Tag: Polina Cupcea

  • Zur Situation der rumänischsprachigen Medien im Ausland

    Zur Situation der rumänischsprachigen Medien im Ausland

    In Nicht-EU-Ländern mit signifikanten rumänischen Gemeinschaften gibt es noch keine staatlichen Förderinstrumente für die Medien in der Minderheitensprache. Zumindest keine Instrumente, die strikte und objektive Kriterien anwenden, die gleicherma‎ßen für alle Massenmedien umgesetzt werden. Bei der Finanzierung der Medien werden weiterhin diskriminierende Mechanismen angewendet, die nur bestimmte Publikationen mit einer regierungsfreundlichen Redaktionspolitik unterstützen.“



    Das sind nur einige der Schlussfolgerungen eines Berichts zur Situation der Medien in der rumänischen Diaspora — ein Dokument, das von dem Internationalen Forum der rumänischen Journalisten erarbeitet wurde. Der Bericht enthält eine kurze Beschreibung der Ereignisse, die laut Angaben der Autoren die prekäre Situation der rumänischsprachigen Medien in den Nachbarländern mit zahlenstarken rumänischen Gemeinden beleuchten.



    Der Bericht wurde vor kurzem in Brüssel im Rahmen einer Debatte über die Erhaltung der rumänischen Kultur im Ausland vorgestellt. Die verantwortliche Europäische Abgeordnete Norica Nicolai drohte dabei, dass bei den Beitrittsverhandlungen mit Serbien, das Kapitel Kultur“ von einer Verbesserung der tatsächlichen Situation der rumänischen Gemeinschaft in dem Land abhängig gemacht werden könnte.



    Wenn es um Serbien geht, ein Land, das mir gro‎ße Sorgen bereitet, glaube ich, dass es an der Zeit ist, etwas für die rumänische Gemeinschaft dort zu unternehmen. Wenn wir Serbien nach wie vor bei der Eröffnung neuer Beitrittskapitel bedingungslos unterstützen, wird unsere Diaspora dort wahrscheinlich derselben diskriminatorischen Behandlung ausgesetzt werden wie bis jetzt. Jetzt beginnt gerade die Verhandlung zum Beitrittskapitel 23, dem Kapitel zur Kultur. Und ich werde weiterhin Druck ausüben, durch Briefe an meine Kollegen, damit die Eröffnung der Beitrittsverhandlungen über dieses Kapitel von einem reellen Engagement abhängig gemacht wird sowie von einer Umsetzung der Ma‎ßnahmen, zu denen sich die serbische Regierung verpflichtet hat.“



    Die Stellungnahme erfolgt, nachdem Belgrad seine Verpflichtungen hinsichtlich der Einführung des Schulfachs rumänische Sprache“ in den Schulen im Timok-Tal ab dem 1. September nicht erfüllt hat. Die Regierung Serbiens hat ihre Entscheidung mit den Ergebnissen einer manipulierten Umfrage rechtfertigt: Dabei wurden rumänische Kinder befragt, ob sie in ihrer Muttersprache unterrichtet werden möchten — absichtlich wurde hier eine Verwechslung geschaffen, erklärt die Euro-Abgeordnete Norica Nicolai:



    Wir haben eine unvollständige und peinliche Antwort. In einem der irreführenden Umfragebögen haben sie auch die zweite Sprache geschaffen — die Mundart der Walachen“. Zweifelsohne haben sie diese Umfrage bei einer Bevölkerungsgruppe durchgeführt, in der die Rumänen nicht die Mehrheit darstellen. Damit wurde den Kindern im Timok-Tal den Zugang zu Unterricht in rumänischer Sprache verwehrt. Die serbische Regierung hat ihre Aktion in Brüssel gekürzt präsentiert, in manipulierender und absolut unehrlicher Manier.“



    Auch wenn die rumänische Gemeinschaft in der Vojvodina rumänischsprachige Medien drucken darf, sieht es im Nordosten Serbiens ganz anders aus. In dem unter dem Sammelbegriff Timok-Tal bekannten Gebiet gibt es überhaupt kein gedrucktes Medium, die Rundfunkübertragungen gibt es nur zu bestimmten Uhrzeiten. Die Timok-Rumänen beklagen den eingeschränkten Zugang zur Information, mit Verweis auf die fehlenden Radio- oder Fernsehsendung in rumänischer Sprache. Sie fordern die serbischen Behörden auf, das Problem ähnlich wie das der nationalen Minderheiten in der Region Vojvodina zu lösen.



    Indes wird aus der abtrünnigen Region Transnistrien im Osten der Moldaurepublik Ähnliches berichtet. Dort gibt es keine rumänischsprachigen Medien mehr. Die Kommunikation auf jeder Ebene findet im kyrillischen Alphabet statt, wie Polina Cupcea von der Zeitung Național” aus Chişinău erzählt:



    Es gibt ein Problem in Transnistrien, weil die rumänischsprachige Presse dort praktisch nicht existiert. Häufig wird rumänischen Journalisten die Einreise nach Transnistrien am Grenzübergang Bender-Tiraspol verweigert, wir haben oft keinen Zugang. Die Zeitungsjournalisten müssen ihre technische Ausrüstung verstecken, Fernsehreporter stehen vor viel grö‎ßeren Problemen, denn sie können ihre Ausrüstung nicht verstecken und müssen mit dem Boot überqueren. Und das zehrt in gewisser Weise an ihrem Interesse, sie sind nicht mehr so sehr an einer Berichterstattung aus Transnistrien interessiert.“



    Die Sendungen in rumänischer Sprache stellen auch für die Rumänen in der Region um Czernowitz (ukr. Tscherniwzi, rum. Cernăuţi) und in der Ukraine generell ein Problem dar. Das staatliche Fernsehen überträgt nur einige Minuten täglich in rumänischer Sprache und das zu Uhrzeiten, an denen die Menschen gewöhnlich zur Arbeit gehen. Der Empfang rumänischer Fernsehsender ist zudem sehr teuer und das führt zu einer Abschirmung der rumänischen Gemeinschaft von ihrem geistig-kulturellen Heimatland.



    In Ungarn haben mehrere internationale Missionen das neue Pressegesetz kritisieret. Die Missionen, die aus Medienvertretern bestanden, darunter auch Vertreter der Medien der nationalen Minderheiten, verwiesen auf die womöglich eingeschränkte Pressefreiheit. In Bulgarien gibt es derweil keine Radio- oder Fernsehprogramme in der Sprache der rumänischen Gemeinschaft, hei‎ßt es in dem Bericht zur Situation der Medien in der rumänischen Diaspora.



    Die Euroabgeordnete Norica Nicolai hebt die Bedeutung der Verwendung der eigenen Muttersprache in der Verwaltung, in der Schule oder für die Informationsgewinnung durch die Medien hervor. Vor diesem Hintergrund plädiert sie für eine starke Unterstützung der Behörden in Bukarest — sie müssten eine mittel- und langfristige Strategie zur Förderung der rumänischen Kultur und Identität entwerfen.



    Audiobeitrag hören:



  • La situation de la presse roumaine au delà des frontières nationales

    La situation de la presse roumaine au delà des frontières nationales

    « Dans les pays non membres de l’UE où vivent d’importantes communautés roumaines, les pouvoirs publics n’ont pas encore mis en place de mécanismes de soutien de la presse écrite en langue minoritaire qui soient fondés sur des critères stricts et objectifs applicables à tous les médias. Le processus de financement des médias continue à tolérer des mécanismes discriminatoires qui encouragent seulement ces publications partisanes d’une politique éditoriale pro-gouvernementale ».



    Ce sont là quelques idées stipulées dans un rapport sur la situation de la presse de la diaspora roumaine — un document élaboré par le Forum International des Journalistes Roumains qui met en évidence la situation précaire de la presse d’expression roumaine dans les pays voisins de la Roumanie. Le document vient d’être présenté à Bruxelles à l’occasion d’un débat sur «La Conservation de la culture roumaine en dehors des frontières nationales», organisé par l’eurodéputée Norica Nicolai. Celle-ci s’est dit prête à conditionner l’ouverture par la Serbie du chapitre Culture dans ses négociations d’adhésion à l’UE par une amélioration réelle de la situation de la minorité roumaine vivant dans ce pays. « A parler de l’adhésion serbe, je voudrais dire que j’ai un gros souci, car à mon avis, il faudrait en profiter pour faire davantage pour la communauté roumaine de la région. A force d’appuyer inconditionnellement Belgrade à ouvrir des chapitres de négociations, la communauté roumaine de la région subira le même traitement discriminatoire de la part de l’Etat serbe. A l’heure où l’on parle, la Serbie s’apprête à ouvrir le 23e chapitre de négociations, à savoir la Culture, et donc je voudrais mettre la pression sur mes collègues pour conditionner l’ouverture des négociations par un engagement réel de la part de Belgrade de mettre en place les obligations assumées ».



    La prise de position survient dans le contexte où Belgrade a violé son engagement d’introduire à partir du 1er septembre l’étude de la langue roumaine dans les écoles de la Vallée du Timoc. La décision survient à un sondage manipulateur qui a semé la confusion quant au souhait des élèves roumains d’apprendre en leur langue maternelle, lance Norica Nicolai: « La réponse fournie par les autorités serbes fut partielle et un peu gênante. Dans un sondage manipulateur, les responsables de Belgrade ont introduit une soi-disant langue valaque” et ont distribué le document au sein des communautés sans population roumaine majoritaire. Du coup, elles ont bloqué l’accès des enfants roumains de la Vallée du Timoc à l’étude du roumain. Ce n’est pas juste du tout, c’est un acte manipulateur et malhonnête de la part du gouvernement serbe ».



    Tandis que la communauté roumaine de Voïvodine bénéficie de médias en roumain, celle de la Vallée du Timoc, dans le nord-est de la Serbie, se voit priver de toute publication écrite, tandis que les émissions télévisées en roumain se font très rares. Révoltés, les Roumains de cette région appellent les autorités serbes à leur accorder le même statut dont bénéficient les autres minorités nationales de la Voïvodine. Même situation dans la région séparatiste russophone de Transnistrie, complètement dépourvue de médias roumains et où la communication écrite se fait en caractères cyrilliques. Polina Cupcea du Journal National de Chisinau affirme: «En Transnistrie, la presse roumaine n’existe pas. Il arrive bien souvent que les journalistes roumains se voient interdire l’accès au poste frontière de Bender-Tiraspol. Les journalistes de presse écrite doivent souvent cacher leur équipement technique, tandis que leurs confrères de la télévision ont davantage de problèmes puisque leur équipement est beaucoup plus grand et donc ils doivent le transporter en barque. Cela leur met souvent du plomb dans l’aile et du coup, ils ne sont plus désireux de faire des reportages en Transnistrie ».



    Les émissions en roumain représentent un gros problème pour les Roumains de la région de Cernauti et d’Ukraine en général. Quelques minutes d’émission par jour, à des heures auxquelles les gens sont au travail, ainsi que la réception uniquement des postes roumains de télévision bénéficiant d’investissements importants — autant d’éléments qui font que la communauté roumaine de la région soit coupée des réalités du pays d’origine.



    Pour ce qui est de la situation en Hongrie, des missions internationales regroupant plusieurs institutions de médias dont celles appartenant aux minorités nationales ont à maintes reprises attiré l’attention sur la nouvelle loi de la presse qui porte gravement atteinte à la liberté de la presse. En Bulgarie, affirment encore les auteurs du rapport, les émissions radiophoniques ou télévisées destinées aux communautés roumaines font défaut. En soulignant l’importance de l’emploi de la langue nationale par les citoyens dans l’administration, l’enseignement ou l’information à travers les médias, Norica Nicolai a plaidé pour un soutien réel de la part des autorités roumaines, par la création d’une stratégie à moyen et à long terme visant la promotion de la culture et de l’identité roumaines…(Trad. : Ioana Stancescu, Alexandra Pop)



  • Situaţia presei româneşti în afara graniţelor

    Situaţia presei româneşti în afara graniţelor

    “În ţările non-UE unde trăiesc importante comunităţi de români nu s-au implementat încă mecanisme de susţinere de către stat a presei în limba minorităţilor, bazate pe criterii stricte şi obiective, aplicate egal pentru toate mijloacele de informare în masă. În procesul de finanţare a mass-media continuă să fie aplicate mecanisme discriminatorii prin care se susţin doar anumite publicaţii, şi acelea doar în măsura în care au o politică editorială proguvernamentală.”



    Sunt doar câteva dintre ideile subliniate într-un raport privind situaţia presei în diaspora românească — document întocmit de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români şi care conţine o relatare succintă a unor evenimente care, spun autorii, caracterizează situaţia precară a presei de limba română din ţările vecine, unde trăiesc importante comunităţi de români. Raportul a fost prezentat, recent, la Bruxelles, la o dezbatere cu tema “Conservarea culturii româneşti în afara graniţelor”, organizată de europarlamentarul Norica Nicolai, care a precizat că ar putea cere în cazul Serbiei condiţionarea deschiderii negocierilor de aderare la capitolul Cultură” de îmbunătăţirea reală a situaţiei comunităţii româneşti din această zonă: În ceea ce priveşte Serbia, unde eu am o mare amărăciune, cred că momentul pentru a face ceva pentru comunitatea română e acum. Dacă o vom sprijini în continuare necondiţionat să deschidă capitole de negociere probabil comunitatea noastră va avea acelaşi tratament discriminatoriu din partea statului sârb. În momentul de faţă începe capitoul 23, capitol de cultură, şi voi face în continuare presiuni prin scrisori la colegii mei ca această deschidere de capitol să fie condiţionată de angajarea reală şi de implementarea angajamentelor pe care Serbia şi le-a luat.”



    Luarea de poziţie survine în condiţiile în care Belgradul nu şi-a respectat angajamentul de a introduce studiul limbii române în şcolile din Valea Timocului de la 1 septembrie, folosindu-se în acest sens de un sondaj manipulator în ceea ce priveşte dorinţa copiilor români de a studia în limba maternă şi creând o confuzie intenţionată.



    Norica Nicolai despre poziţia autorităţilor sârbe privind îndeplinirea angajamentelor în materie de minorităţi: Avem un răspuns absolut parţial şi jenant. Într-un chestionar manipulator au creat şi a doua limbă – “Graiul vlah” – şi fără îndoială au făcut acest chestionar în populaţiile în care nu sunt românii majoritari, excluzând accesul la studiul în limba română din partea copiilor în Valea Timocului. Ceea ce nu este corect, este o acţiune prezentată trunchiat de Guvernul sărb la Buxelles, manipulatoare şi absolut neonestă”.



    Deşi în Voivodina comunitatea românească beneficiază de mass-media în limba română, în Serbia de nord-est, zonă denumită generic Valea Timocului, situaţia a rămas la fel ca în ultimii ani – practic nu există nici un fel de publicaţie tipărită, iar emisiunile de televiziune sau radio nu sunt prezente în mod continuu. Românii timoceni acuză lipsa accesului la informare prin absenţa unor emisiuni de radio sau televiziune în limba română şi cer autorităţilor sârbe să rezolve problema exact în felul în care sunt tratate din acest punct de vedere minorităţile naţionale din Voivodina.



    Lucrurile nu stau mai bine nici în regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, majoritar românofonă, unde mass-media româneşti nu mai există, iar comunicarea la orice nivel se face în grafia chirilică. Polina Cupcea, de la ziarul Naţional din Chişinău: Este o problemă în Transnistria pentru că presa de limba română practic nu există. De multe ori accesul jurnaliştilor români este îngradit în Transnistria la punctul de trecere Bender-Tiraspol, deseori noi nu avem acces. Jurnaliştii de presă scrisă trebuie să-şi ascundă echipamentul tehnic, cei de la TV au probleme mai mari pentru că echipamentul este mult mai mare şi ei atunci trebuie să traverseze cu barca. Asta într-o oarecare măsură taie din interes şi ei nu mai sunt cointeresaţi să vină şi să facă articole din Transnistria.”



    Emisiunile în limba română sunt o mare problemă cu care se confruntă şi românii din regiunea Cernauţi şi din Ucraina în general. Doar câteva minute de emisie pe zi, programate la ore la care oamenii sunt la serviciu, fac ca, alături de recepţionarea posturilor de televiziune româneşti doar cu investiţii foarte mari, comunitatea românească din zonă să fie ruptă de ţara de origine.



    În ceea ce priveşte situaţia din Ungaria, în repetate rânduri misiuni internaţionale formate din mai multe instituţii de presă printre care şi cele aparţinând minorităţilor naţionale au atras atenţia că noua lege a presei afectează grav libertatea presei.



    Iar în Bulgaria, spun autorii raportului, nu există programe de radio sau de televiziune în limba română destinate comunităţilor româneşti.



    Subliniind importanţa folosirii limbii naţionale de către cetăţeni în administraţie, în şcoală sau pentru informare prin mass-media, Norica Nicolai a pledat pentru un sprijin real din partea autorităţilor de la Bucureşti, prin crearea unei strategii pe termen mediu şi lung de promovare a culturii şi identităţii româneşti.