Radio România Internațional

Tag: politica

  • Îngrijorările românilor la final de an

    Îngrijorările românilor la final de an

    Unul din patru români este nemulţumit de felul în care trăieşte în prezent, iar un procent similar nu a avut în anul care se încheie nici măcar un singur motiv de mare bucurie, relevă un sondaj IRES.

    Datele arată că pentru trei din zece români anul 2024 a fost, din punct de vedere financiar, mai bun decât 2023, iar tot pentru atâția a fost mai rău decât precedentul. Astfel, creșterea economică măsurată prin PIB per capita nu se regăsește în buzunarele tuturor și nici nu se vede pe toate mesele de sărbători.

    De altfel, pe tot parcursul acestui an, așa cum arată și Eurostat, cea mai mare inflație înregistrată în țările membre ale UE a fost în România, iar cele mai recente date ale INS pe tema evoluției prețurilor de consum arată că rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna noiembrie 2024, la 5,11%, de la 4,67% în octombrie.

    În ceea ce privește starea de sănătate, pentru mai bine de un sfert (28%) dintre respondenți 2024 a fost mai rău decât 2023, arată sondajul IRES, în timp ce situația la locul de muncă a fost mai rea pentru 25% dintre respondenți comparativ cu anul precedent.

    La capitolul încredere în profesii, pompierii sunt în continuare cel mai bine poziționați (92%), urmați de specialiștii în IT (71%), ingineri (69%), asistenții medicali (67%), medici (63%). Cu circa 55 de procente regăsim apoi ofițerii de armată, preoții, funcționarii bancari, economiștii și profesorii. Pe ultimul loc sunt, și în acest an, politicienii – doar unul din zece români are multă și foarte multă încredere în aceștia.

    Întrebaţi care este evenimentul pe care îl consideră că ar fi afectat preponderent negativ România în 2024, mai mult de patru din 10 români indică anularea turului întâi al alegerilor prezidenţiale prin decizia Curţii Constituţionale. Peste 60% cred că această decizie a fost proastă, în timp ce o treime o consideră bună. De altfel, decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidentiale este considerat de cei mai mulți dintre respondenți (28%) drept evenimentul anului în România.

    Apoi, intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025 și clasarea candidatului independent Călin Georgescu – extremist și admirator al lui Vladimir Putin – pe prima poziție în turul întâi al alegerilor prezidențiale sunt, la egalitate, indicate de câte 18% dintre participanții la sondaj drept decizii importante.

    Creșterea pensiilor reprezintă evenimentul anului pentru 14% dintre respondenți, în timp ce reușitele sportive din acest an (medaliile obținute de sportivi români la Jocurile Olimpice de la Paris, parcursul Naționalei de Fotbal la UEFA EURO 2024, medaliile obținute de David Popovici la Paris) se clasează pe locurile 5, 6 și 7.

    Studiul a fost realizat telefonic, în perioada 17-20 decembrie, pe un eşantion de 964 de persoane şi are o marjă de eroare de +/- 3,3%.

  • Retrospectiva săptămânii 15.12 – 21.12.2024

    Retrospectiva săptămânii 15.12 – 21.12.2024

    Rating

    Agenţia de rating Fitch a schimbat perspectiva României de la ‘stabilă’ la ‘negativă’ în ceea ce priveşte calificativul pentru creditele pe termen lung în valută. Evaluarea reflectă riscurile majore cu care se confruntă România, din cauza instabilităţii politice, a dezechilibrelor fiscale şi a creşterii datoriei publice, şi ar putea duce la creşterea dobânzilor pentru împrumuturile pe care guvernul de la București ar intenţiona să le ia de pe piaţa externă. Noua evaluare a fost făcută publică de agenţie cu două luni înainte de calendarul obişnuit, pe fondul instabilităţii politice severe din ţară.

    Analiştii Fitch menţionează tensiunile politice suplimentare apărute pe scena politică după anularea alegerilor prezidenţiale de pe 24 noiembrie, din cauza ingerințelor externe, prezumtiv rusești. Ei scriu şi depre rezultatul scrutinului de pe 1 decembrie, ce a condus la un Parlament fragmentat, cu o creştere semnificativă a influenţei partidelor numite antieuropene şi extremiste (AUR, SOS România și POT). Un alt motiv de îngrijorare sunt deficitele mari şi situaţia fiscală, care continuă să se deterioreze.

     

    Politică

    Între timp, partidele autodeclarat pro-europene, PSD, PNL (foste inamice jurate, dar asociate la guvernare, de trei ani, în numele așa-zisei stabilități și al combaterii extremismului), USR și UDMR (momentan, în opoziție), n-au reușit, încă, să convină asupra unei noi coaliții executive, care ar avea o majoritate de peste 60% în Parlamentul inaugurat pe 20 decembrie. USR a acuzat păcatele din trecut și lipsa de apetit pentru reforme a potențialilor parteneri de guvernare și a plecat repede de la negocieri. Ofensat, PSD a anunțat că se retrage din combinație, dar că va vota un guvern minoritar de dreapta. Fără guvern cu puteri depline, nu poate fi elaborat nici bugetul de stat pe anul viitor. Primăriile nu-și pot pregăti propriile bugete, iar cetățenii vor resimți imediat efectele – avertizează analiștii economici autohtoni.

     

    Timișoara

    La Timişoara s-a marcat, de-a lungul întregii săptămâni, împlinirea a 35 de ani de la izbucnirea Revoluţiei care a dus la căderea comunismului în România. Pe 16 decembrie 1989, enoriaşii s-au adunat în faţa parohiei reformate pentru a-l susţine pe pastorul László Tőkés, ameninţat de poliția politică, Securitatea, cu evacuarea. Protestul lor s-a transformat într-o revoltă populară. Represiunea declanșată de forțele de ordine s-a soldat cu peste 100 de morţi şi sute de răniţi. Timişoara a devenit, pe 20 decembrie, primul oraş liber de comunism din România, iar de aici flacăra revoluţiei s-a extins în toată ţara.

    Sub genericul “35 de ani de libertate”, au fost programate ample manifestări comemorative, dedicate eroilor martiri, conferinţe, expoziţii, spectacole, concerte şi proiecţii de filme. A avut loc și inaugurarea portalului libertăţii, o instalaţie luminoasă ce  reproduce sunete din timpul Revoluţiei, urmată de tradiţionalul marş intitulat “Eroii nu mor niciodată”. Marți a fost de doliu, iar vineri a fost programat concertul Rock for Revolution.

     

    Fotbal

    Principalul acţionar al clubului de fotbal Rapid Bucureşti, unul dintre cele mai populare din România, omul de afaceri Dan Şucu, a devenit și acţionar majoritar al clubului italian Genoa – a anunţat gruparea din Serie A pe site-ul său oficial. Sursa precizează că, în urma unei majorări de capital, din care 40 de milioane de euro plătiţi pe 14 decembrie, Consiliul de Administraţie a aprobat oferta investitorului român. Acesta a subscris la întreaga majorare de capital, obţinând, în schimb, o participaţie la capitalul social de circa 77% din Genoa CFC şi lăsându-i în minoritate pe precedenţii acţionari – se mai arată în comunicat.

    Preşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia, Şucu (61 de ani) este o figură proeminentă în economia românească. El este fondatorul Mobexpert, cel mai mare brand de mobilă din România, cu peste 2.200 de angajaţi. E, de asemenea, implicat în sectorul imobiliar şi în media, cu un rol cheie în cotidianul de business ”Ziarul Financiar”. Genoa este una dintre echipele de tradiție din fotbalul italian. Are în palmares nouă titluri de campioană a Italiei, primul câștigat în 1898, iar ultimul exact acum un secol, în sezonul 1924. Rapid, la rându-i, e, mai aproape de zilele noastre, triplă campioană națională – 1967, 1999 și 2003 –, a câștigat de 13 ori Cupa României și în patru rânduri Supercupa.

     

    Concert

    Doi muzicieni români, violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga, au concertat pentru prima dată în Antarctica. Ei au cântat în faţa a peste 70 de persoane, cercetători şi personal din opt staţii ştiinţifice. Spectacolul lor a fost al doilea cel mai mare eveniment muzical organizat vreodată în acea zonă a lumii, după concertul din 2013 al celebrei trupe rock Metallica. Cei doi muzicieni sunt, de asemenea, primii din lume care au reuşit să susţină concerte profesioniste pe toate cele şapte continente în mai puţin de 100 de zile. Artiştii români aşteaptă acum omologarea performanţei lor în Cartea Recordurilor.

  • Schimbări pe scena politică din România

    Schimbări pe scena politică din România

    Pe 9 iunie, PSD şi PNL, pilonii sistemului politic din România şi parteneri la guvernare, câştigau detaşat alegerile europarlamentare, la care au propus o listă comună, şi, separat sau sprijinindu-se reciproc, scrutinul local, cu social-democraţii adjudecându-şi cele mai multe primării şi consilii judeţene. Nimic nu prevestea, aşadar, dezastrul electoral suferit de PSD şi PNL, prin candidaţii, lor, în primul tur ale alegerilor prezidenţiale.

    Aspiranţii liberal şi social-democrat la funcţia supremă şi-au legat numele de două contraperformanţe istorice: şeful PNL Nicolae Ciucă a obţinut poziţia a cincea cu mai puţin de 9 procente, devenind, astfel, primul candidat liberal care nu obţine un scor cu două cifre, iar şeful PSD, Marcel Ciolacu, văzut ca favorit să câştige primul tur, a ieşit abia al treilea, cu 19%, fiind primul candidat al Stângii care nu se califică în finală. Fiecare şi-a asumat eşecul şi a demisionat de la conducerea propriei formaţiuni.

    Pe 1 decembrie, între cele două tururi ale prezidenţialelor, au loc alegerile legislative, iar principalele partide trebuie să-şi revină rapid din şocul electoral. PSD îşi propune să obţină din nou încrederea românilor la alegerile parlamentare şi va veni cu o nouă abordare în modul în care comunică cu cetăţenii, a declarat vicepreşedintele partidului şi al Parlamentului European, Victor Negrescu, desemnat să se ocupe de comunicarea politică până la alegerile parlamentare. El consideră că este nevoie de o reprezentare puternică a valorilor social-democrate în viitorul Parlament şi spune că PSD îşi va intensifica eforturile pentru a explica românilor ceea ce intenţionează să facă dacă va fi votat. Avem rezultate importante obţinute la nivelul guvernării şi, în sensul acesta, vom veni şi cu o nouă abordare în modul în care comunicăm cu cetăţenii, mult mai direct, mult mai franc, spunându-le ceea ce am putut face, ceea ce vrem să facem foarte direct şi foarte sincer, a afirmat Negrescu.

    La liberali a demisionat toată conducerea, iar preşedinte interimar a fost numit Ilie Bolojan, de numele căruia se leagă succesele administrative şi economice ale judeţului Bihor, din nord-vest şi ale municipiului Oradea. Bolojan a anunţat că PNL va susţine direcţia proeuropeană a României şi politicile de centru dreapta, motiv pentru care în turul al doilea partidul o va sprijini, fără niciun fel de negociere, pe Elena Lasconi, liderul Uniunii Salvaţi România. Amintim că aceasta îl va înfrunta, pe 8 decembrie, pe câştigătorul surprinzător al primului tur, Călin Georgescu, personaj considerat unanim ca toxic şi periculos din cauza vederilor sale extremiste şi proruse.

    În perioada următoare, a subliniat Bolojan, liberalii vor prezenta politicile publice pe care PNL le va susţine în Parlament: eficienţa statului şi reducerea risipei, politici publice care să permită dezvoltarea comunităţilor locale prin descentralizare şi programe de susţinere pentru aleşii locali, politici care să susţină statul de drept, un sistem de justiţie independent şi politici care ţin de echitate, de meritocraţie, de reguli care să genereze comportamente corecte în societate.

  • Titu Maiorescu (1840-1917)

    Titu Maiorescu (1840-1917)

    Societatea literară ”Junimea”, înființată la Iași în 1863, a fost una dintre cele mai importante tendințe literare, filosofice și politice din România. Iar unul dintre cei cinci membrui-fondatori ai ei a fost Titu Maiorescu, avocat, critic literar, scriitor, jurnalist, estetician și politician. El și-a pus amprenta inclusiv pe cariera lui Mihai Eminescu, de mulți considerat cel mai mare poet român.

    Pe numele său complet Titus Liviu Maiorescu, el s-a născut în 1840 la Craiova și a murit în 1917 la București, la vârsta de 77 de ani. Tatăl său, Ioan Maiorescu, profesor, diplomat și autor de cărți de istorie, a fost participant activ la revoluția din 1848 din Muntenia și Transilvania. Titu Maiorescu urmează studii de drept, litere și filosofie la Viena, Berlin, Giessen și Sorbona. Încă din timpul studiilor liceale se remarcă prin ambiție și tenacitate, absolvind Academia Tereziană în 1858 ca șef de promoție.

    Cariera sa de intelectual începe de la 17 ani când încearcă să publice traduceri literare în ”Gazeta de Transilvania”, ziarul de limbă română cel mai influent din spațiul habsburgic. După absolvire, predă psihologie și limba franceză. În 1861 publică primul text de filosofie în limba germană, influențat de realismul postkantian al lui Johann Friedrich Herbart și hegelianismul lui Ludwig Feuerbach. În activitatea sa prodigioasă de autor, Maiorescu a scris câteva zeci de volume de critică literară, filosofie, estetică, logică, istorie, discursuri parlamentare, iar jurnalul său este o creație care cuprinde peste 10 volume și este considerat cel mai lung jurnal din istoria literaturii române. În plan personal, în 1862 se căsătorește cu eleva sa, Klara Kremnitz căreia îi predase cursuri de limbă franceză şi cu care va avea o fiică.

     

    În 1862, revenit în România, este numit procuror la tribunalul de Ilfov și devine profesor la Universitatea din Iași unde ține cursul de istorie a românilor. În același timp, predă și la liceu cursuri de limba română, gramatica română, pedagogie și psihologie. Vorbește în conferințe publice pe teme și subiecte de drept, literatură, istorie și pedagogie. Prezența și competența lui Maiorescu în atât de multe domenii poate părea astăzi excesivă, însă vremurile cereau implicare. Era perioada în care intelectualii români erau în plin proces de reformare a statului și de recuperare a societății după model occidental. În același timp, ei încercau să integreze idei și modele noi care apăreau în Occident. Istoricul literar Ion Bogdan Lefter a remarcat implicarea lui Titu Maiorescu în acel efort considerabil, un efort care trebuia făcut de o pătură subțire de elite și care nu era numai un efort într-un singur domeniu de expertiză.

    ”Totul era de fondat, inclusiv discursivitatea, drept care Maiorescu face eforturi personale. Între timp, el se exersează cotidian în jurnale, dar ca discurs public scrie o dată un text, după o vreme un alt text, urmărind ce se întâmplă. În același timp, asista, cu o intuiție excepțională, la felul în care se acumulează și la felul în care va arăta cândva ceea ce se acumula. De pildă, finalul prefeței lui, una faimoasă la ediția Eminescu, pe care de altfel singur a întocmit-o împotriva voinței autorului, ne arată un vizionar și prin acest text. El folosește formulări de priviri spre viitor. El spune , și ce însemna aceasta? Însemna că Maiorescu și grupul lui înțelegeau valoarea extraordinară a poeziei lui Eiminescu. I-au citit și i-au înțeles și pe Creangă, și pe Caragiale, înțelegeau fenomenul, vedeau direcția, dar ansamblul putea, în acel moment, abia să-l prevadă, el încă nu exista. El avea să constituie din piese încă neasamblate într-un întreg.”

     

    Deși cu competențe certe în câteva domenii, Maiorescu s-a simțit mai aproape de critica literară. Ion Bogdan Lefter a remarcat strădania lui Maiorescu și în domeniul criticii literare, parte a lumii ideilor de atunci.

    ”Maiorescu are o înțelegere foarte larg cuprinzătoare, civilizațională, într-un moment în care acumulările de materii prime literare erau încă precare. El este cel care asistă și, într-un fel, stimulează apariția primelor opere literare de nivel maxim la Junimea, cu toată povestea ei și a grupării extraordinare din care el a făcut parte. Contribuțiile lui sunt scrise, sunt în cele câteva texte fundamentale, sunt esențiale. El însuși este un prim critic literar, dacă putem să-i spunem cu adevărat critic literar, considerat fondatorul criticii literare, cu contribuții la fel de importante în fondarea sau structurarea, cristalizarea și a altor discipline socio-umane din România.”

    Titu Maiorescu a fost și politician. A fost apropiat de valorile Partidului Conservator, însă în guvernările acestui partid a reprezentat gruparea junimistă, o grupare liberal-conservatoare. Începând cu anul 1871 a deținut mandate de deputat și a ocupat funcția de ministru al educației. Între 1912 și 1913 a fost prim-ministru și a semnat pacea de la București de după cel de-al doilea rzăboi balcanic când România a obținut Dobrogea de Sud. În 1914, în ajunul izbucnirii primului război mondial și cu 3 ani înainte să moară, Titu Maiorescu se retrage din politică.

     

  • Semnal editorial: The Hungarian Presidency of the Council of the EU: A different perspective on the European priorities

    Semnal editorial: The Hungarian Presidency of the Council of the EU: A different perspective on the European priorities

    În cadrul secțiunii Opinii, Institutul European din România a publicat un comentariu vizând prioritățile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene. Sub titlul: „Președinția ungară a Consiliului UE: o perspectivă diferită asupra priorităților europene”, autoarele, Ioana-Elena Bădescu-Secu și Oana-Mihaela Mocanu, oferă informații relevante despre abordarea anticipată a Ungariei pe parcursul viitoarelor șase luni de zile.

     

    Începută la 1 iulie a.c., sub motto-ul: “Make Europe Great Again”, președinția ungară se desfășoară sub șapte priorități: creșterea competitivității UE, consolidarea politicii de apărare a Uniunii Europe, asigurarea coerenței și a naturii bazate pe merit a politicii de extindere, gestionarea migrației ilegale, modelarea viitorului politicii de coeziune, promovarea unei politici agricole a Uniunii Europene orientate către fermieri și gestionarea provocărilor demografice.

    Publicația este disponibilă în limba engleză, aici.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Strategii politice post-electorale

    Strategii politice post-electorale

    În România, alianţa PSD-PNL (partidele coalitiei guvernamentale) a obtinut aproape jumătate din voturile exprimate la alegerile europarlamentare de duminica. Ea a fost urmată de Alianţa pentru Unirea Românilor (ultranationalista), Alianța Dreapta Unită, UDMR și micul partid SOS România. Unul dintre eurodeputatii care vor reprezenta România în legislativul comunitar este independent. Duminica au avut loc și alegeri locale. PSD a caștigat votul politic la primarii si consilii, fiind urmat de PNL și de UDMR.

    În Bucureşti, actualul primar general, independentul Nicuşor Dan, a câştigat detasat un nou mandat, iar pe primele locuri în Consiliul general s-au clasat Alianța Dreapta Unită și PSD. Cum era de așteptat, imediat după această victorie, PSD și PNL au început să-şi creioneze strategiile politice pentru alegerile prezidențiale din luna septembrie. Pentru cei doi mari caștigători ai scrutinului situația nu pare deloc ușoară, în contextul în care nici PSD, nici PNL nu renunţă la ideea unui candidat propriu. Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a reafirmat că liberalii vor avea un candidat propriu la acest scrutin, dar a adăugat că, în opinia sa, actuala coaliţie de guvernare poate funcţiona în continuare, chiar dacă partidele componente vor fi în competiţie directă.

    În privinţa unui posibil tandem pe care să-l realizeze în calitate de viitor preşedinte al ţării cu liderul PSD, Marcel Ciolacu, ca premier, preşedintele PNL a precizat că decisivă va fi asigurarea unei majorităţi solide în parlament. Nicolae Ciucă: “Vă pot spune cu toată responsabilitatea că Partidul Naţional Liberal va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale. Dacă ne uităm la cifrele obţinute de către fiecare partid, suma lor este considerabil mai mare decât votul obţinut pe lista comună. Ca atare, electoratul fiecăruia dintre noi trage şi se motivează, se mobilizează pentru tot ceea ce înseamnă valorile şi identitatea fiecărui partid.”

    Şi liderul PSD si actualul premier, Marcel Ciolacu, a afirmat că social-democraţii vor avea propriul candidat la scutinul prezidenţial. El a adăugat că decizia va fi luată după consultări interne. Marcel Ciolacu: “Partidul Social Democrat va avea candidat. Săptămâna aceasta voi avea întâlniri cu toţi liderii partidului şi o să luăm o decizie.”

    În opoziție, USR şi AUR caută și ele soluţii. După rezultatul bun obținut la locale și europarlamentare, AUR urmează să își anunţe candidatul său pentru alegerile prezidenţiale, pe George Simion, președintele formațiunii. USR a demarat procedurile pentru desemnarea unei noi conduceri a partidului, care va decide ulterior în privinţa candidatului pentru această funcție. Reamintim că Parlamentul a decis că alegerile pentru viitorul șef al statului pot avea loc cu cel mult trei luni înainte de expirarea mandatului președintelui în funcție, Klaus Iohannis, care se va încheia la 21 decembrie. Tot în această ultimă lună din an, în România sunt programate alegeri parlamentare.

  • Generația Z: Depășirea limitelor democrației reprezentative; consultarea cetățenilor

    Generația Z: Depășirea limitelor democrației reprezentative; consultarea cetățenilor

    Anul 2024 este unul important, este un an al deciziilor pe care le vor lua mulți din tinerii Generației Z, cei care au peste 18 ani. Unii dintre ei vor merge pentru prima data la vot și-și vor desemna reprezentanții la primărie, în consilii, la europarlamentare, la președinția României și parlamentare. În România, de exemplu, potrivit statisticilor, aproape 4,6 milioane de tineri au drept de vot.

    foto: © FabrikaSimf - Shutterstock
    foto: © FabrikaSimf – Shutterstock

    Întrebarea este dacă ei se simt reprezentați de politicieni, dacă au un cuvânt de spus în politică, dacă înțeleg cum funcționează instituțiile, cele din țara în care locuiesc sau cele ale Uniunii Europene, dacă se implică în activități civice și ce înseamnă sistemul de guvernare. Potrivit Eurobarometrului European Parliament Youth Survey, publicat în septembrie 2021, 85% dintre tineri discută despre politică atunci când se întâlnesc cu prietenii sau rudele, iar 55% dintre respondenți spun că nu înțeleg prea multe sau nimic despre Uniunea Europeană.

    „(Tinerii) nu se simt reprezentați de politicieni și de sistemul politic în general și asta o vedem din majoritatea sondajelor. Este un sondaj recent lansat de IRES în care vedem foarte clar că 76% din tinerii din România cu vârste între 18-35 de ani nu au încredere în democrația românească, ceea ce mie mi se pare că e un procent extraordinar. 76% nu au încredere în democrația din România. Am rămas foarte surprins când am văzut acel număr și este un exemplu de eșec al clasei politice românești”. (Vlad Adamescu, co-fondator Politică la Minut)

  • Generația Z: Implicarea femeilor în politică. O lume a bărbaților?

    Generația Z: Implicarea femeilor în politică. O lume a bărbaților?

    Faptul că femeile şi-au dobândit din ce în ce mai multe drepturi în ultimii 50 de ani nu poate fi negat, însă există unele paliere rămase încă greu de accesat. Printre acestea se numără şi prezenţa în funcţii publice şi politice. Dacă în afaceri, femeile rivalizează cu bărbaţii la capitolul performanţă şi din punct de vedere al numărului, în politică acest trend avansează greoi, mai ales în această regiune a Europei care încă învaţă care sunt adevăratele valori democratice. În Uniunea Europeană, deşi femeile sunt promovate, un număr încă limitat ajung în funcţii de reprezentare. În legislativul european, de exemplu, în continuare sunt mai puține femei decât bărbați. Totuși, procentul acestora a crescut în timp, de la 15,9% în 1952, la 39,8% în 2024. Lor li se adaugă femeile din Comisia Europeană, o altă instituție condusă tot de o femeie. În prezent, în executivul comunitar sunt 12 femei comisar european și 14 bărbați. În context, procentul de 39,8% femei prezente în Parlamentul European în 2024 este mai mare decât media mondială și a UE pentru parlamentele naționale.

    În România, situația nu arată deloc bine. Directorul de proiect al Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, Raimar Wagner, spune că, în 2021, organizaţia a elaborat un studiu referitor la reprezentarea femeilor în politica românească ale cărui rezultatele au fost catastrofale. Potrivit acestuia, România nu stă prost, ci „extrem de prost”, mai exact este pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

    „Datele pe care le-am primit ne-au arătat nu că stăm prost, ci, dacă îmi permiteţi acest grad de comparaţie, extrem de prost. Sunt cele mai rele cifre din toată Europa continentală. Nu numai că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, dar stăm mai prost decât Rusia, Kazahstan, Ungaria ca să numesc autocraţii sau societăţi dominate de bărbaţi. Şi, ca să vă dau nişte cifre, avem o reprezentare a femeilor de sub 20% în Parlamentul României, avem la nivel de leadership politic feminin sub 50% la nivelul administraţiilor locale şi undeva la 5% în Guvern. Acum, în ultimul Guvern, s-au mai îmbunătăţit aceste cifre”. (Raimar Wagner)

  • Generația Z: Politician sau activist?

    Generația Z: Politician sau activist?

    Implicarea tinerilor în politică reprezintă un domeniu deopotrivă captivant, esențial și sensibil în societatea contemporană.

    În multe societăți, tinerii sunt adesea văzuți ca forțe motrice ale schimbării sociale și politice. Sunt cei care aduc energie, idei proaspete și pasiune în arena politică. Cu toate acestea, nivelul de implicare al tinerilor în politică poate varia considerabil în funcție de contextul cultural, educațional și socio-economic.

    Unii tineri se implică în politică prin intermediul activismului social, participând la proteste, petiții și alte acțiuni civice. Alții aleg să se implice în partide politice, să-și asume roluri în organizații politice de tineret sau să candideze în funcții publice pentru a contribui la formularea politicilor și luarea deciziilor.

    Este intrarea în politică răspunsul pentru tinerii care doresc să aibă un impact asupra politicilor care vor modela viitorul nostru sau este mai bine să fii activist? Răspund reprezentanți ai Generației Z, dar și Octavian Gancea, Președintele Asociației Heroes, și Vlad Gheorghe, europarlamentar, fost activist.

  • Generația Z: Nu înțeleg politica, dar o să merg la vot

    Generația Z: Nu înțeleg politica, dar o să merg la vot

    România își cheamă anul acesta alegătorii la urne de mai multe ori. În 2024 alegem primarii, parlamentarii, președintele și pe cei care ne vor reprezenta în Parlamentul European. Primele alegeri sunt programate în 9 iunie.

    Trebuie să cunoaștem politică, pentru a putea vota?

    Cât de bine înțeleg tinerii sistemul politic actual? Sunt ei cu adevărat interesați de procesul electoral sau oferă răspunsuri neutre, ca să nu fie judecați ulterior pentru alegerile politice pe care le fac?

    De unde ar trebui să învețe tinerii despre cum se conduce o țară, cum funcționează instituțiile statului și cum ajung acolo politicienii?

    Să fie familia cea mai bună sursă sau școala?

    Răspund la întrebări câțiva studenți, un elev de liceu, Răzvan Pantelimon – lector universitar doctor la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius și un politician – eurodeputatul Vlad Gheorghe.