Tag: politici de mediu

  • Pact verde în România

    Pact verde în România

    Protecţia mediului înconjurător nu trebuie neglijată, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, la o întâlnire cu mai multe organizaţii non-guvernamentale de profil. Acesta a spus că mulţumită proiectelor elaborate de ONG-uri, cetăţenii au înţeles mai bine beneficiile unor acţiuni pentru mediu şi au devenit adevăraţi parteneri în tranziţia verde. Cu toate acestea, rămân mai multe provocări de abordat, a spus preşedintele român. El a afirmat că susţine necesitatea unui pact naţional, în baza căruia protecţia mediului să devină o prioritate şi a subliniat importanţa educaţiei pentru mediu şi climă.

    Klaus Iohannis: Vorbim de proiecte care propun noi activităţi pentru elevi sau contribuie la formarea cadrelor didactice, venind în completarea capacităţii guvernamentale încă limitate în materie de educaţie ecologică. În plus, multe organizaţii fac demersuri care implică direct comunităţile în conservarea naturii, dar şi în tranziţia energetică. În cadrul unor astfel de proiecte, cetăţenii înţeleg mai bine beneficiile unor acţiuni pentru mediu şi devin veritabili parteneri în tranziţia verde.

    Preşedintele României este de părere că eforturile de protejare a mediului înconjurător pot fi implementate astfel încăt să producă beneficii pentru economia naţională. Klaus Iohannis: Măsurile în domeniul accesului la energie şi eficienţei energetice trebuie să îi sprijine pe cei mai vulnerabili consumatori prin investiţii care reduc simultan facturile şi poluarea. Cel puţin o parte din tehnologia verde utilizată în noi investiţii trebuie să fie fabricată în România pentru a genera noi locuri de muncă şi plusvaloare.

    La rândul său, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a subliniat rolul activ pe care îl are societatea civilă în dezvoltarea şi implementarea politicilor de mediu. El a pledat pentru parteneriate între sectorul public şi societatea civilă care să contribuie la protejarea şi conservarea resurselor naturale şi la crearea unui mediu “mai curat şi mai sigur” pentru locuitorii României.

    Marcel Ciolacu: Câteodată, unele persoane uită, din păcate, că dezvoltarea economică şi socială trebuie să ţină cont şi să fie într-un echilibru cu natura. De aceea, rolul dvs. este cu atât mai important cu cât toate aceste deziderate – dezvoltare durabilă, combaterea efectelor schimbărilor climatice, reabilitare şi protejarea zonelor naturale, educaţie şi conştientizare – trebuie să fie pilonii de bază pe care România trebuie să evolueze.

    El a amintit câteva proiecte de succes derulate în ultimii ani, care contribuie la promovarea unei dezvoltări sustenabile, şi a menţionat că politicul, prin deciziile luate, trebuie să ţină cont de realitatea din economia şi mediul social românesc, precum şi de propunerile ONG-urilor.

  • Evaluarea implementării politicilor de mediu în UE

    Evaluarea implementării politicilor de mediu în UE

    Evaluarea
    implementării politicilor de mediu (EIR) reprezintă un instrument de raportare
    periodică în cadrul UE. Pe baza a 27 de rapoarte individuale de țară care arată
    stadiul actual al implementării legislației UE în domeniul mediului se
    analizează astfel cât de bine protejează guvernele UE calitatea aerului pe care
    îl respiră cetățenii, apa pe care o beau și natura de care se bucură. În plus,
    revizuirea stabilește acțiuni prioritare de îmbunătățire în fiecare stat
    membru.


    Concluziile
    evaluării ne arată că biodiversitatea în UE continuă să scadă. În plus, unele
    dintre habitatele evaluate ca fiind în starea cea mai proastă din UE sunt pășunile
    seminaturale şi mlaștinile. Pădurile sunt supuse unei presiuni uriașe și
    majoritatea statelor membre trebuie încă să accelereze eforturile pentru a-și
    finaliza rețelele Natura 2000.


    Virginijus Sinkevičius, comisarul
    european pentru mediu, a declarat:

    Astăzi, Comisia a adoptat cel de-al treilea ciclu al revizuirii implementării politicilor
    de mediu. Ultima dată când acest tip de
    revizuire a fost prezentat era în aprilie­ 2019 așa că, practic, chiar înainte
    de Pactul Verde european. De atunci, desigur, multe s-au schimbat, am ales o
    nouă cale de creștere a economiei noastre în curs de dezvoltare. Independența
    noastră față de combustibilii fosili a crescut, această nouă cale se referă la
    salvarea naturii, construirea unui mediu mai bun pentru cetățenii noștri,
    sănătatea lor și generațiile viitoare. Dar nu este suficient să alegem calea,
    trebuie să o şi parcurgem. Implementarea a ceea ce s-a hotărât la Bruxelles
    este la fel de importantă ca și decizia în sine și, probabil, în prezent,
    implementarea este cuvântul cheie. Punerea în aplicare a politicii de mediu a
    UE și a legii sunt esențiale pentru un mediu sănătos care este necesar pentru
    dezvoltare a unei societăți sănătoase și viabile, care să mențină condiții de
    concurență echitabile pentru operatorii economici și o economie înfloritoare pe
    termen lung.

    Prin urmare, este esențial să se depășească limita dintre ceea ce
    se decide la nivelul uniunii și ceea ce este implementat efectiv pe teren. Într-un
    moment în care Europa se străduiește să fie primul continent neutru din punct
    de vedere climatic, cea mai slabă verigă are un impact asupra performanței UE
    în ansamblu. Astfel această analiză oferă o imagine de ansamblu asupra
    performanței fiecărui stat membru în implementarea obiectivelor de politică convenite
    existente și a obligațiilor esențiale stabilite în legislația de mediu a UE,
    stabileşte o diagnozăa ceea ce
    funcționează și a ceea ce mai rămâne de făcut.


    Toate statele
    membre au de aplicat legislaţia de mediu şi pentru a putea garanta siguranţa
    alimentară pe termen lung. Iar comisarul Sinkevičius a precizat că acţiunea
    este mai puţin costisitoare decât inacţiunea, costurile neconforme ridicându-se
    la în jur de 55 de miliarde de euro pe an. Douăsprezece dintre statele membre
    se află în prezent în procedură de infringement pe teme ecologice.


  • Ne permitem politici cu adevărat verzi?

    Ne permitem politici cu adevărat verzi?

    Uniunea Europeană, deși nu se mai află printre cei mai mari producători de CO2 de pe planetă, nu este încă o zonă complet prietenoasă cu mediul înconjurător.



    Rămâne, de pildă, unul dintre cei mari producători de deșeuri din lume, cu o medie anuală de peste 5 tone de deșeuri pe cap de locuitor, cifră mai mare decât cele înregistrate în India sau China. Cu atât mai mult, este clar că e nevoie de noi politici pentru ca activitatea umană să afecteze din ce în ce mai puțin mediul înconjurător.



    Ne permitem însă aceste politici? Ne permitem să fim “verzi”? Aflați răspunsul ascultând o nouă ediție a podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal — Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”.



    Invitata rubricii noastre este Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului în guvernul de la București, fost vicepreședinte al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, actualmente expert de mediu.




  • Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu

    Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu

    Comisia Europeană ajută statele membre să aplice mai bine normele UE în
    materie de mediu pentru a proteja cetățenii și pentru a le îmbunătăți calitatea
    vieții.


    Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România.
    Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și
    din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în
    gospodării. Ţara noastră ar putea înregistra progrese semnificative în soluționarea
    acestei probleme, printre altele, prin restructurarea sistemului energetic și a
    sistemului de încălzire a gospodăriilor. Această restructurare se poate realiza
    prin favorizarea integrării surselor regenerabile și prin trecerea la gaze naturale,
    la încălzirea centralizată și la controlul poluării. Este una dintre
    concluziile evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE în
    România. Potrivit acestui raport, au fost identificate deficiențe grave și
    structurale în datele despre calitatea aerului, măsurate de rețeaua de monitorizare
    din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi
    mult mai gravă decât cea raportată efectiv.


    Comisia Europeană a publicat recent cea de a doua evaluare a punerii în
    aplicare a politicilor de mediu, scopul fiind, bineînţeles, acela de
    îmbunătățire a punerii în aplicare a politicii europene de mediu și a normelor
    convenite de comun acord în toate statele membre ale UE.


    Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit:


    EIR – evaluarea punerii în aplicare
    a politicilor de mediu este rezultatul muncii de doi ani, împreună cu statele
    membre, rezultatul final al unui ciclu de analiză, dialog și colaborare.
    Consider că este o analiză detaliată și obiectivă a ceea ce funcționează în
    politica de mediu și ce mai este de făcut. În EIR este vorba despre cauze, deci
    privește și guvernarea și chestionează dacă autoritățile de mediu dispun de
    resursele și abilitățile de care au nevoie. Această evaluare analizează modul
    în care politica de mediu este integrată în alte politici sectoriale și dacă
    factorii de decizie sunt ascultați, dacă vocile lor contează.


    Implementarea politicii și a legislației UE în domeniul mediului este
    esențială pentru un mediu sănătos, dar, în acelaşi timp, oferă noi oportunități
    pentru o creștere economică durabilă, pentru inovare și crearea de locuri de
    muncă. Dacă legislația în domeniul mediului ar fi pusă pe deplin în aplicare,
    suma care s-ar economisi la nivelul UE în ceea ce privește costurile de
    sănătate și costurile directe pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde de
    euro anual, se arată în comunicatul legislativului european.


    Pachetul prezentat de Comisie include 28 de rapoarte de țară, care prezintă
    situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE în
    domeniul mediului, dar și oportunități de îmbunătățire în fiecare stat membru. Pachetul
    include și o comunicare ce formulează concluzii și definește tendințele comune
    la nivelul UE, precum și recomandări de îmbunătățire adresate tuturor statelor
    membre.


    De exemplu, în ceea ce priveşte calitatea aerului, evaluarea arată că
    optsprezece state membre continuă să se confrunte cu niveluri ridicate ale
    emisiilor de oxid de azot (NOx). Având în vedere impactul poluării atmosferice
    asupra sănătății, Comisia s-a angajat în dialoguri privind aerul curat cu mai
    multe țări din UE, în paralel cu adoptarea unor măsuri mai bine direcționate de
    asigurare a respectării legislației.


    Evaluarea Comisiei vizează şi gestionarea deşeurilor, atingerea
    obiectivelor directivelor privind apa, protejarea naturii şi a biodiversităţii,
    punerea în aplicare a legislaţiei privind schimbările climatice.



  • Aplicarea politicilor de mediu în UE adoptate de Parlamentul European

    Aplicarea politicilor de mediu în UE adoptate de Parlamentul European

    Legislatia de mediu a UE are un impact pozitiv in domenii precum eficienta utilizarii resurselor, insa in alte zone implementarea sa e foarte importantă. Emisiile constant ridicate provenite de la transportul rutier obliga milioane de oameni sa respire aer poluat.

    Nevoia adaptarii politicilor agricole la obiectivele de mediu, sunt esentiale atât pentru protejarea mediului, cât si pentru securitatea viitoare a resurselor alimentare.

    Desi s-au inregistrat progrese in unele domenii, totusi se mentine un decalaj mare intre planuri si rezultate, in ce priveste politicile de mediu ale Uniunii Europene, a subliniat Daciana Sârbu in plenul Parlamentului European, cu prilejul dezbaterii raportului sau despre implementarea celui de-al 7-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene, adoptat cu majoritate de voturi.

    Eurodeputata a cerut Comisiei Europene sa propuna un nou program post-2020, cu obiective mai clar definite, dublate de mai multa transparenta, responsabilitate si ambitie, pentru o mai buna protejare a sanatatii oamenilor si a mediului.

    Daciana Sârbu: Raportul meu a fost adoptat cu majoritate clara in plen ceea ce arată ca toți ne dorim progrese in acest domeniu și cu aceasta ocazie am atras atenția ca UE nu este in grafic cu îndeplinirea obiectelor pe mediu pe care și le a fixat pentru 2020. Avem obiective ambițioase dar nu sunt puse in practica. Exista și bani irosiți pe proiecte care de fapt nu duc la rezultate. Cred ca avem și in Romania suficiente exemple. Evident ca exista și exemple pozitive și le-am enunțat in plenul Parlamentului cum ar fi economia cu emisii scăzute de carbon, eficientă utilizării resurselor și îmbunătățirea calității apei potabile in unele zone. La exemple negative din păcate sunt mai multe din păcate se simt și se văd in viața noastră de zi de cu zi. In general am vorbit despre proiectul Natura 2000 care din păcate nu a mers așa cum se aștepta, deasemea sectorul transporturilor care are mari dificultăți in reducerea emisiilor de carbon și un subiect care ma preocupa foarte mult, reducerea risipei alimentare unde in țara noastră sunt foarte multe lucruri de făcut la acest capitol.



    Daca s-ar aplica pe deplin, Programul de Actiune pentru Mediu al UE ar aduce imbunatatiri considerabile la nivelul mediului, sanatatii si calitatii vietii, insa exista o prapastie uriasa intre asteptarile de la acest Program si rezultatele concrete pe care le produce a mai spus Daciana Sârbu.


  • Politici de mediu în UE

    Politici de mediu în UE

    Comisia Europeană a introdus un nou sistem de evaluare a modului în care statele membre pun în aplicare politicile de mediu. Această evaluare reprezintă începutul unui nou proces, prin care Comisia şi statele membre vor analiza cauzele care au generat lacunele în respectarea regulementelor, înainte ca problemele să devină urgente.



    Potrivit comisarului pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, Comisia Europeană se angajează ca, prin această evaluare, să ajute statele membre: O aplicare fragmentară şi neomogenă a normelor de mediu nu este în interesul nimănui. Statisticile europene arată, că, dacă legislaţia de mediu s-ar aplica integral la nivelul întregii Uniuni, s-ar economisi 50 de miliarde de euro. De asemenea, că respectarea deplină, până în 2020, a politicii Uniunii Europene privind gestionarea deşeurilor ar putea crea încă 400 000 de locuri de muncă. Trei cetăţeni din patru consideră că legislaţia Uniunii Europene este necesară pentru protejarea mediului în ţara lor şi patru oameni din cinci sunt de acord că instituţiile europene ar trebui să poată verifica dacă normele sunt aplicate corect. Aici intervine evaluarea aplicării politicilor de mediu (EIR). Comisia Europeană se angajează să ajute statele membre în a le garanta cetăţenilor lor cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte calitatea aerului şi a apei şi gestionarea deşeurilor. Această evaluare oferă informaţii, instrumente şi un calendar în acest sens.”



    Acest calendar va conţine termenele până la care fiecare stat va trebui să pună în aplicare recomandările făcute. Pachetul de măsuri propus de Comisie cuprinde cele 28 de rapoarte de ţară, care identifică punctele forte, oportunităţile şi punctele slabe la nivel naţional, şi o comunicare care rezumă concluziile politice ale acestor rapoarte. De asemenea, analizează tendinţele comune în asigurarea calităţii aerului şi apei, în gestionarea deşeurilor, economia circulară, protecţia naturii şi a biodiversităţii, precum şi recomandări pentru toate statele membre. Toate aceste măsuri survin în condiţiile în care Comisia atrage atenţia că prevenirea generării de deşeuri rămâne, în prezent, o provocare pentru toate statele membre.



    În pofida multor reuşite pe plan local în materie de protecţie a naturii şi biodiversităţii, decidenţii de la Bruxelles se pronunţă pentru intensificarea punerii în aplicare a legislaţiei de mediu a UE. Mai exact, a directivelor “Păsări şi habitate”, altfel, avertizează ei, declinul biodiversităţii va continua în UE, ceea ce va compromite capacitatea ecosistemelor de a răspunde nevoilor populaţiei în viitor. În 23 din cele 28 de state membre, standardele de calitate a aerului sunt încă depăşite. În total, acest lucru se întâmplă în peste 130 de oraşe din Europa. De asemenea, trebuie redus zgomotul ambiental – cea de-a doua cauză imporantă a problemelor de sănătate legate de mediu.



    La capitolul colectării şi tratării apelor reziduale urbane, Uniunea Europeană a lansat acţiuni în justiţie în cazul a 13 state membre. În urma lansării pachetului de măsuri privind evaluarea aplicării politicilor de mediu, vor fi organizate discuţii cu fiecare stat în parte, va fi introdus un instrument care să permită statelor membre să-şi ofere reciproc expertiză şi, nu în ultimul rând, vor avea loc dezbateri politice în cadrul Consiliului Mediu. Pentru protejarea mediului, Bruxellesul acţionează, de altfel, prin toate mijloacele pe care le are la îndemână. Un exemplu în acest sens sunt acordurile privind schimbările climatice.



    Acesta reprezintă primul succes al unei negocieri condusă sub egida ONU în secolul XXI, aminteşte profesorul universitar Mircea Duţu. Amploarea sa este universală, spune el, iar ceea ce este fără precedent este faptul că societatea civilă se găseşte angajată şi mobilizată alături de state pentru îndeplinirea obiectivelor fixate – limitarea ridicării temperaturii globale la două grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale şi, pe cât posibil, la 1,5 grade Celsius.



    De asemenea, se are în vedere asigurarea unei neutralizări a emisiiilor de gaze cu efect de seră începând cu 2050, stabilind, în acelaşi timp, contribuţii naţionale voluntare care să fie revizuite la fiecare 5 ani. Care este situaţia în România? Mircea Duţu explică: “Nu avem probleme în privinţa asumării şi îndeplinirii angajamentelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, am depăşit standardele şi obiectivele propuse în privinţa ponderii energiei regenerabile în consumul general de energie, avem capacităţi de a asigura îndeplinirea obiectivelor europene şi, în orice caz, putem să reprezentăm un exemplu deopotrivă în cadrul UE şi în cadrul mai larg al vieţii internaţionale.”


    Este, însă, nevoie ca la această situaţie reală să adăugăm şi voinţă politică, mai spune Mircea Duţu.