Radio România Internațional

Tag: Politici Publice

  • Stand Up, un proiect pentru creşterea rolului societăţii civile în îmbunătăţirea politicilor publice

    Stand Up, un proiect pentru creşterea rolului societăţii civile în îmbunătăţirea politicilor publice

    Proiectul a avut un buget total
    de aproape 1 milion de lei din care peste 820 de mii- valoare eligibilă
    nerambursabilă din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate
    Administrativă 2014- 2020.


    Proiectul a presupus, printre
    altele, realizarea unei cercetari sociologice și organizarea unui forum
    antibullying, spune Cătălina Surcel, director executiv la Telefonul Copilului:


    Rolul forumului a fost acela de a oferi o platformă de dezbatere
    pentru evaluarea măsurilor concrete de diminuare a hărţuirii în unităţile de
    învăţământ propuse de organizaţia noastră și cuprinse deja într-o iniţiativă
    legislativă care se află pe masa Parlamentului, a trecut deja de Camera
    Deputaţilor și acum este în comisiile de specialitate din Senat.



    Tot în cadrul forumului Asociaţia
    Telefonul Copilului     a prezentat rezultatele cercetarii sociologice Faţă în
    faţă cu bullying-ul    , un studiu care a urmărit perspectiva copiilor,
    profesorilor și părinţilor asupra fenomenului:


    Vorbim despre 72 la sută dintre elevii din România care sunt
    victime ale abuzului de tip bullying. Mai mult decât atât, ceea ce ne
    îngrijorează este faptul că 50 la sută dintre copiii chestionaţi afirmă că
    victima a meritat acest tratament, 36 la sută afirmă că și ei au fost agresaţi
    de persoana respectivă și au simţit nevoia să se răzbune, 29 la sută au simţit
    nevoia să se impună, 15 la sută consideră că mai mulţi colegi se comportă
    astfel cu persoana respectivă și au făcut și ei la fel, 11 la sută au făcut-o
    ca să se distreze iar 6 la sută afirmă că astfel de comportamente sunt ceva
    obisnuit la școala la care învaţă.



    87 la sută dintre părinţi și 91
    la sută dintre profesori consideră că se impune adoptarea urgentă a unor măsuri
    legislative care să stopeze fenomenul:


    Am elaborat împreună cu partenerii noștri, experţi și
    reprezentanţi ai unora dintre institutiile relevante în domeniul educaţiei,
    parteneri sociali, organizaţii neguvernamentale și asociaţii de elevi această
    propunere de politică publică care sperăm că în prima parte a anului va fi
    adoptată de parlament și promulgată de președinte.


    Telefonul Copilului este o
    organizaţie neguvernamentală care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o
    linie telefonică (116.111.) de asistenţă la nivel naţional, 7 zile din 7, între
    orele 8- 22.


  • Proiect pentru promovarea unor propuneri alternative ale politicilor publice ale Guvernului

    Proiect pentru promovarea unor propuneri alternative ale politicilor publice ale Guvernului

    Formularea şi promovarea de propuneri alternative la politicile publice iniţiate de Guvern reprezintă un obiectiv pe care îl are în vedere filiala Dolj a Uniunii Generale a Industriaşilor din România, UGIR 1903. În această lună va fi finalizat un proiect finanţat de Uniunea Europeană care propune, în acest scop, un parteneriat public-privat la nivel naţional.


  • Strategia Dunării pe agenda europeană

    Strategia Dunării pe agenda europeană

    Institutul European din România vă invită să parcurgeți studiul Revitalizarea
    Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – între priorități politice
    și interese economice     (autori Sorin Ioniță și Ana-Otilia Nuțu), realizat în
    cadrul proiectului de studii de strategie și politici (SPOS) din anul 2018.


    Studiul are drept scop radiografierea provocărilor și oportunităților ce
    derivă din exercitarea de către România, în perioada 1 noiembrie 2018 – 1
    noiembrie 2019, a Președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea
    Dunării (SUERD).


    Reliefarea unor exemple de bune practici și lecții învățate de România în
    calitate de coordonator în cele trei arii prioritare (navigabilitate, turism și
    cultură, riscuri de mediu), precum și formularea de recomandări concrete de
    politici publice pentru promovarea acestei strategii macro-regionale la nivelul
    Uniunii Europene reprezintă doar câteva obiective specifice ale lucrării de
    cercetare.


    Studiul este disponibil online pe site-ul IER, la secțiunea
    Publicații    .




    (Oana Mocanu, Biroul Studii și Analize, IER)

  • Carta Alba” Prioritățile României și Președinția Consiliului UE

    Carta Alba” Prioritățile României și Președinția Consiliului UE

    Institutul ASPEN a lansat Carta Albă Prioritățile României și Președinția Consiliului Uniunii Europene, lucrare care sintetizează contextul european în care România va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar şi problemele cu care se confruntă atât blocul comunitar, cât şi ţara noastră. Clara Volintiru şi Maria Popescu sunt autoarele acestui studiu care se adresează atât decidenţilor, cât şi publicului larg.


    Aflăm mai multe de la Clara Volintiru, conf. univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din București : Este un material de sinteză, sinteza documentelor oficiale care, de multe ori, nu sunt accesibile publicului larg, dar este o sinteză menită atât specialiştilor, cât şi mediului universitar, jurnaliştilor şi oricăror persoane interesate de priorităţile României în contextul european. Materialul vizează atât Preşedinţia României la şefia UE, din perioada de la începutul anului 2019, cât şi priorităţile strategice la nivel sectorial ale României pentru perioada următoare pentru viitorul cadru financiar multianual, eventual. Materialul este structurat în trei părţi principale. Prima parte are o analiză din perspectiva unor consultări publice, pe care le-am realizat în diverse ţări din Europa Centrală şi de Est cu specialişti în domeniu, consultări cu privire la provocările pe care le întâmpină UE în momentul de faţă. De la viziuni persistente de dezvoltare până la probleme de ordin politic, electoral şi, nu în ultimul rând, provocările tehnologice, revoluţia industrială 4,0 şi altele. Deci, iată că prima parte încearcă să traseze contextul şi provocările în care se regăseşte UE astăzi.


    Partea a doua are o analiză concentrată atât pe Românei, cât şi pe UE, inventariind provocările şi oportunităţile pe care ţara noastră şi UE le întâmpină în perioada Preşedinţiei. Facem această analiză de context pentru că noi considerăm că priorităţile pe parcursul Preşedinţiei, şi nu numai, trebuie să se axeze pe realităţile cu care ne confruntăm şi nu doar pe o lista de dorinţe aşa generală, şi stunci această contextualitate ne permite, în partea a treia a studiului, să inventariem configuraţia Consiliului, care sunt temele de interes pentru România, din punct de vedere al propunerilor de politici publice, care sunt deja pe circuitul decizional european.


    Materialul poate fi accesibil online, pe pagina Institutului ASPEN, cât și pe pagina Facultății de Relații Economice Internaţionale din cadru Academiei de Studii Economice.


  • Jurnal românesc – 23.05.2017

    Jurnal românesc – 23.05.2017

    Consiliul Naţional al
    Minorităţii Naţionale Române din Serbia a cerut administraţiilor şcolare din
    regiunile Timoc, Morava şi sudul Dunării să finalizeze, până pe 30 mai,
    anchetele de stabilire a elevilor care vor studia limba română în anul şcolar
    2017-2018. Responsabilul Departamentului Învăţământ al Consiliului, prof.
    Anişoara Tăran, a declarat că, în anul şcolar respectiv, familiile elevilor
    decişi să studieze limba română cu elemente de cultură generală nu vor mai
    putea opta, ca până acum, între studierea acesteia şi informatică. Potrivit
    acesteia, o noutate decisă de autorităţile de învăţământ din Serbia se referă
    la faptul că un copil odată înscris la cursurile în limba română va
    trebui să continue studierea limbii minorităţii până la sfârşitul ciclurilor
    primar, gimnazial sau liceal. Tăran a menţionat că elevii interesaţi de
    limba română vor forma clase în unităţile de învăţământ din localităţile
    Bolevăţ, Kladova, Kucevo, Lubniţa, Maidanpek, Pojarovăţ şi Zajcear’, dar, dacă
    vor exista cereri suficiente nu este exclus să se organizeze cursuri şi în alte
    localităţi cu populaţie majoritar românească. In Serbia de nord-est, primele
    cursuri de limba română au fost organizate în 2013 prin implementarea unui proiect-pilot
    promovat de Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, la
    care şi-au manifestat dorinţa de a învăţa facultativ limba română 895 de elevi
    de la şcoli generale şi alţi 628 de elevi din învăţământul liceal.




    Majorările de salarii sunt necesare pentru
    a stopa plecarea tinerilor din România, a precizat, luni, purtătorul de cuvânt
    al PSD, Adrian Dobre. El a mai spus că, dacă nu s-ar lua aceste măsuri, mediul de afaceri s-ar
    confrunta cu o lipsă din ce în ce mai accentuată a forţei de muncă. Este foarte
    greu să convingi un tânăr absolvent de facultate sau de şcoală profesională să
    rămână în ţară, în condiţiile în care salariile românilor sunt de 3-4 ori mai
    mici decât ale europenilor, a afirmat Adrian Dobre. Potrivit acestuia,
    programul de guvernare şi-a arătat eficienţa după primul trimestru, când
    România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană.






    75% dintre români consideră că ţara se
    îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit sondajului naţional Percepţiile
    şi atitudinile populaţiei privind conflictul de interese la nivel central şi
    local, în România. Potrivit sondajului lansat luni şi al cărui beneficiar
    este Institutul pentru Politici Publice, 20% dintre respondenţi consideră că în România
    lucrurile merg într-o direcţie bună. Pentru ca
    lucrurile să meargă mai bine în ţară, cei mai mulţi dintre români consideră că
    ar trebui rezolvate cu prioritate următoarele probleme: corupţia, lipsa
    locurilor de muncă, sărăcia, nivelul redus al veniturilor, furtul din banii
    publici şi problemele din sănătate. Jumătate dintre respondenţi se declară
    interesaţi sau foarte interesaţi de problema conflictului de interese.
    Directorul IPP Adrian Moraru a menţionat faptul că una dintre cele mai
    sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de
    achiziţiile publice. El a precizat ca un proiect derulat de IPP în parteneriat
    cu ANI îşi propune să aducă o abordare nouă în ceea ce priveşte lupta
    anticorupţie în România, printr-o mai mare atenţie acordată întăririi
    capacităţii administrative a sistemului de integritate, prin identificarea
    timpurie a ariilor de risc şi prevenire a conflictelor de interese printr-o
    serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri şi instituţionalizate ca
    proceduri interne de lucru la nivelul Agenţiei.

  • A doua ediție a întâlnirilor “Românii de Pretutindeni”

    A doua ediție a întâlnirilor “Românii de Pretutindeni”

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a fost gazda celei de a doua ediții a Întâlnirilor Românii de Pretutindeni, un for de discuții dedicat problemelor ce privesc politicile publice dedicate comunităților din afara granițelor.

    Întâlnirea a inclus colocviul Românii din comunităţile istorice sud-dunărene: bursieri de succes ai statului român, organizat de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română.

    La eveniment au mai participat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, Liviu Pop, ministru delegat pentru dialog social, vicepreședinta Camerei Deputaților, Rodica Nasar, Ion Caramitru, președinte al Societății de Cultură Macedo-Române, Daniel Ioniță și Radu Podgorean, secretari de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și, în calitate de moderator, Remus Pricopie, rector al SNSPA și fost ministru al Educației.

    Comunitățile române sud-dunărene au fost reprezentate de foști și actuali bursieri ai statului român, persoane recunoscute prin activitatea depusă în direcția susținerii identității românești în țările de origine. Printre aceștia s-au numărat domnii Predrag Balașevici și Zavija Jurj din Valea Timocului (Serbia), Aleksandar Najdanovici și Alexandar Savici, reprezentând asociația studenților timoceni care studiază la Universitatea din Craiova, Ilja Gjoka din Albania, Ivo Gheorghiev din Bulgaria precum și Steriu Papuli din Macedonia.

    În cuvântul de deschidere, ministrul delegat a subliniat importanța pe care o are educația în demersul de păstrare al identității etnice, subliniind hotărârea statului român de a-i sprijini pe românii din comunitățile sud-dunărene să studieze în limba maternă la toate nivelurile de școlarizare, inclusiv prin burse acordate în centre universitare din țara noastră.

    Pentru a veni în sprijinul eforturilor comunităților românești de a-și păstra identitatea, statul român susține educația în limba română la toate nivelurile. Un aspect căruia statul român îi acordă o atenție deosebită este cel al sprijinirii accesului tinerilor din comunitățile sud-dunărene la învățământ universitar și post universitar în limba română, chiar în România. Așteptarea noastră este ca, după terminarea studiilor, bursierii să se implice în susținerea eforturilor comunității din care provin, a spus Angel Tîlvăr.

    Ministrul Educației și Cercetării Științifice, Sorin Cîmpeanu a subliniat importanța protocolului încheiat recent între instituția pe care o reprezintă și Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, act ce permite cooperarea interinstituțională în domeniul păstrării identității prin educație.

    Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a subliniat eforturile depuse în ultimii ani de statul român în plan bilateral pentru obținerea unui cadru care să permită României să vină în sprijinul comunităților de peste granițe în domeniul educației.

    Totodată, președintele Societății de Cultură Macedo-Române Ion Caramitru a scos în evidență rolul istoric salutar pe care România l-a avut în salvgardarea aromânilor și păstrarea identității lor, remarcând importanța sprijinului acordat și în prezent membrilor acestei comunități de la sud de Dunăre.

    În cadrul evenimentului, Rodica Nassar, vice-președintă a Camerei Deputaților, a transmis un mesaj din partea președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

    În secțiunea special dedicată reprezentanților comunităților sud-dunărene, vorbitorii au subliniat necesitatea îmbunătățirii cadrului existent. Astfel, aceștia au propus implicarea asociațiilor constituite la nivelul comunității în procesul de selectare a studenților bursieri. De asemenea, au susținut necesitatea introducerii unor cursuri de cultură și civilizație românească pentru bursieri, precum și crearea unor programe care să aibă în vedere activitatea lor educativă extra-curriculară, în timpul studiilor efectuate în România. Nu în ultimul rând, a fost subliniată nevoia de identificare a unor modalități prin care studenții bursieri să se reîntoarcă în comunitate pentru a sprijini mai departe eforturile acesteia.