Tag: politica europeana

  • Retrospectiva săptămânii 23.06 – 29.06.2024

    Retrospectiva săptămânii 23.06 – 29.06.2024

    Euro-summit

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Agenda discuțiilor dintre șefii de stat și de guvern ai Celor 27 a fost dominată de numirile la conducerea instituţiilor comunitare, în urma euroscrutinului de pe 9 iunie.

    Ca și în trecutul mandat, cele trei mari familii politice continentale și-au împărțit funcțiile de top. Fapt anticipat de toată lumea, conservatoarea germană Ursula von der Leyen a căpătat, din nou, şefia Executivului comunitar şi va primi, luna viitoare, votul de învestitură în Parlamentul European. Noua şefă al diplomaţiei europene va fi actualul premier liberal eston Kaja Kallas, iar Consiliul European va fi gestionat de socialistul portughez Antonio Costa, fost premier la Lisabona.

    Malteza Roberta Metsola, de la populari, rămâne președintă a Parlamentului pentru încă cel puțin doi ani și jumătate, când, foarte probabil, îi va ceda funcția unui socialist. Portofoliul care-i va reveni României în viitoarea Comisie se negociază încă.

    Comentatorii spun că Bucureștiul și-ar dori Economia, dar e greu de crezut c-o va obține și se va mulțumi cu Extinderea, iar viitorul comisar român va trebui să gestioneze dosarele privind admiterea Republicii Moldova (românofonă), Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest.

     

    Euro-zonă

    Comisia Europeană a constatat că România nu îndeplineşte condiţiile pentru a putea adopta moneda unică europeană. Este concluzia unui raport dat publicităţii la Bruxelles, în care este analizată situaţia din statele membre ale Uniunii ce nu fac parte din zona euro, dar au acest obiectiv: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Potrivit Executivului comunitar, România n-a bifat niciunul din cele patru criterii necesare: stabilitatea preţurilor, situaţia finanţelor publice, rata de schimb şi convergenţa dobânzilor pe termen lung.

     

    NATO

    Cele 32 de țări membre ale NATO l-au numit, miercuri, pe premierul olandez Mark Rutte ca viitor secretar general al Alianţei. Rutte (57 de ani) va prelua şefia NATO pe 1 octombrie, de la norvegianul Jens Stoltenberg, care este în funcție de zece ani.

    „Știu că voi lăsa NATO pe mâini bune” – a scris Stoltenberg pe reţeaua X. Analiştii spun că, pe lângă dosarul Ucrainei invadate de trupele ruse, Rutte va trebui să gestioneze şi relaţiile transatlantice, care ar putea fi complicate de revenirea la Casa Albă a republicanului Donald Trump, mefient faţă de aliaţii din Europa, cărora le reproşează că nu investesc destul în apărare.

    Presa occidentală scrie că numirea lui Rutte a devenit o formalitate, după retragerea din cursă, din lipsă de sprijin, săptămâna trecută, a președintelui român Klaus Iohannis. Presa de la Bucureşti aminteşte că Rutte este un personaj mai degrabă impopular aici, din cauza îndelungatei sale opoziţii, ca şef al guvernului de la Haga, faţă de admiterea României în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie.

     

    Politică la București

    Fosta jurnalistă Elena Lasconi, primarul reales al municipiului Câmpulung Muscel (sud), e noua preşedintă a Uniunii Salvaţi România (în opoziţie în Parlamentul de la Bucureşti şi afiliată grupului RENEW în cel european). Ea a primit 68% din opţiunile exprimate online de membrii cu drept de vot ai partidului. Lasconi a afirmat că, acum, începe reconstrucţia USR. Instalarea ei are loc după ce fostul lider, Cătălin Drulă, a demisionat ca urmare a rezultatelor de la alegerile locale şi europarlamentare de pe 9 iunie, când USR, asociată cu PMP şi cu Forţa Dreptei în Alianţa Dreapta Unită, s-a situat mult în urma PSD şi PNL (la co-guvernare) şi a AUR (opoziţia naţionalistă).

     

    Politică în provincie

    Biroul Electoral Central (BEC) din România a anulat alegerile pentru funcţia de primar în comuna-staţiune estivală Costineşti, din județul Constanța (sud-est) şi a dispus repetarea scrutinului de pe 9 iunie pe data de 7 iulie. BEC a admis cererea de anulare a alegerilor formulată de Partidul Social Democrat – filiala Constanţa. La Costineşti, scrie presa română, numărarea voturilor exprimate la alegerile locale de pe 9 iunie a fost repetată de şase ori, în final fiind desemnat câştigător la funcţia de primar candidatul PNL, în detrimentul celui social-democrat, la o diferenţă de un singur vot. Într-o adresă înaintată de Biroul Electoral de Circumscripţie Costineşti către BEC au fost menţionate, pe baza documentelor justificative, mai multe nereguli, inclusiv faptul că două persoane, între care un cetăţean ucrainean, au votat fără a avea acest drept.

     

    Euro-fotbal

    Echipa națională de fotbal a României s-a calificat în optimile Campionatului European din Germania, după egalul, 1-1, cu Slovacia, de miercuri seară, de la Frankfurt. Golul României a fost marcat de Răzvan Marin, din penalty, iar reușita acestuia a dus la câștigarea grupei de formația antrenată de Edward Iordănescu. În primele două partide din grupă, românii au bătut Ucraina cu 3-0 și au pierdut, 0-2, cu Belgia. Toate cele patru echipe din grupă au acumulat câte patru puncte, iar România a fost lider grație golaverajului. În optimi, pe 2 iulie, România va întâlni Olanda, pe celebra Allianz Arena din Munchen. Mii de români au ieșit după meciul cu Slovacia pe străzi, în marile orașe ale ţării, pentru a-şi manifesta bucuria pentru calificare. De la Europeanul din 2000, România nu mai ajunsese în fazele eliminatorii ale unui turneu final continental sau mondial și e pentru prima oară în istorie când câștigă grupa.

  • Giuseppe Mazzini și românii

    Giuseppe Mazzini și românii

    România este o creație a ideilor
    din Europa occidentală din prima jumătate a secolului al 19-lea și a lobbyului dus
    de generația tinerilor politicieni români educați în Occident, așa-numiții
    pașoptiști. Ideile de națiune etnică, de unire într-un singur stat și de
    forma de guvernământ au avut cel mai mare impact asupra spiritului public
    român. Unul dintre cei mai influenți gânditori în spațiul public românesc a
    fost juristul și publicistul italian Giuseppe Mazzini (1805-1872), remarcabil
    exponent al Risorgimento, mișcarea de renaștere a Italiei din secolul al
    19-lea.


    Democrat
    radical, republican, revoluționar și luptător pentru unificarea Italiei,
    Mazzini s-a născut în timpul războaielor napoleoniene la Genova, a fost crescut
    și educat în spiritul ideilor iacobine ale Revoluției franceze. Una dintre
    ideile-forță ale spiritului revoluționar francez a fost moștenirea Romei antice
    la care Mazzini a aderat cu toată convingerea. La sfârșitul anilor 1820, el se
    alătură mișcării carbonare care lupta împotriva imperiilor multinaționale, mai
    ales împotriva Austriei. În 1831, Mazzini fondează societatea Tânăra Italie. În
    timpul revoluției din 1848, în organizarea căreia s-a implicat și care a proclamat
    republica, Mazzini a deținut cea mai înaltă poziție politică. Scrierile incisive
    ale revoluționarului italian au mobilizat o parte importantă a tinerilor
    intelectuali români din Muntenia mult mai percutant decât i-a mobilizat pe cei din
    Moldova. Ideea națiunii entice române, latinitatea și unirea celor două
    principate române au constituit axul central al programului revoluționar
    pașoptist român.


    Istoricul
    Remus Tanasă este autorul volumului Apostolul națiunii. Mazzini și nașterea
    României moderne
    în care este descrisă influența pe care revoluționarul italian
    a avut-o asupra spiritului românesc. Pașoptiștii români și-au însușit ideile
    mazziniene, le-au aplicat cazului românesc despre care au scris în presa
    occidentală, le-au adus și răspândit în cele două principate.

    O parte a elitelor române,
    tinerii pașoptiști, l-au descoperit pe Mazzini în anii 1830, înainte și în
    preajma primăverii popoarelor din 1848-1849. Mazzini a fost unul dintre cei
    trei triumviri ai celei de-a doua republici romane pentru o scurtă perioadă de
    câteva luni. Papa a fost alungat din Roma și Cetatea Eternă a fost guvernată de
    un triumvirat. Dintre cei trei, Mazzini era cel mai important, primus inter
    pares.


    Ideile
    lui Mazzini au câștigat adepți mai ales în Muntenia unde spiritul revoluționar
    era mai efervescent și unde mișcarea europeană a anului 1848 se soldase cu
    numirea unui guvern revoluționar. Remus Tanasă a spus ce nume mai importante
    ale pașoptismului român au fost vrăjite de cuvintele lui Mazzini, între ele și
    Nicolae Bălcescu.

    Primele două nume sunt Dumitru Brătianu, fratele mai
    mare al lui Ion C. Brătianu, și C. A. Rosetti. Dumitru Brătianu chiar s-a
    alăturat uneia dintre inițiativele lui Mazzini de la Londra, Comitetului Central
    Democratic European, care a existat între 1850 și 1853. Ideile lui Mazzini au
    încolțit în spațiul românesc mai târziu, după încheierea Războiului Crimeii din
    1856. Cel de-al doilea nume, C. A. Rosetti, a fost mult mai legat de Mazzini
    prin temperament, deși nu s-au întâlnit niciodată. Este unul dintre românii
    care au avut pe biroul de lucru portretul lui Mazzini până la moartea
    revoluționarului italian.


    Remus
    Tanasă a arătat cum s-au folosit românii de scrierile italianului.

    Mazzini a promovat mai multe
    idei controversate în epocă. Cea mai importantă pentru spațiul românesc și
    pentru pașoptiști a fost ideea de națiune. Mazzini a fost un promotor asiduu al
    ideii care făcea din națiune un subiect politic prin intermediul
    statului-națiune. Așa se face că una dintre poreclele lui Mazzini a fost aceea
    de apostol al națiunii. În perioada de după 1848 era nevoie ca românii să-și
    facă cunoscută apartenența, identitatea. Inclusiv Mazzini, până la 1848, era
    confuz cu privire la identitatea românilor. După 1848, pașoptiștii nu doar că
    au scris despre români în limbi de circulație europeană, dar și prin momentul
    revoluționar de la București au reușit să atragă atenția decidenților și
    diferitelor tabere revoluționare din Occident cu privire la identitatea latină
    a românilor.


    Republican
    convins, Giuseppe Mazzini s-a opus ideii de monarhie. Pașoptiștii români au
    înțeles că unele dintre ideile sale erau mult prea avansate pentru o societate
    politică europeană periferică, așa cum erau românii. Remus Tanasă.

    Pașoptiștii noștri bineînțeles
    că la început au fost și ei republicani. Însă și-au dat seama că într-o Europă
    a monarhiilor, ideea republicană nu putea avea câștig de cauză. Astfel că au
    dat prioritate ideii de națiune și de unitate națională a românilor, lăsând
    ideea de republică în plan secund. Paradoxal, Mazzini nu dorea și nu intenționa
    să renunțe la ideea de republică, în privința românilor l-a sfătuit pe Dumitru
    Brătianu să accepte și să poarte tratative cu oamenii de stat din Occident
    lăsând deoparte ideea de republică.


    Așa cum
    se întâmplă mereu, ideile politice își trăiesc perioada de glorie și mereu sunt
    supuse criticilor și reformulărilor. Către 1900, ideile mazziniene își pierd
    din influență în România, ele circulând ca moșteniri ale trecutului.


  • Semnal editorial: Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale europene

    Semnal editorial: Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale europene

    Semnal editorial: Reglementarea
    spațiului și viitorul politicii spațiale europene. Contribuții europene și
    românești




    Institutul European din România a publicat la
    secțiunea Working papers, lucrarea cu
    numărul 45, intitulată Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale
    europene. Contribuții europene și românești
    (disponibilă în limba engleză). Textul
    prezintă apariția și evoluția instituțională a politicii spațiale a Uniunii
    Europene prin analizarea datelor publicate în documentele oficiale provenite în
    special de la Comisia Europeană (inclusiv Eurostat), Consiliul Uniunii
    Europene, Parlamentul European, Serviciul European de Acțiune Externă. Lucrarea
    dedică unele secțiuni și relației dintre Uniunii Europene și Organizația
    Națiunilor Unite, respectiv interacțiunii cu Statele Unite ale Americii în
    privința cooperării pentru reglementarea și folosirea comună a spațiului
    cosmic. De asemenea, este discutat rolul semnificativ al României la
    consolidarea și creșterea vizibilității politicii europene în domeniul spațial.
    Având în vedere prezența tot mai mare pe care o au telecomunicațiile în
    activitatea cotidiană a societăților actuale, considerăm că acest material
    aduce informații utile și relevante pentru cetățenii Uniunii Europene.


    Pentru informații suplimentare, vă invităm să
    accesați website-ul Institutului European din România aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • O politică europeană comună privind investițiile internaționale

    O politică europeană comună privind investițiile internaționale

    Deschiderea către investițiile străine directe este consacrată în tratatele UE. Investițiile străine directe alimentează creșterea economică, inovarea și ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, în unele cazuri, investitorii străini ar putea încerca să achiziționeze active strategice care să le permită să controleze sau să influențeze întreprinderile europene ale căror activități sunt esențiale pentru securitatea și ordinea publică în UE și în statele membre.

    Maria Grapini, europarlamentar, solicită o politică europeană comună privind investițiile internaționale:
    Eu cred că trebuie să fim interesați de viitorul privind investițiile internationale, de politica pe care noi o facem privind investițiile internationale pentru că și în țara mea am exact ce spunea aici raportoarea. Se plătesc bani grei câteodată din bugetele naționale pentru niște investiții care nu au respectat condițiile de etică şi echitate în țara respectivă în condiții egale cu investitorii autohtoni și nu pot să aibă câștig de cauză statele membre pentru că se merge la arbitraj înainte de a trece pe la tribunalele naționale. De aceea, consider că, în primul rând Comisia, noi nu avem dreptul de legiferare, Consiliul trebuie să ajungă să avem un act legislativ și o nouă politică privind investițiile internationale. Avem nevoie de ele în UE dar în condiții de echitate și etică.


    Statele membre au în prezent ultimul cuvant de spus în privinţa faptului dacă o anumită operaţiune ar trebui autorizată sau nu pe teritoriul lor și se ia în considerare necesitatea de a acționa respectând termene scurte favorabile întreprinderilor, precum și cerințe stricte de confidenţialitate.


  • Iarna – politică europeană comună

    Iarna – politică europeană comună

    Dincolo de orice concept politic sau pretenţie istorico-militară, Europa este un continent unitar. Dat fiind şi dimensiunile care fac din el cel mai mic continent, Europa permite o viaţă cu multă apropiere a tuturor locuitorilor săi. Distanţele sunt mici, în comparaţie cu alte continente sau chiar state, fenomenele meteorologice ajung repede şi destul de uşor dintr-o ţară în alta. Am putea să ne gândim că tocmai aceste elemente geografice au făcut ca Europa să fie unul dintre cele mai dezvoltate spaţii ale lumii, cu o evoluţie istorică puternică şi chiar debordantă, cu multe elemente de centralitate la scară universală. De aceea, ideile unificatoare din Europa au luat, în vremurile civilizate, forma unui proiect integrator care să permită colaborarea între popoare şi ţări, cu păstrarea specificului naţional.



    După secole de confruntare mai ales sângeroasă, Europa devine conştientă de esenţa economică a întregii sale vieţi şi îşi propune să facă tocmai din acest element factorul esenţial al păcii şi unităţii pe Bătrânul continent. De aproape 7 decenii, ţările europene imaginează mecanisme care să le permită colaborarea tot mai accentuată şi mai eficientă. Totul a început cu apelul lui Robert Schuman şi a continuat cu punerea în comun a ramurilor economice care făceau posibil războiul. Atunci, în anii 50 din secolul trecut, era vorba de cărbune şi oţel. Apoi, a apărut atomul, iar punerea în comun a devenit politică economică. Procesul a fost aprofundat, inclusiv prin crearea unor instituţii comunitare, iar politicile comune au început să se refere şi la domenii care nu au un conţinut economic obligatoriu.



    Practic, orice domeniu al vieţii poate face obiectul unei colaborări permanente duse la nivel de politică europeană comună. Europa comunitară devine un organism integrat cu mecanisme comune care ne permit să vorbim de o adâncire a integrării europene. În acelaşi timp, a avut loc o extindere semnficiativă a organizaţiei care avea, iniţial, doar 6 membri.



    Este drept, anul trecut ne-a adus şi situaţia de neimaginat altădată a ieşirii din organizaţia europeană. Sau măcar iniţierea acestui proces, printr-un referendum care a decis ca Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord să facă drumul întors. Dincolo de toate aspectele ce ar lungi dezbaterea despre Brexit, să notăm că el a generat şi o serie de observaţii pentru viitorul celor care rămân în Uniunea Europeană. Este vorba, desigur, de continuarea politicilor integratoare, menite să crească eficienţa eforturilor naţionale sau comunitare. Până la urmă, Europa este un continent mic de o remarcabilă unitate şi simţim toate acestea chiar dacă nu suntem cei mai pricepuţi în treburi şi filosofii comunitare.



    Chiar dacă nu ştim pe de rost istoria construcţiei europene şi am uitat vremurile în care noi, românii, ne pregăteam şi ne doream cu ardoare aderarea la Uniunea Europeană, constatăm unitatea continentului nostru cu fiecare dintre cele 4 anotimpuri. Fenomenele meteorologice nu ţin cont de frontierele stabilite de oameni şi, cum nici frontiere naturale nu se prea întâlnesc în Europa, se manifestă cu o remarcabilă unitate şi rapiditate la scara întregului continent.



    Nu contează nici dacă respectivul spaţiu face parte sau nu din Uniunea Europeană, nici dacă a intrat de la început sau mai târziu în această organizaţie. Nu contează nici dacă ţara a fost primită în spaţiul Schengen sau încă mai este ţinută în afară, nejustificat, cum este cazul României. Constatăm această unitate europeană chiar în aceste zile când fenomenele meteorologice puternice şi evidente, cum sunt gerul şi zăpada, se resimt peste tot, de la Atlantic la Urali, din nordul oricum îngheţat pe ţărmurile mult mai calde ale Mediteranei. Aşa că putem afirma că, dacă iarna ar fi o politică europeană, ar fi una exemplară, una dintre cele mai coerente, puternice şi unitare.