Tag: politici

  • România promovează consultarea copiilor în luarea de decizii

    România promovează consultarea copiilor în luarea de decizii

    Viitorul aparţine tinerilor, iar acest lucru se reflectă şi în politicile
    sociale pe care Uniunea Europeană le promovează. Aflată la preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene, România susţine consultarea şi participarea
    copiilor la deciziile care privesc comunitatea europeană.


    Nu de puţine ori, copiii şi adolescenţii nu reuşesc să se exprime în public
    şi nici să îşi impună punctul de vedere. Unii dintre ei, însă, îşi înfrâng
    temerile şi devin portavocea unei generaţii. Rareş Voicu are 16 ani, învaţă la
    Liceul Nicolae Iorga din Brăila, este reprezentantul colegilor săi şi Ambasador
    Junior al României la Uniunea Europeană: De-a lungul timpului, atât în şcoală,
    cât şi în afara ei, am simţit că vocea mea nu era ascultată, atunci când
    încercam să îmi fac auzite opiniile. Trebuie să recunosc că, de cele mai multe
    ori, nu făceam nimic pentru a schimba acest lucru. Preferam să mă resemnez.
    Asta, până acum doi ani, când am candidat pentru Consiliul Judeţean al
    Elevilor, al cărui motto este Fii vocea colegilor tăi!. La început, eram
    terifiat. Până în acel punct, eu nu reuşisem nici măcar să îmi fac propria voce
    auzită şi nu ştiam cum ar fi trebuit ca, dintr-odată, să fiu vocea a zeci de
    mii de elevi. Dar, încet-încet, teama mea s-a risipit şi am învăţat să fiu mai
    vocal, să-mi exprim opiniile şi să fiu mai ferm în poziţiile pe care le adopt.
    Spre uimirea mea, începusem să fiu ascultat. Nu puteam să înţeleg ce se
    schimbase şi de ce, dintr-odată, opinia mea avea relevanţă. Şi-atunci, mi-am
    dat seama: singurul motiv era faptul că făceam parte din Consiliul Judeţean al
    Elevilor. Aveam o platformă în spate, care îmi permitea să vorbesc în numele
    colegilor mei cu o oarecare garanţie că aveam să fiu ascultat şi luat în
    serios.


    Pentru Rareş Voicu, este esenţial ca Europa să ţină cont de părerile celor
    mai tineri dintre cetăţenii săi. Rareş consideră că dreptul la consultare
    trebuie apărat şi promovat în toate statele membre ale Uniunii Europene. Eu am avut această şansă, însă milioane de copii se confruntă cu
    aceeaşi problemă, deşi dreptul nostru de a fi consultaţi şi de a participa se
    numără printre drepturile noastre fundamentale, aşa cum este prevăzut în
    Convenţia cu privire la drepturile copilului. Ne aflăm aici pentru a fi o
    portavoce pentru copiii din România şi din Europa. Noi, în calitate de
    ambasadori juniori, vom elabora Declaraţia copiilor de la Bucureşti, un apel
    adresat liderilor europeni şi nu numai. Având în vedere contextul social în
    care ne aflăm, este de datoria noastră, în calitate de cetăţeni în formare, să
    luăm atitudine şi să luptăm pentru respectarea drepturilor noastre, ale
    copiilor. Noi ne dorim ca, în Uniunea Europeană, copiii să aibă mecanismele
    necesare prin care să îşi facă vocea auzită. Dragi copii, dacă auziţi acest
    mesaj, luptaţi pentru drepturile voastre. Fiţi vocali, spuneţi-vă părerile,
    dar, în acelaşi timp, fiţi corecţi şi sinceri. Menţineţi un ochi critic asupra
    societăţii noastre, pentru că doar aşa vom reuşi să o îmbunătăţim şi să avem o
    Europă
    mai bună şi cu adevărat coezivă.


    Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a luat contact cu copiii
    români şi crede că una dintre cele mai importante datorii ale comunităţii
    europene este aceea de a nu le înşela aşteptările, ca viitori adulţi: Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă toate aceste probleme nu ar fi
    abordate şi alături de copii. Ei ar creşte şi, cu timpul, ar deveni nişte
    adulţi dezamăgiţi. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla cu viitorul Europei în acest
    caz. Unul din patru europeni este copil. Iar aceşti copii nu sunt foarte implicaţi
    în procesul decizional din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ei au dreptul
    de a participa. Acum 30 ani, a fost ratificată Convenţia referitoare la
    drepturile copiilor. Fiecare stat membru al Uniunii Europene a ratificat
    această convenţie. Articolul 12 face referire la participare. Totuşi, am făcut
    foarte puţin pentru a pune în aplicare acest lucru. Şi nu vorbim doar despre
    dreptul copiilor la participare, este mai mult decât atât. Copiii participă
    venind cu idei noi, propunând soluţii. Ei ar putea aduce o contribuţie lipsită
    de părtinire, de strereotipuri şi de prejudecăţi. Iar ideile lor sunt
    relevante. Este în interesul nostru ca aceşti copii să participe la procesul
    luării de decizii.


    Gabriela Coman, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
    Drepturilor Copilului şi Adopţie, se implică în programele naţionale care
    vizează consultarea şi participarea copiilor. Tot Gabriela Coman a fost cea
    care a susţinut acest demers şi la Bruxelles. Vorbim, în sfârşit,
    despre un drept fundamental al acestor copii, şi anume dreptul de a-şi exprima
    opinia, opinie care trebuie, în mod obligatoriu, transformată de adulţi în
    posibilitatea lor de a fi implicaţi într-o decizie. Am participat, împreună cu
    copiii şi cu Pieter Bult, la întâlnirea de la Bruxelles, în care am auzit cu
    toţii opinia Comisiei Europene, a Parlamentului European,
    vis-à-vis de iniţiativa României de a iniţia un astfel de
    demers în cadrul preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene. Nu se poate vorbi
    despre o Europă solidă fără să vorbeşti despre coeziune, nu se poate vorbi de
    coeziune fără implicarea tuturor cetăţenilor. Avem satisfacţia unui lucru
    împlinit. Intenţionăm să facem toate eforturile, ca autoritate pentru protecţia
    copilului şi ca minister, să susţinem transformarea Declaraţiei copiilor
    într-un mecanism prin care, cu adevărat, ei să poată participa şi să se poate
    implica în luarea deciziilor la nivel european.



    O Uniune Europeană coezivă
    are nevoie de participarea tinerilor la deciziile importante pentru continentul
    nostru. Ideile lor pot fi motorul stabilităţii într-o societate a viitorului şi
    pot contribui, în egală măsură, la promovarea valorilor europene peste tot în
    lume.

  • Portofoliu european important pentru România

    Portofoliu european important pentru România

    Preşedintele ales al noului Executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, a prezentat, miercuri, componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019. România, prin eurodeputata Corina Creţu, va deţine portofoliul Politicii Regionale, care va fi concentrat pe creştere economică, unul din principiile anunţate ca prioritare de Jean-Claude Juncker. Potrivit acestuia, cu noua comisie s-a creat ocazia şi obligaţia unui nou start în Europa, care să conducă la redresarea situaţiei geopolitice dificile şi la revenire economică pe continent.



    Politici Regionale, cu un buget de 350 de miliarde de euro în exerciţiul bugetar 2014-2020, este un portofoliu axat pe investiţii. El susţine crearea de locuri de muncă, competitivitatea, creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă. Politica regională exprimă, de asemenea, solidaritatea UE faţă de ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate. Portofoliul a fost deţinut, anterior, de austriacul Johannes Hahn; el a urmărit, între altele, reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale semnificative care există, încă, între regiunile Europei.



    La Bucureşti, numirea Corinei Creţu a fost bine primită de clasa politică. Liderul PSD, la coguvernare, premierul Victor Ponta a declarat că România a primit un portofoliu important în viitorul Executiv european: ‘Este o recunoaştere a faptului că vocea României contează pe plan european, că avem aliaţi şi parteneri importanţi şi că, la rândul nostru, putem să acţionăm ca o ţară demnă de apartenenţa sa la UE şi la valorile europene.’



    Copreşedintele Alianţei creştin-liberale, in opozitie, Klaus Johannis a subliniat, la rândul său, că această funcţie reprezintă, pentru România, o evoluţie europeană importantă. Klaus Iohannis: ‘Este un rezultat foarte bun pentru România şi nu pot să spun decât că e un portofoliu bun pe care-l primeşte, este o recunoaştere a României şi un rezultat cu care putem să mergem bine înainte.’



    Şi PMP, in opoziţie, a salutat atribuirea portofoliului. Elena Udrea: ‘Este un câştig acest portofoliu şi faptul că va fi o femeie din România, pe mine mă bucură.’



    Corina Creţu urmează să fie audiată in Parlamentul de la Bucureşti, cel mai probabil, săptămâna viitoare.

  • Politici bancare

    Politici bancare

    Banca Naţională a României a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale, la 3,25% pe an, începând din 5 august. Este pentru a doua oară în acest an cand BNR reduce dobanda de referinta, după ce, în februarie, aceasta a scăzut de la 3,75, la 3,5 %. Ca urmare, BNR recomandă băncilor comerciale să nu reducă dobânzile la depozite şi, pe de altă parte, să reia creditarea, însă pe fundamente solide.



    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: Mesajul nostru este următorul: băncile trebuie să vadă că au trecut printr-un proces relativ dureros, cu o dependenţă mare, linii de finanţare în plan extern, inclusiv de la băncile mamă. Solicităm băncilor să aibă viziune de data asta, să se apropie de client, să-şi întărească baza de creditare şi să lucreze împreună cu clienţii la găsirea de proiecte viabile. Chestia asta că nu sunt proiecte în România pare mai degrabă o scuză. Este şi datoria lor, cum se spune, să creeze business adevărat, dacă lucrează cu clienţii”.



    De asemenea, conducerea băncii centrale a decis menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în moneda naţională şi valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 12, respectiv 16 procente.



    Pe de altă parte, BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie de la 3,3% la 2,2% pentru finalul lui 2014 şi de 3% pentru finalul lui 2015.



    În acest context, Mugur Isărescu a admis ca banca centrala ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie, în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată. El a mai spus ca BNR va ţine cont, în deciziile viitoare, de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când Banca Centrală operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.



    La rândul său, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, că România îndeplineşte pentru prima dată toate cele cinci criterii nominale necesare pentru adoptarea monedei euro, inclusiv inflaţia, şi stă foarte bine şi la criteriile de convergenţă reală către zona euro. El a atras, însă, atentia că pe termen lung există riscuri care pot deteriora această situaţie.



    Oficialul BNR susţine că toţi factorii care contribuie la formarea produsului intern brut potenţial sunt în degradare, respectiv capitalul, forţa de muncă şi productivitatea. În opinia sa, pentru redresarea capitalurilor este nevoie de accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi de măsuri de stimulare a investiţiilor străine directe. Lazea a subliniat că ameliorarea forţei de muncă necesită politici pronataliste şi de imigrare eficiente, iar productivitatea nu poate creşte fără o reformă de substanţă în educaţie.