Radio România Internațional

Tag: politic

  • Republica Moldova, în campanie electorală

    Republica Moldova, în campanie electorală

    Republica
    Moldova e, de vineri, în campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, al
    căror prim tur de scrutin e programat pe 30 octombrie. Este pentru prima oară
    după anul 2000 când şeful statului va fi ales prin vot direct, de cetăţeni,
    după ce mult timp această prerogativă a revenit deputaţilor.

    La succesiunea
    preşedintelui pro-occidental Nicolae Timofti s-au înscris opt candidaţi, dar
    sondajele privind intenţiile de vot, citate de corespondenţii Radio România la
    Chişinău, relevă că doar trei-patru nume contează cu adevărat. Creditat cu
    peste 30% din sufragii, marele favorit e liderul socialiştilor pro-moscoviţi,
    Igor Dodon, un românofob şi antieuropean virulent. Trei candidaţi, toţi
    declarat pro-occidentali, ar mai avea şanse să acceadă în turul al doilea, de
    pe 13 noiembrie. Este vorba despre liderii opoziţiei Maia Sandu, fost ministru
    reformator al Educaţiei, şi Andrei Năstase, militant civic care a condus
    masivele proteste anticorupţie, şi, respectiv, Marian Lupu, liderul Partidului
    Democrat, principala formaţiune din coaliţia guvernamentală.

    Toţi analiştii avertizează că miza
    scrutinului e nu doar politică, ci şi geopolitică. O victorie a stângii
    teleghidate de la Moscova ar îngropa, din nou, pe termen nedeterminat,
    aspiraţiile europene ale Chişinăului. Dodon, care adoră să pozeze cu drapelul
    rusesc pe piept, promite să schimbe vectorul politicii externe, să întoarcă
    spatele Bruxellesului şi să integreze republica în Uniunea
    Rusia-Belarus-Kazahstan. S-ar pierde, astfel, şapte ani de eforturi pe care
    forţele pro-europene, ajunse la guvernare în 2009, le-au întreprins pentru a
    scoate Chişinăul de pe orbita Moscovei şi a-l apropia de Europa.

    În 2014,
    Republica Moldova era chiar cotată drept premianta Parteneriatului Estic,
    pachetul de programe prin care Uniunea Europeană încearcă să apropie statele
    ex-sovietice de standardele occidentale de legalitate, democraţie şi
    prosperitate. Divergenţele zgomotoase dintre liderii coaliţiei, întârzierea
    reformelor şi uriaşele scandaluri de corupţie, care au culminat cu dispariţia
    din sistemul bancar a unui miliard de dolari, au decredibilizat partida
    pro-europeană şi i-au readus în cărţi pe filo-ruşi. Îngrijorarea domină,
    înaintea alegerilor, cancelariile din Occident şi din România, cel mai energic
    şi consecvent avocat al integrării europene a statului vecin.

    La
    Bucureşti, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis realizarea unei
    strategii pe termen mediu şi lung pentru îmbunătăţirea raporturilor cu
    Republica Moldova. Relaţia noastră trebuie să devină mai bună, mai
    performantă, mai pragmatică şi mai previzibilă – a afirmat preşedintele Klaus
    Iohannis, care a pledat pentru o abordare foarte serioasă, fără atitudini
    populiste cu miză electorală.

  • Acordu politic mutrindalui finanţarea ali ascheri

    Acordu politic mutrindalui finanţarea ali ascheri

    Aleptu tru meslu brumar, năulu prezidentu ali Românie, Klaus Iohannis, ahurheaşti tra s-bagă tru lucru urnechea ţi u tăxi tru campania electorală. După aţel’i dzaţi an’i tru cari predecesorlu a lui, Traian Băsescu, u cumăndusi România fără să-şi ascundă niţi simpatiile, niţi idiosincraziili politiţi, fostul lider liberal Iohannis să spuni isa andicra di partidi, pisupră di alumtili cu miză n’ică dit Parlamentu. Luni, el amintă acordul a tutălor formaţiun’ilor politiţi reprezentati tru Legislativ tră asiguripsearea, cafi an, ahurhindalui dit 2017 şi până tru 2027, naima pţăn 2% dit PIB tră Apărari.



    Tru harea di comandantu suprem a forţilor di ascheri, prezidentul spuni că criştearea a bugetlui tră Apărari easti anănghisită, ti furn’ia că România lipseaşti s-armână tru gardă, pi fondul a crizăl’ei dit Ucraina viţină. Membru ali Uniuni Europeană şi NATO, Bucureştiul nu lipseaşti s-bagă besă maşi pi aliaţ tră asiguripsearea a securitatil’ei işiş, nica spuni Klaus Iohannis :



    “Avem borgea s-mutrim cu mintimini’e situaţia dit regiune şi să scutem tru videală că him ună naţiuni responsabilă. Ti aţea, agiumsim pi isapea că lipseaşti s- asiguripsim hălăţli anănghisiti ti Ascherea Româna tra s-putem s-ufilisim fondurli ţi suntu ananghi tră pregătiri şi tră programili di armătuseari cu tehnea di alumtă modernă.”



    Prota-avyiulie ali coaliţie guvernamentală ţi vini la puteari aoa şi aproapea trei an’i, tru arada a curi chiverniseaşti nica şi portofoliul ali Apărari, PSD apruche păn di mardzină iniţiativa prezidenţială. Premierlu social-democrat Victor Ponta:



    “Vrem că aţea ţi ahurhim tru 2012, dimec tru cathi an ma mulţă păradz tră sistemlu di apărari, s-hibă un proces pi lungu chiro şi ambărţitat di tuti forţili politiţi, cari ţi s-hibă momentul tru cari easti tora la guvernari ică tru opoziţie.”



    Cum s-aştipta, şi clirunomlu al Iohannis agiumtu la fărnurli ali opoziţie libearală, Alina Gorghiu, apruche cu harauă acordul politic pripus di şeflu a statlui:



    “Avem garanţia, că, aestă aradă, la iniţiativa a prezidentului ali Românie, aestu acordu va s-agiungă realitati şi România va s-treacă di la haraua că easti văsilie NATO la borgea ţi u caftă aestu angajamentu.”



    Acordul fu îmbărţitat, em di UNPR em di PC, parteneri juniori la co-guvernari, ama şi, di partiili di nafoara ali coaliţie, dimec di UDMR, PP-DD şi gruplu parlamentar a minorităţlor naţionali. Momentu aretcu tru politica românească tru an’il’i di ma năpoi, acordul mutrindalui finanţarea ali ascheri poati s-hibă, spun analiştil’i, ahurhita a unăl’ei nauă minduită tra s-chivernisească mărli dosari ali administraţie di Bucureşti.



    Armânipserea: Tascu Lala