Radio România Internațional

Tag: politice

  • Migraţia politicienilor

    În România, coincidenţă sau nu, tradiţia migraţiei politice la nivel local este reînnodată, chiar dacă parţial, în pre-campania electorală, cum o numesc analiştii politici, pentru prezidenţialele din noimebrie. Lucru posibil odată cu publicarea, săptămâna aceasta, în Monitorul Oficial a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) care le permite aleşilor locali să opteze, în termen de 45 de zile, pentru un alt partid, fără să-şi pierdă funcţiile.



    Executivul, format din alianţa PSD-UNPR-PC, cu social-democraţii în capul mesei, şi UDMR, îşi motivează decizia prin încercarea de a debloca activitatea administraţiei din teritoriu, paralizată, susţine Guvernul, de reconfigurările politice ce au urmat localelor din vara lui 2012.



    Principalul tun al Opoziţiei, Alianţa Creştin-Liberală, în care s-au înfrăţit PNL şi PDL, susţine, însă, că ordonanţa nu face decât să încurajeze traseismul, fenomen devenit endemic, care a închegat ori doborât guverne. Opoziţia nu face economie de muniţie şi atacă pe toate fronturile ordonanţa. Iniţierea unei moţiuni de cenzură, atacarea în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti şi sesizarea Avocatului Poporului fac parte din arsenalul prin care Opoziţia, ce riscă o puternică hemoragie de aleşi locali, încearcă să oprească aplicarea OUG.



    Cerută insistent în ultima săptămână, poziţia Avocatului Poporului, care, doreşte Opoziţia, trebuie să atace actul normativ la Curtea Constituţională, a fost exprimată, în cele din urmă, de Victor Ciorbea: ”În sfârşit, acum avem şi ordonanţa publicată în Monitorul Oficial, avem şi acest memoriu scris, avem şi argumentele orale. O să încercăm în cel mai scurt timp să dăm un răspuns”.



    Observatorii cred, la rându-le, că în spatele ordonanţei promovate de guvern se ascund, de fapt, interese electorale pragmatice, în special ale PSD, cel care, deşi la centru controlează autoritar jocurile politice, în administraţia locala primeşte o ripostă puternică din partea Opoziţiei. Observatorii consideră şi că argumentul suprem cu care PSD vrea să-i seducă pe oamenii din teritoriu ai Opoziţiei, cel al banilor de la buget, este greu de ignorat, chiar şi de cei mai loiali dintre aceştia.



    Pe de altă parte, în condiţiile în care, în Romania, este binecunoscut rolul esenţial pe care primarii îl au în orice tip de alegeri, noii recruţi ar aduce, fără nicio îndoială, un plus de suport electoral pentru candidatul PSD la prezidenţiale – nimeni altul decât premierul Victor Ponta.



    Odată cu aplicarea OUG, conchid observatorii, PSD încearcă să împuşte doi iepuri dintr-o lovitură: să-şi asigure o prezenţă mai consistentă în teritoriu şi, respectiv, să paveze drumul premierului Ponta spre prima funcţie în stat.



  • Reconfigurări politice

    În aşteptarea cursei prezidenţiale din toamnă, partidele politice româneşti caută, deja, să se aşeze pe culoare care să le ofere şanse cât mai bune.



    Primele care s-au mişcat au fost principalele două formaţiuni de opozitie, PNL şi PDL, care, imediat dupa euroscrutinul de luna trecută, au anunţat că negociază termenii unei fuziuni. Produsul acesteia, îşi doresc liderii celor două partide, ar urma să conteste supremaţia alianţei de stânga PSD-UNPR-PC, care şi-a adjudecat jumătate din mandatele ce-i revin României în noul Parlament European. Chiar şi aşa, alianţa PSD-UNPR-PC pare că nu se multumeşte să fie un simplu spectator la încercarea de regrupare a Dreptei, care, cred observatorii, pare capabilă să-i pună beţe-n roate la prezidenţialele din noiembrie.



    Semn că Stânga nu stă cu mâinile în sân, premierul social democrat Victor Ponta a anunţat, încă de săptămâna trecută, că au început tatonările cu PP-DD pentru o înţelegere care ar putea aduce schimbări inclusiv în echipa guvernamentală, nu doar la nivel local. Victor Ponta: ”Nu avem încă niciun fel de rezultat şi o să discutăm săptămâna viitoare, când avem un rezultat. Dacă vrem să schimbăm ceva în structura guvernului, o vom discuta împreună”.



    La rându-i, UDMR nu vede cu ochi buni demersul colegilor de guvernare. Căci, susţine liderul UDMR, Kelemen Hunor, înrolarea PP-DD în garnitura executivă ar aduce un uriaş deserviciu imaginii actualului cabinet. Kelemen Hunor: ”Din punct de vedere al imaginii, ar fi un dezastru. Pe plan local, fiecare face fel de fel de înţelegeri, dar la nivel guvernamental, în coaliţie, eu nu sunt de acord. Şi cred că ar fi o greşeală”.



    Nazurile UDMR, susţin analiştii, nu sunt deloc întâmplătoare. PP-DD este creaţia unui fost patron de televiziune tabloidă – între timp, închisă – Dan Diaconescu, care a reusit, pe fondul dezamăgirilor provocate de partidele consacrate din era post-comunistă, să-şi transforme privitorii, în genere cu o educaţie modestă, într-o masă electorală. Una deloc neînsemnată, din moment ce la legislativele din 2012, PP-DD a reuşit să obţină un uluitor 15%. De atunci însă, PP-DD este pe tobogan, şi ca potenţă electorală — 4% la euroalegeri, şi ca reprezentare în Parlamentul de la Bucureşti, unde rândurile sale s-au tot subţiat. Mulţi dintre mercenarii — cum au fost numiţi de presă — care au candidat sub sigla PP-DD, odată intraţi în Parlament, au dat bir cu fugiţii, parte din ei găsind un loc călduţ, ca ironie, chiar la PSD.