Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, la summit-ul liderilor europeni de
la Bruxelles
Liderii
europeni s-au reunit, joi şi vineri, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European
de primăvară, pe agenda căruia au figurat consolidarea
bazei economice europene, schimbările climatice, viitorul summit cu China şi
modalităţile de combatere a dezinformării. Totuşi, principalul subiect de discuţie a fost ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, prevăzută
iniţial pentru 29 martie. Liderii europeni au acceptat o amânare
a Brexitului, dar cu o lună mai puţin decât ceruse premierul britanic Theresa
May. Parlamentul britanic ar trebui să aprobe în acest răstimp înţelegerea cu
Bruxelles-ul, pentru că separarea fără un acord convenit dezavantajează pe
toată lumea, după cum a subliniat preşedintele Klaus Iohannis, care a
reprezentat România la summit: Un aşa-numit hard-Brexit este foarte
problematic, în primul rând, sigur, pentru Marea Britanie, dar nici nouă nu ne
convine, fiindcă vrem să construim o relaţie bună de viitor şi atunci e bine să
începem cu dreptul, nu cu stângul. Planul Uniunii Europene aprobat joi oferă
două variante de amânare a Brexitului Potrivit preşedintelui Consiliului
European, Donald Tusk, primul scenariu prevede că, dacă acordul de retragere
este aprobat de Parlamentul britanic, săptămâna viitoare, Consiliul European
este de acord cu amânarea până pe 22 mai. În al doilea scenariu, dacă acordul
nu va trece de votul parlamentarilor britanici, Consiliul European propune
amânarea până pe 12 aprilie, timp in care se aşteaptă ca Londra să spună în ce
direcţie se îndreaptă. Donakld Tusk a mai precizat că Guvernul britanic are, încă,
şansa să aleagă retragerea cu acord, cea fără acord, o amânare de lungă durată
sau revocarea art. 50. 12 aprilie este data-cheie până la care Marea Britanie
decide dacă organizează alegeri pentru Parlamentul European. Dacă nu a decis
până la acea dată, opţiunea unei extinderi de lungă durată va deveni automat
imposibilă. Pe de alta parte, şeful statului român, Klaus Iohannis, a luat parte, joi, la
Conferinţa anuală Transatlantică organizată de AmCham EU la Bruxelles. Ca
partener strategic al SUA, România consideră că mandatul său la conducerea
Consiliului UE reprezintă o oportunitate de a promova o agendă pozitivă de
cooperare între UE şi Statele Unite, a susţinut Klaus Iohannis.
Reuniune la Bucureşti a miniştrilor şi
secretarilor de stat europeni responsabili cu politicile pentru diaspora
Bucureştiul a găzduit, luni, o
reuniune a miniştrilor şi secretarilor de stat europeni responsabili cu
politicile pentru diaspora, România fiind prima ţară care a organizat o astfel
de întâlnire ca preşedinte al Consiliului UE. Reprezentanţi din 17 ţări
membre au analizat modalităţile prin care state europene stabilesc relaţii de
colaborare economică şi culturală cu diaspora şi politicile care au condus la
integrarea rapidă a membrilor comunităţilor aparţinând diasporei. S-a
discutat mai ales despre libera circulaţie a forţei de muncă, migraţie şi
integrare, traficul de persoane şi strategii de sprijinire a procesului de
reîntoarcere în ţările de origine. In acest context, ministrul pentru românii
de pretutindeni, Natalia Intotero a declarat Am avut discuţii
legate de schimbul de bune practici, de proiecte prin intermediul cărora să
reuşim în continuare să susţinem menţinerea identităţii naţionale din partea
fiecărui stat pentru diaspora sa. Am observat un interes din partea majorităţii
statelor membre pentru a dezvolta politici, programe prin intermediul cărora să
se încerce susţinerea reîntoarcerii acasă, pentru cei care îşi doresc. Menţionăm
că preşedinţia română a Consiliului UE a reuşit, recent, să obţină un acord provizoriu
cu PE privind crearea autorităţii europene în domeniul muncii. Este vorba despre
o instituţie care să sprijine statele membre în aplicarea actelor juridice
europene în domeniul mobilităţii foţtei de muncă la nivelul Uniunii, dar şi în
ceea ce priveşte coordonarea securităţii sociale.
Două moţiuni simple împotriva miniştrilor
Finanţelor şi al Justiţiei respinse în Parlamentul de la Bucureşti
Deputaţii
români au respins, miercuri, două moţiuni simple iniţiate de opoziţia de
dreapta: una împotriva ministrului Finanţelor, cealaltă împotriva ministrului
justiţiei. Opoziţia i-a reproşat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader,
modificările aduse legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, subfinanţarea
sistemului judiciar şi ratarea obiectivului de ridicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Introdus odată cu admiterea Bucureştiului în UE, în 2007,
Mecanismul rămâne instrumentul prin care Bruxellesul continuă să monitorizeze
funcţionarea justiţiei româneşti. În acelaşi timp, ministrul Tudorel Toader, independent
susţinut de ALDE, la coguvernare alături de PSD, a generat şi nemulţumirea
social-democraţilor, care îi reproşează, dimpotrivă, tocmai lentoarea cu care
promovează schimbări în sistem. De asemenea, Camera Deputaţilor de la
Bucureşti a respins şi moţiunea simplă împotriva ministrului de Finanţe, Eugen
Teodorovici. Opoziţia a cerut abrogarea Ordonanţei 114, act normativ contestat şi
de mediul de afaceri, din cauza măsurilor fiscale pe care le introduce. Actul normativ poate fi ameliorat, a admis ministrul de Finanţe, care
a promis că, în ceea ce priveşte aplicarea unor taxe companiilor din energie,
telecomunicaţii sau domeniul bancar, guvernanţii vor opera corecţii până la
finalul lunii.
Proteste ale transportatorilor români
Guvernul României va aproba, în următoarea
şedinţă, modificări ale legislaţiei referitoare la transportul de persoane.
Aceasta este promisiunea pe care au primit-o marile confederaţii sindicale din
acest sector, în contextul protestelor organizate, în Bucureşti, la care au
participat sute de şoferi de taxi, microbuze şi autocare. După mitingul Federaţiei
Operatorilor Români de Transport de miercuri, joi a fost rândul şoferilor afiliaţi la Confederaţia Operatorilor şi
Transportatorilor Autorizaţi din România, în principal taximetrişti, să ceară
modificări ale legislaţiei pentru reglementarea formelor de transport
alternativ urban, pe care le consideră, în prezent, concurenţă neloială.