Radio România Internațional

Tag: politici europene

  • A 14-a ediție a Conferinței Internaționale “The Future of Europe, 26-27 octombrie

    A 14-a ediție a Conferinței Internaționale “The Future of Europe, 26-27 octombrie

    Săptămâna
    aceasta, la Academia de Studii Economice din București se va desfășura cea de-a
    14 ediție a conferinței internaționale The
    Future of Europe.

    Evenimentul este organizat de Facultatea de Relații
    Economice Internaționale, din Academia de Studii Economice București, în
    parteneriat cu: Institutul European din România, Institutul de Prognoză
    Economică al Academiei Române, Institutul de Economie Mondială al Academiei
    Române, Centrul de cercetări financiare și monetare Victor Slăvescu și
    societatea Română de economie.

    Lucrările conferinței vor fi deschise joi, 26
    octombrie cu o dezbatere despre reziliență și sustenabilitate în Uniunea
    Europeană. Sunt așteptați să ia cuvântul: Andras G. Inotai, profesor la College
    of Europe Bruges și fost director al Institutului de Economie Mondială din
    Budapesta, Jacques Pelkmans, profesor College of Europe Bruges și cercetător la
    CEPS (Centre for European Policy Studies, Bruxelles) și Ilya Lingorski,
    conferențiar la Universitatea din Sofia, membru al Consiliului guvernatorilor,
    Banca Națională a Bulgariei.


    Între subiectele
    care vor fi abordate în cadrul acestui eveniment se află: reziliența economică
    a Uniunii Europene, schimbările climatice și politicile europene în domeniu,
    provocările și oportunitățile mediului de afaceri european, precum și relația
    România-Moldova.


    Cei care doresc
    să participe la eveniment, se pot înscrie aici.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert,
    Serviciul Studii Europene)

  • Priorităţi ale politicilor europene

    Priorităţi ale politicilor europene

    Comisia
    Europeană realizează necesitatea tot mai acută de resetare a priorităților
    politicilor europene, influenţate de schimbarea realităţilor noastre
    geopolitice. Astfel pe data de 18 octombrie, Comisia a adoptat programul de
    lucru pentru 2023. Acesta stabilește o agendă menită să răspundă actualei serii
    de crize care afectează viața de zi cu zi a europenilor, dublând în același
    timp eforturile privind transformarea verde și cea digitală în curs și sporind
    reziliența la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, Comisia urmărește să
    sprijine cetățenii și întreprinderile – atât prin reducerea prețurilor la energie,
    asigurând aprovizionarea esențială pentru competitivitatea noastră industrială
    și securitatea alimentară, cât și prin consolidarea economiei sociale de piață.


    Reinhard
    Felke, director pentru coordonarea politicilor, previziuni economice și comunicare,
    Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN), Comisia
    Europeană, a precizat:

    În privinţa acestor valuri de şoc, vreau să
    spun, evident, că șocul gazului și independizarea energetică faţă de Rusia sunt
    probleme copleșitoare chiar acum. Dar cred că este important să reținem că
    există o serie de forțe fundamentale, care îşi schimbă de câţiva ani dinamica.
    Parte a provocării căreia trebuie să îi răspundem este să înțelegem cum
    reacționează economiile noastre la ceea ce avem acum. Şi prima pe care aș dori
    să o menționez este cea a schimbărilor
    climatice și provocarea de a gestiona transformarea economiilor noastre înspre economii
    fără carbon. Vreau să spun că de mulți ani credem că aceasta este o problemă pe
    termen mediu-lung și cumva putem gestiona aceasta într-un mod lin. Dar este o
    problemă care s-a permanentizat şi crează alte confruntări, în sensul în care modelele noastre de afaceri,
    modul în care economiile noastre sunt configurate, fac ca transformarea către o
    economie fără carbon să fie un element cheie pe termen lung. Nu-mi place
    cuvântul deglobalizare, dar este ceva cu care ne confruntăm de câțiva ani. A
    existat deziluzia în ceea ce privește rolul Chinei în economia globală și tipului
    de beneficii pe care le-ar aduce asta pentru ordinea mondială. Am avut un
    președinte american care practic a distrus o mare parte din ordinea mondială
    globală și ne-a pus într-o situație în care a trebuit să regândim modelul nostru de afaceri. Şi acestea intră
    tot la şocuri, deoarece asta a expus în multe feluri vulnerabilitățile
    economiilor noastre globalizate.


    Programul de
    lucru al Comisiei Europene conține 43 de noi inițiative politice.








  • Societatea civilă și Pactul Ecologic European

    Societatea civilă și Pactul Ecologic European

    La data de 4 decembrie 2019, Agenția Europeană de Mediu își publica ultimul raport pe tema situației mediului înconjurător în Europa și a perspectivelor acestuia (SOER 2020). Documentul vorbește de decalaje grave între situaţia actuală de mediu din Europa și țintele politicilor europene și sublinia necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea poluării și distrugerii biodiversității.

    La 11 decembrie, Comisia prezenta Parlamentului, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor ceea ce avea să se numească Pactul Ecologic European – European Green Deal – o foaie de parcurs imperativă cu politicile şi măsurile cheie care trebuiesc adoptate pentru îndeplinirea Pactului Verde al Europei, adică atingerea neutralităţii climatice a Europei până în anul 2050 şi reducerea cu peste 50% a emisiilor poluante în anul 2030 faţă de nivelul lui 1990.

    Comisia a propus tot aici şi organizarea, până în luna martie, a primei Conferinţe pe tema legislaţiei de mediu, care să transpună în legislaţia europeană obiectivele de mai sus.

    Documentul Comisiei este bazat pe sus-amintitul Raport, care arată că gradul de distrugere al mediului înconjurător a atins nivelul de la care menținerea vieții pe Pământ nu mai poate fi asigurată decât prin măsuri ferme şi rapide.

    Conferinţa care se organizează astăzi îşi propune implicarea cât mai largă a societăţii civile pentru examinarea mesajelor-cheie din Raportul SOER 2020 şi a implicaţiilor acestora pentru acţiunile care susţin actualele procese politice europene, mai ales cele legate de Pactul Verde European.

    Se doreşte, de asemenea, identificarea mijloacelor de întărire a rolului societăţii civile în procesul de tranziţie către o dezvoltare durabilă, prin asigurarea faptului că nimeni nu va fi lăsat în urmă, iar cunoştinţele vor fi transpuse în acţiuni concrete. Se doreşte şi discutarea modalităţilor de încurajare a unei participări active a tuturor părţilor implicate, inclusiv a tinerilor, în procesul de tranziţie către o Europă durabilă şi sustenabilă.


  • Politicile europene privind migraţia la 4 ani de la criza din 2015

    Politicile europene privind migraţia la 4 ani de la criza din 2015

    Migrația va fi una dintre principalele teme abordate în campania pentru alegerile europarlamentare, primele care au loc după marea criză din 2015. În cei patru ani care au trecut de la criză, Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri pentru o mai bună gestionare a fluxurilor de migranți, iar eforturile în acest sens vor continua.

    Alegerile pentru Parlamentul European sunt văzute de mulți observatori și politicieni drept o bătălie între pro-europeni și populiști, iar aceștia din urmă pun accentul pe discursul anti-migrație. De altfel, creșterea înregistrată în ultimii ani de formațiuni populiste și de extremă dreapta din numeroase țări europene are ca punct de pornire marele val migraționist din 2015 când sute de mii de persoane, majoritatea refugiați sirieni, au trecut Marea Mediterană înspre Grecia, iar de acolo au continuat pe jos către vestul și nordul Europei. Statele europene au fost luate prin surprindere de valul din 2015 iar modul de gestionare a acestuia a fost criticat, însă de atunci au fost luate numeroase măsuri între care securizarea frontierelor, dezmembrarea unor rețele de traficanți de persoane, sporirea ajutoarelor oferite unor state de origine pentru a le ajuta să preia migranții, precum și acordarea de sprijin unor state terțe, cum ar fi Turcia sau Libia, care găzduiesc populații mari de migranți. Rezultatul îl reprezintă o scădere a fluxului de migranți sub nivelul înregistrat în 2013, așadar cu doi ani înainte de criză.

    Comisarul European pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie, Dimitris Avramopoulos atrage atenția că succesul este un rezultat al muncii depuse în comun de statele membre și că, în contextul în care migrația va rămâne și în anii următori o problemă globală, eforturile trebuie să continue:

    Ce era adevărat în anul 2015 continuă să fie valabil și astăzi: în primul rând, nicio țară nu poate să facă acest lucru singură și toată lumea în Europa trebuie să înțeleagă. În al doilea rând, nu ne putem concentra asupra unui singur tip de măsuri. Trebuie să lucrăm pe toate fronturile, împreună și în același timp. Presiunea migrației globale și riscul instabilității în vecinătatea noastră vor menține migrația printre prioritățile agendei politice. Toată lumea este de-acord că nu putem să revenim la situația în care ne aflam în 2015. Putem merge mai departe într-un singur mod: continuând să lucrăm la abordarea noastră complexă. Să construim parteneriate ambițioase cu țări terțe, să întărim granițele noastre externe și să punem pe picioare un sistem sigur de azil. Lucrul cel mai important pe care l-au arătat ultimii 4 ani este că putem avea succes doar când lucrăm împreună.


    Chiar dacă situația s-a ameliorat, sunt necesare în continuare o serie de măsuri pentru fiecare din cele trei mari rute de migrație din Mediterană. În Vest este nevoie o intensificare a sprijinului pentru Maroc, un punct de plecare tot mai căutat în ultima perioadă. În centru este necesară îmbunătățirea situației migranților aflați în Libia. În est, zona afectată de valul din 2015, Grecia are nevoie de ajutor European pentru a putea gestiona mai bine migranții aflați pe teritoriul său.


  • UE și provocarea iliberalismului

    UE și provocarea iliberalismului

    Termen nou care
    se pregăteşte să intre în dicţionarele explicative, iliberalismul a fost
    lansat, se pare, de premierul ungar Viktor Orban la o şcoală de vară, organizată
    în România. Liderul politic de la Budapesta ar fi afirmat că vrea să facă din
    Ungaria un stat iliberal şi a dat ca exemplu Rusia condusă de Vladimir Putin. O
    definiţie a termenului de iliberalism a fost oferită de comisarul european
    pentru afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici după un incident
    petrecut la sfârşitul lunii octombrie când oficialul european a respins
    proiectul de buget al Italiei, cerând coaliţiei populiste de la Roma să
    prezinte un buget revizuit. Un europarlamentar italian, într-un gest
    provocator, şi-a scos un pantof şi l-a apăsat pe foile cu însemnări ale
    comisarului. În replica lui Pierre Moscovici se regăseşte, practic, şi o
    definiţie a iliberalismului: Când începem să tratăm în mod violent
    instituţiile, când începem să călcăm pe reguli, inclusiv cu pantofii, avem un
    fel de deviere lentă spre ceea ce se numeşte democraţie illiberală, adică lipsă
    de respect faţă de libertatea presei, libertatea justiţiei şi instituţiile
    politice.


    În perspectiva
    preluării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene,
    Reprezentanţa Comisiei Europene a organizat recent la Bucureşti o dezbatere la
    care au fost invitaţi lideri de partid şi care a vizat provocări pentru Uniunea
    Europeană, una dintre ele fiind iliberalismul. Fostul comisar european pentru
    agricultură, Dacian Cioloş, a oferit o altă definiţie: Iliberalismul,
    iliberalismul european, din punctul meu de vedere, este de fapt o formă de
    ipocrizie a celor care beneficiază de Uniunea Europeană, nu refuză fondurile
    europene, nu refuză libera circulație a persoanelor, dar ponegresc Uniunea
    Europeană, lovind exact în valorile ei. Cei care abordează ideologia
    iliberalistă, de fapt, sunt împotriva Uniunii Europene, De fapt spun și ei că
    Uniunea Europeană nu funcționează întotdeauna corect – și asta spuneam și eu -
    că sunt lucruri de corectat, dar nu vin cu soluțiile și vin doar cu criticile
    și se limitează la asta.


    Ex-comisarul
    Dacian Cioloş propune metode de combatere a iliberalismului    : Cred că ar fi nevoie să inventăm la nivel european forme de democrație
    participativă în care cetățenii să se poată exprima mai mult și nu doar o dată
    la 5 ani când au loc alegeri europene care sunt irelevante pentru că ele sunt
    acaparate de agende politice interne și avem nevoie de forme de democrație
    participativă în fiecare an, unde cetățenii europeni angajați să poată să își
    spună cuvântul, părerea. Avem nevoie și să definim mai clar care este
    plusvaloarea adusă de politicile europene și să focalizăm, să canalizăm politicile,
    regulamentele europene, legislaţia europeană și fondurile europene spre acele
    domenii de plusvaloare europeană pentru ceea ce face, pentru ceea ce aduce în
    plus Europa față de ceeea ce pot aduce statele ca instituție să fie mult mai
    vizibil și să se vadă în mod clar
    complementaritatea.


    Confruntarea
    dintre reprezentanţii cetăţenilor angajaţi și iliberali este vizibilă în
    spaţiul european, acolo unde a înlocuit clasica dispută dintre forţele de
    stânga şi cele de dreapta. Chiar şi în Parlamentul European, principalele
    grupuri politice, cel al popularilor şi cel al Socialiştilor fac front comun
    împotriva derapajelor de la democraţie sau pentru a gestiona, de exemplu, Brexit-ul,
    o lovitura dată de iliberalism în Marea Britanie.

  • Consultări cetăţeneşti pentru viitorul Uniunii Europene

    Consultări cetăţeneşti pentru viitorul Uniunii Europene

    România a lansat Consultările cetăţeneşti pentru viitorul UE. Obiectivul acestora este crearea unui cadru democratic pentru a dezbate cele mai importante teme la nivel european, atât cele care privesc direct România şi pe cetăţenii săi, cât şi cele relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

    Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul European din România au lansat o serie de consultări cetăţeneşti privind viitorul Uniunii Europene. Aceste dezbateri vor permite românilor să îşi facă auzită vocea, să îşi exprime părerile asupra modului în care sunt elaborate şi implementate politicile europene. Românii își doresc o Europă unită, în care libertatea de circulație și siguranța cetățenilor să fie o prioritate. Este concluzia primei consultări cetăţeneşti organizate la Bucureşti de Ziua Europei. In baza celor aproximativ 200 de opinii exprimate, a reieşit că priorităţile României în perioada în care va deţine Preşedinţia Consiliului UE ar trebui să fie: consolidarea proiectului european (58%), promovarea setului de valori pe care se fundamentează UE (48%), menţinerea securităţii interne a UE (36%).

    În ce priveşte consolidarea proiectului european, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a arătat importanţa coeziunii şi a implicării sporite: Uniunea Europeană poate fi mai puternică doar dacă reuşeşte să le implice pe cele 500 de milioane de persoane pe care îi reprezintă. În acest sens, avem astăzi în sală un număr important de specialişti, dar şi foarte mulţi tineri. De fapt, ne-am propus, în ultimele luni – nu doar eu, ca ministru delegat pentru afaceri europene, ci întregul Guvern – să îi implicăm foarte mult pe cei tineri în procesul dezbaterilor publice…Comisia Europeană va lansa un chestionar pe care-l puteți completa și puteți veni cu viziunea dvs. pentru ca la finalul acestor dezbateri, care vor continua în următoarele luni, să reunșim să avem o imagine de ansamblu a ceea ce ar trebui să fie Europa de mâine. Ori, noi ne dorim într-adevăr să avem un număr important de cetățeni români care să participe la această dezbatere. De aceea, consultările de astăzi au loc, aici, la Bucuresti, dar vor exista și altele care vor avea loc peste tot în țară.


    Rezultatele consultărilor cetăţeneşti din statele membre vor fi utile în definirea, la nivel european, a prioritătilor politice de acţiune ale Uniunii pentru următorii ani. Acest proces are o importanță aparte din perspectiva deținerii de catre România a Președinției Consiliului UE în primul semestru al anului 2019 și a reuniunii extraordinare a Consiliului European de la Sibiu, la 9 mai 2019, prilej cu care liderii europeni vor face un bilanț al procesului de reflecție privind viitorul UE și vor discuta viitoarea Agendă Strategica a UE ( 2019-2024).


  • Jurnal românesc – 7.12.2015

    Jurnal românesc – 7.12.2015

    Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând de luni, 7 decembrie 2015, o monedă din aur dedicată împlinirii a 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei romano-catolice Sf. Iosif din Bucureşti. Potrivit unui comunicat al BNR, moneda are valoare nominală de 200 de lei, este din aur, forma rotundă, diametrul de 27 de milimetri şi greutatea de 15,5 grame. Aversul monedei redă imaginea Catedralei Sf. Iosif din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc ROMANIA, valoarea nominală 200 Lei, stema României şi anul de emisiune 2015. Reversul monedei prezintă o imagine din interiorul Catedralei Sf. Iosif din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc CATEDRALA SF. IOSIF – BUCURESTI şi anul punerii pietrei de temelie 1875. Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 150 de monede. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur este de 3.400 lei bucata. BNR precizează că monedele au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.



    Administraţia Prezidenţială de la Bucuresti a anunţat că jurnalistul Luca Niculescu va fi numit ambasador al României în Franţa. Luca Niculescu s-a născut în 1971, este absolvent de Jurnalism şi deţine un master în acest domeniu la Centrul Universitar din Strasbourg. El este din 1992 jurnalist la RFI, iar în anul 2000 a devenit redactor-şef al secţiei din România. În prezent moderează o emisiune la un post de televiziune românesc de stiri. Niculescu a fost, de asemenea, corespondent al mai multor instituţii de presă franceze – France Info, France Inter, France Culture, TV 5 şi cotidianul Liberation.



    Românii consideră, în proporţie de 72%, că apartenenţa la UE a adus beneficii ţării. Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, comandat de Parlamentul European, mai mulţi europeni decât anul trecut sunt interesaţi în mod general de politicile UE (54%) şi mai mulţi europeni decât în 2014 simt că ţările lor au beneficiat de pe urma apartenenţei la UE (60%). Sondajul a identificat diferenţe apreciabile între ţări, referitor la toate problematicile abordate. Sondajul, care a vizat circa 28.000 de europeni (dintre care peste o mie de români) cu vârsta de peste 15 ani, s-a derulat între 19 şi 29 septembrie, o perioadă în care sosirile refugiaţilor la graniţele UE şi decesele tragice ale migranţilor erau raportate pe larg în media.



    În această săptămână se află pe agenda senatorilor şi deputaţilor români proiectul de lege privind interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise de la 1 ianuarie 2016. Principala reglementare constă in interzicerea fumatului în spaţii închise de la locul de muncă, în orice loc de joacă şi spaţii destinate copiilor, în instituţii medicale şi de învăţământ. Dezbaterile se prelungesc ca urmare a opiniei Consiliului Concurenţei, care a calificat drept neconcurenţial amendamentul referitor la interzicerea “afişării” ţigărilor “în locurile obligatorii de trecere”. În plus, membrii Comisiei de sănătate trebuie să ia în calcul şi o Directivă europeană care stabileşte că, pentru reglementările tehnice, este absolut necesară notificarea prealabilă a Comisiei Europene. Dacă în termen de trei luni nu se primeşte nici o contestaţie din partea CE, prevederea se poate legifera.

  • Politici europene la nivel înalt

    Politici europene la nivel înalt

    Liderii celor 28 state UE, printre care şi cel român, Klaus Iohannis, au discutat la Consiliul European de primăvară de la Bruxelles despre importanţa creării uniunii energetice europene, care să limiteze importurile de energie şi dependenţa UE de resursele ruseşti. Acesta este considerat un proiect prioritar de către UE, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia şi al aprovizionării cu gaz dinspre această ţară.



    Potrivit corespondentului RRA la Bruxelles, statele membre sunt obligate să fie transparante în încheierea acordurilor de cumpărare de gaz de la furnizorii externi.



    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a explicat, in cadrul Consiliului, că, depinzând doar de anumiţi furnizori, unii dintre ei dominanţi şi nesiguri, cum ar fi Rusia, statele europene sunt predispuse unor ameninţări de blocare a rutelor de aprovizionare cu energie. El a subliniat că, pe termen scurt, UE trebuie să îşi diversifice cât mai mult furnizorii de petrol şi gaz, în special în sud-estul Europei, iar pe termen lung să reducă importurile de energie.



    Schulz a declarat că Uniunea Energetică este de importanţă maximă atât pentru siguranţa energetică a UE pe termen lung, cât şi pentru susţinerea Ucrainei. Potrivit acestuia, Comisia Europeană estimează că un trilion de euro vor trebui investiţi în sectorul energetic al UE până în 2020, iar aceşti bani trebuie cheltuiţi într-un mod inteligent, astfel încât să se poată atinge obiectivele stabilite, în primul rând crearea de locuri de muncă şi creştere economică.



    România susţine crearea unei uniuni a energiei, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, pentru că aceasta va aduce avantaje importante pentru statele Uniunii. Priorităţile care trebuie avute în vedere sunt crearea unei reale pieţe interne în domeniul energiei, valorificarea mai eficientă a resurselor energetice indigene, diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, dezvoltarea infrastructurii care să permită o mai bună conectare între statele UE, a mai spus Iohannis.



    Tot joi, liderii UE au convenit prelungirea până la sfârşitul anului a sancţiunilor economice împotriva Rusiei pentru implicarea în criza din Ucraina. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a precizat că decizia este clar legată de aplicarea totală a prevederilor Acordului de la Minsk şi a atras atenţia că UE este pregătită să ia măsuri suplimentare faţă de Moscova, dacă este nevoie. El a mai anunţat că liderii europeni au decis să contracareze propaganda şi manipularea venită prin mass-media rusă, iar un plan de măsuri în acest sens ar urma să fie prezentat la viitorul summit al Uniunii din luna iunie.