 şcurtu 2022. Franța lu avea cumandulu a batalionului di alertă al Forțăllei di reacție rapidă a NATO disvărtitu tru regim di ananghi după atacarea a Ucrainăllei di cătră Rusia. Ditu aestu batalion faţi, parte și ună companie di infanterie belgiană. Franța va s’dizvărtească tru România şi un ditașamentu di apărari antiaeriană tru Centrul Național di Instruire tră Apărari Antiaeriană ditu Caplu Midia.



    Tuti aasti unităț suplimentari, spun analiştilli di politică externă, reprezintă apandisea a aliaţilor la pretenţiile ali Rusie di turnari la situația strategică di năinti di 1997, cându fostili stati-satelit ale Uniunii Sovietică, comunizati cu zorea după aţelu ditu soni polimu mondial, aleapsiră, unăoară ţi dictaturli cădzură, s’hibă ună cu lumea libiră apărată di NATO.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala