Europa se află încă din vara lui 2013 sub semnul redresării economice şi, chiar dacă vremurile sunt în continuare grele pentru mulţi cetăţeni comunitari, în 2014 europenii au mai multe motive să se simtă încrezători şi să răsufle uşuraţi.
Este opinia formulată de Viviane Reding şi Olli Rehn, vicepreşedinţi ai Comisiei Europene, care dau şi trei răspunsuri la întrebarea cum să ieşim mai puternici din criză. Primul este acela că Europa trebuie să continue reformele structurale, al doilea răspuns este că Europa are nevoie de un sistem bancar care să funcţioneze bine şi, nu în ultimul rând, că politica economică şi bugetară la nivel european are nevoie de un cadru robust. O privire asupra agendelor Comisiei Europene şi parlamentului comunitar arată că reluarea creşetrii economice este tema dominantă. Bruxellesul a anunţat deja că estimează că, anul acesta, va prezenta circa 30 de iniţiative, majoritatea cu scopul de a revizui normele comunitare existente pentru a impulsiona sectoarele care sunt capabile să genereze creştere.
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de circa 2,5% din PIB şi o creştere economică de 2,7%, mai mare decât cea prognozată. Guvernul de la Bucureşti, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană anticipaseră o creştere economică de 2,2%, după ce, iniţial, ţinta fusese de 1,6%.
Cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică relevă, însă, o neaşteptată scădere în luna noiembrie a cifrei de afaceri din industrie în comparaţie cu luna precedentă.
Analistul economic Constantin Rudniţki consideră că, deşi este încă prea devreme să vorbim de o inversare de trend, semnalele venite dinspre exportatori arată că 2014 nu va fi un an uşor: Strict, pe luna noiembrie, nu aş putea să spun că vorbim în mod sigur de o încetinire a industriei. S-ar putea să fie o chestiune strict conjuncturală, care, sigur, va trebui să constatăm în ce măsură este o problemă reală a industriei pe un termen ceva mai lung. Şi aici mă gândeam până undeva spre datele din ianuarie. Anul 2014, văzând informaţiile care vin dinspre exportatori, nu va fi un an simplu. Va trebui să vedem dacă elementele bune din ultimii ani, respectiv creşterile care au avut loc în ceea ce priveşte exporturile şi comenzile noi, se regăsesc şi anul acesta, în 2014. Pe de altă parte, iată, avem un nou calendar de liberalizare a pieţei energetice atât la gaze naturale, cât şi la energie electrică, avem câteva noi impozite introduse în economia românească şi în fiscalitatea românească. Avem un an în care redevenţele cresc sau se rediscută. Şi, de asemenea, avem un an în care accizele se calculează într-un alt mod şi, deja, este sigur, ele au crescut. Or, toate aceste lucruri pot face ca produsele româneşti să fie mai puţin competitive în plan extern deoarece costurile companiilor cresc.”
Decizii importante cu posibil impact economic au fost luate, pe de altă parte, încă din prima sa şedinţă de către Banca Naţională a României. Analiştii au salutat reducerea ratei dobânzii de politică monetară şi a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută şi au apreciat că deciziile BNR vor deschide calea finanţării economiei.
Analistul economic Radu Soviani, într-un interviu pentru Radio România: Piaţa va arăta în perioada următoare cât de corecte sunt aceste decizii. Noi, deocamdată, putem privi dimensiunea acestor decizii şi categoric vorbim despre cel mai amplu set de măsuri de politică monetară luate de la începutul crizei şi până în prezent de către Banca Naţională a României. Este ca şi când Banca Naţională a apăsat pe trei butoane deodată şi nu a mai făcut asta în criză – butonul dobânzilor pe care le-a dus în jos, butonul rezervelor minime obligatorii în lei pe care le-a dus în jos, butonul rezervelor minime în valută pe care le-a dus în jos. Este de discutat dacă acesta era momentul şi dacă nu era cumva mai bine ca BNR să facă asta în urmă cu doi ani sau cu trei ani. Deocamdată, aşteptăm ca piaţa să arate cât de corecte au fost aceste decizii şi mai ales cât de eficiente sunt aceste decizii pentru că ele duc către un singur sens şi anume către reducerea preţului creditării în lei. O dobândă mai mică a băncii centrale reprezintă un impuls pentru băncile comerciale să reducă dobânda la creditele în lei şi nu este un răspuns singular, este a cincea reducere consecutivă de rată de dobândă.”
Rata de dobândă a coboarât de la 5,25 % anul trecut la 3,75 % în acest an.
