Radio România Internațional

Tag: politicieni

  • Reacțiile politicienilor români la demisia președintelui Klaus Iohannis

    Reacțiile politicienilor români la demisia președintelui Klaus Iohannis

    Liderii partidelor politice din România au reacționat puternic la anunțul demisiei președintelui Klaus Iohannis, care a anunțat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie 2025.

    Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că nu a știut de decizia președintelui României de a demisiona din funcție. „Este un act unilateral. (…) Nu am știut de acest anunț”, a spus Ciolacu, la Parlament.”

    Şi Elena Lasconi, președinta USR, a criticat dur gestul lui Iohannis, declarând că demisia vine foarte târziu și nu aduce răspunsuri la întrebările majore care macină țara. Ea a subliniat faptul că demisia nu aduce clarificări asupra problemelor majore din România, cum ar fi anularea alegerilor și protejarea de jocurile rușilor.

    George Simion, liderul AUR, a declarat că demisia lui Iohannis este o victorie pentru susținătorii săi și a insistat pe reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

    De asemenea, Nicușor Dan, candidat independent la președinție, a subliniat că nemulțumirile oamenilor față de clasa politică rămân și a încurajat construirea unei speranțe pentru viitorul societății.

    Şi Crin Antonescu, candidatul coaliției guvernamentale la alegerile prezidențiale, a declarat că decizia președintelui a fost înțeleaptă și că procedurile constituționale vor fi respectate.

    Victor Ponta, fost premier, a avut o reacție vehementă, considerând plecarea lui Iohannis drept un pas necesar, dar insuficient pentru schimbarea reală a scenei politice.

     

  • Generația Z: Depășirea limitelor democrației reprezentative; consultarea cetățenilor

    Generația Z: Depășirea limitelor democrației reprezentative; consultarea cetățenilor

    Anul 2024 este unul important, este un an al deciziilor pe care le vor lua mulți din tinerii Generației Z, cei care au peste 18 ani. Unii dintre ei vor merge pentru prima data la vot și-și vor desemna reprezentanții la primărie, în consilii, la europarlamentare, la președinția României și parlamentare. În România, de exemplu, potrivit statisticilor, aproape 4,6 milioane de tineri au drept de vot.

    foto: © FabrikaSimf - Shutterstock
    foto: © FabrikaSimf – Shutterstock

    Întrebarea este dacă ei se simt reprezentați de politicieni, dacă au un cuvânt de spus în politică, dacă înțeleg cum funcționează instituțiile, cele din țara în care locuiesc sau cele ale Uniunii Europene, dacă se implică în activități civice și ce înseamnă sistemul de guvernare. Potrivit Eurobarometrului European Parliament Youth Survey, publicat în septembrie 2021, 85% dintre tineri discută despre politică atunci când se întâlnesc cu prietenii sau rudele, iar 55% dintre respondenți spun că nu înțeleg prea multe sau nimic despre Uniunea Europeană.

    „(Tinerii) nu se simt reprezentați de politicieni și de sistemul politic în general și asta o vedem din majoritatea sondajelor. Este un sondaj recent lansat de IRES în care vedem foarte clar că 76% din tinerii din România cu vârste între 18-35 de ani nu au încredere în democrația românească, ceea ce mie mi se pare că e un procent extraordinar. 76% nu au încredere în democrația din România. Am rămas foarte surprins când am văzut acel număr și este un exemplu de eșec al clasei politice românești”. (Vlad Adamescu, co-fondator Politică la Minut)

  • Plagiatul revine în atenţie

    Plagiatul revine în atenţie

    În mod normal, prerogativă exclusivă a unor elite academice, originalitatea, autenticitatea şi valoarea tezelor de doctorat a devenit, în România, temă de dezbatare pentru presă, opinia publică şi clasa politică. Luni, Senatul a decis, în calitate de cameră decizională, că titlul de doctor poate fi retras doar de universitatea care l-a acordat, iar Consiliul de Atestare a Diplomelor, instituţie înfiinţată special pentru verificarea plagiatelor, va avea doar rolul de instanţă de recurs.



    În numele Executivului tehnocrat, secretarul de stat în ministerul Educaţiei Laurenţiu Vlad menţionase în plenul Senatului că, deşi, la nivel declarativ, noua formă a legii are ca scop descentralizarea deciziei cu privire la emiterea şi retragerea titlului de doctor, în realitate riscă să submineze calitatea învăţământului superior.



    Laurenţiu Vlad: Avem peste 50 de instituţii organizatoare de studii universitare de doctorat în România în acest moment. Unele dintre acestea sunt capabile să-şi asume responsablitatea deplină în asigurarea doctoratelor, altele nu.”



    În replică, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, senatoarea social-democrată Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, a susţinut că proiectul de lege creşte responsabilitatea universităţilor şi că nu există nicăieri în lume o instituţie deasupra universităţii care acordă diploma de doctor. Mai mult, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare va exista în continuare.



    Ecaterina Andronescu: CNAT rămâne instanţa de recurs pentru toate tezele care au fost elaborate şi pentru care s-a obţinut titlul de doctor prin ordin de ministru; nu se poate retrage titlul de doctor decât tot prin ordin de ministru, deci Consiliul Naţional de Atestare rămâne forul decizional pentru cazurile de derapaj.”



    Acum, preşedintele Klaus Iohannis este obligat să promulge modificarea Legii învăţămîntului în forma adoptată de senatori, deşi, iniţial, o întorsese la legiuitori, avertizându-i că există un climat de neîncredere în procesul de analiză a sesizărilor de plagiat. Imediat după vot, el a calificat drept cel puţin suspectă graba cu care s-a acţionat pentru modificarea Legii educaţiei, fără o discuţie pe fond, într-un moment în care toată lumea aşteaptă integritate şi performanţă.



    Consternarea preşedintelui e împărtăşită de editorialiştii din presă, mai ales că votul din Senat survine la trei zile după anunţul că fostul ministru de Interne Petre Tobă şi primarul oraşului, satelit al Bucureştiului, Voluntari, Florentin Pandele, au plagiat masiv în tezele lor de doctorat. Aceasta este concluzia formulată de comisia de experţi care a examinat cele două teze şi confirmată, vineri, de ministerului Educaţiei. Dr. Tobă şi Dr. Pandele devin, astfel, subiect al dezbaterilor deja aprinse de la Bucureşti privind tezele de doctorat, presupus plagiate, ale unor personaje publice precum fostul premier Victor Ponta, fostul vicepremier Gabriel Oprea ori însăşi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.

  • Politicieni acuzaţi de corupţie

    Politicieni acuzaţi de corupţie

    Lupta anticorupţie din
    România a înregistrat o premieră. Procurorii au dispus, joi, măsura controlului
    judiciar, contra unei cauţiuni record, de 13 milioane de euro, faţă de
    deputatul Sebastian Ghiţă, după ce plenul Camerei Deputaţilor respinsese
    cererile DNA de reţinere şi arestare preventivă a acestuia.

    Un apropiat al
    fostului premier social-democrat Victor Ponta, Ghiţă
    este acuzat de un complex de infracţiuni, între care dare de mită, şantaj,
    cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
    În acelaşi dosar, au fost, deja, arestate preventiv
    personaje care, din funcţiile lor, era de presupus că vor veghea nu la
    încălcarea, ci la aplicarea legii: procurorii Liviu Tudose şi Aurealian
    Mihăilă, fostul subsecretar de stat ministerul de Interne Viorel Dosaru şi
    fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie din Poliţia Prahova,
    Constantin Ispas. Ghiţă a respins acuzaţiile şi a afirmat ca ţinta
    procurorilor ar fi, de fapt, Ponta.

    Deputatul a avut o ascensiune şi o
    prăbuşire la fel de brutale. Era încă student când talentele sale de IT-ist şi
    de om afaceri l-au transformat în milionar în euro. Patron de televiziune,
    abonat al contractelor cu statul, a intrat în politică şi a devenit una dintre
    vedetele grupului de tineri social-democraţi din jurul lui Ponta şi o
    figură-cheie al comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI.

    Odată intrat în vizorul DNA, imperiul pe
    care-l clădise a început să se surpe ca un castel din cărţi de joc. A fost
    exclus din PSD şi din comisia SRI, iar controlul judiciar presupune că nu poate
    intra în contact nici măcar cu propriii angajaţi de la trustul de televiziune.

    Tot joi, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă, la domiciliu,
    pentru 30 de zile, a primarului Craiovei, social-democrata Lia Olguţa
    Vasilescu. Ea fusese reţinută, în ajun, sub acuzaţiile de luare de mită,
    folosire a influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase
    necuvenite şi spălare de bani.

    E o nouă lovitură pentru PSD, pe care toate
    prognozele îl cotează drept marele favorit al alegerilor locale de pe 5 iunie.
    În condiţiile în care, în premieră pentru România post-comunistă, edilii vor fi
    aleşi într-un singur tur de scrutin, Vasilescu avea şanse maxime la propria-i
    succesiune în fruntea unui oraş în care e foarte populară. Acum, procurorii anticorupţie o acuză că, prin infracţiunile
    enumerate, şi-a finanţat, practic, ilegal, cu circa 130 de mii de euro,
    campania electorală din 2012, în urma căreia a devenit primar.

    Vizibil marcat,
    liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a declarat că arestarea ei trebuie
    să reprezinte o preocupare serioasă a tuturor candidaţilor, nu doar a celor din
    PSD. El a anunţat că va propune realizarea unui aşa-numit ghid al candidatului,
    adică o listă de lucruri pe care acesta să nu le facă pentru a nu ajunge după
    gratii. Unii comentatori găsesc ideea oportună, alţii ridicolă, iar aceştia din
    urmă spun că, în locul unui ghid pentru candidaţi, e suficientă respectarea
    poruncii biblice să nu furi!

  • Preşedintele Iohannis despre starea României

    Preşedintele Iohannis despre starea României

    Un an electoral lipsit de populism, preocupare pentru agenda cetăţenilor şi colaborare cu celelalte puteri ale statului – este ceea ce îşi doreşte, în plan intern, preşedintele Klaus Iohannis, în perioada următoare, de la Parlament. Experienţa i-a învăţat pe români că încheierea unui ciclu electoral a antrenat, în preajma fiecărei primeniri a clasei politice, măsuri care să avantajeze o formaţiune sau alta, politici adoptate în urma unor meschine calcule electorale, alocări de fonduri după culoarea politică, promisiuni populiste sau nesustenabile şi chiar legi niciodată aplicate. Nimeni nu contestă dorinţa legitimă a partidelor de a câştiga voturi.



    Dar, cum orice derapaje pot fragiliza democraţia şi economia României, în 2016 – an al alegerilor locale şi parlamentare – politicienii au şansa de a face lucrurile altfel, a spus preşedintele Iohannis. Competiţia pentru voturi nu trebuie să excludă preocuparea pentru construcţia pe termen lung, febra campaniilor nu trebuie să oprească dezbaterea aşezată, iar subiectele spectaculoase nu trebuie să elimine de pe agenda publică teme majore de interes pentru viaţa românilor.



    Apropierea finalului de mandat politic poate să însemne, deci, mai multă atenţie, mai multă responsabilitate şi mai multă preocupare de a asculta în mod autentic ce-şi doresc cetăţenii. În discursul susţinut, luni, în faţa Legislativului, Klaus Iohannis a punctat: “Ceea ce vă propun este un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al măsurilor hazardate.



    Plecând de la aceste consideraţii, mizele majore ale anului 2016 sunt recâştigarea încrederii în politică, buna funcţionare a instituţiilor democratice, continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese şi a câştigat respectul partenerilor externi şi edificarea de temelii pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere.



    Preşedintele Klaus Iohannis îşi menţine angajamentele referitoare la consolidarea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie. În acest context, el este nemulţumit că Parlamentul blochează, în continuare, cererile justiţiei. “Sunt neplăcut surprins de faptul că, în anumite speţe, încă nu s-a înţeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor justiţiei. Aşa se face că, în materie de răspuns la solicitările justiţiei, după câţiva paşi înainte urmează unul înapoi, care pune din nou în discuţie credibilitatea Parlamentului şi voinţa unor raporturi corecte cu justiţia.



    Şeful statului avertizează că nu va fi un simplu spectator în ceea ce priveşte numirea noilor şefi ai DNA şi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi speră că în această zonă va fi o competiţie serioasă, fără implicarea politicului. În plan extern, unul dintre obiectivele României la summitul NATO de la Varşovia este confirmarea interesului puternic al Alianţei pentru zona Mării Negre. România trebuie să participe, totodată, activ nu doar la identificarea soluţiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci şi la reîntărirea angajamentului şi încrederii în proiectul european.

  • Omul Anului 2015 la Radio România Internaţional

    Omul Anului 2015 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, RRI a continuat tradiţionala sa anchetă de opinie de
    sfârşit de an printre ascultătorii şi utilizatorii de Internet şi reţele
    sociale din lume. V-am provocat să desemnaţi acea personalitate, din orice
    domeniu, care a contribuit, prin acţiuni, atitudini sau idei la mersul înainte
    al lumii în 2015.




    Printre politicienii
    nominalizaţi Omul Anului
    2015 la RRI s-au aflat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, Regina Elisabeta
    a II-a a Marii Britanii, preşedintele francez François Hollande, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, fostul preşedinte georgian, actual guvernator al
    regiunii Odesa din Ucraina, Mihail Saakaşvili, premierii indian şi ungar,
    Narendra Modi şi Viktor Orban, Preşedintele Ligii Naţionale pentru democraţie din Birmania, doamna Aung San Suu Kyi.




    Au mai primit, între
    alţii, nominalizări din partea ascultătorilor şi utilizatorilor Internet RRI Papa
    Francisc şi, ca personaj colectiv, Cvartetul pentru Dialog Naţional Tunisian,
    laureat Nobel pentru Pace 2015, cetăţenii Parisului, supuşi de două ori unor
    atacuri teribile ale islamiştilor, voluntarul ucrainean care, cităm îşi apără ţara cu arma în mână sau, cităm,
    toţi cei care, în lumea întreagă, au avertizat împotriva diferitelor pericole,
    toţi cei care au avut curajul să se exprime cu glas tare. Din afara sferei politice
    au fost nominalizaţi, de exemplu, creatorul Facebook Mark Zuckerberg, marele
    fotbalist Lionel Messi ori Ralph Hasenhüttel, antrenorul clubului german de
    fotbal FC Ingolstadt 04, pe care l-a adus în Bundesliga.




    Omul Anului 2015
    la RRI este, însă, pe baza propunerilor publicului RRI, cancelarul german
    Angela Merkel. Boudoukha Mohamed, din Algeria, a propus-o pe doamna Merkel pentru
    poziţia sa în criza refugiaţilor şi disponibilitatea de a primi sute de mii de
    refugiaţi din Orientul Mijlociu. Volodimir Sâtnikov, din Ucraina, argumenta,
    între altele, opţiunea: Am fost impresionat de convingerea sa că Germania va
    fi în măsură să primească 400.000 de refugiaţi din Orient. Salim Khan, din
    Bangladesh, afirma: Cred că o alegere excelentă pentru personalitatea anului
    este cancelarul Germaniei, Angela Merkel, o persoană modestă, dar dominantă, în
    acelaşi timp. Iar Richard Lemke, din Canada, argumenta: Nominalizarea mea
    pentru Omul Anului 2015 este politiciana Angela Merkel, cancelarul Germaniei,
    care este acum în prima linie a politicii mondiale.

  • Fotografie sociologică de vară

    Fotografie sociologică de vară

    Încadrat de scrutinul prezidenţial din toamna trecută şi de alegerile locale şi legislative din 2016, anul acesta nu e unul electoral în România. De aceea, sondajele privind încrederea în politicienii de top sau intenţiile de vot pentru partide nu sunt, neapărat, elocvente pentru ceea ce, finalmente, va fi verdictul urnelor. Dar cifrele pot indica tendinţe relevante în starea de spirit a alegătorilor.



    Astfel, după circa opt luni de mandat, preşedintele Klaus Iohannis continuă să fie personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere – 59%. Pentru el, aceasta e vestea bună. Vestea proastă e că, faţă de decembrie 2014, când şi-a inaugurat mandatul şi când beneficia de o rată de încredere de 78%, şeful staului a pierdut 19 procente, mai bine de jumătate dintre acestea doar peste vară. Pentru sociologi, erodarea popularităţii sale e una galopantă, iar pentru analiştii politici aceasta reflectă dezamăgirea alegătorilor.



    După cei zece ani în care spiritul hiperactiv şi conflictual al fostului preşedinte Traian Băsescu i-a obosit şi plictisit pe mulţi, românii “au vrut un preşedinte echilibrat”, notează ziarele, dar nu unul care nu coboară la lucrurile pământeşti”. Iohannis nu a dat dovada de dorinţa de a conduce ţara încredinţată domniei sale şi, aparent, este mulţumit cu interviurile comode organizate în prealabil de oamenii lui şi de vizitele efectuate lunar în capitalele europene — mai afirmă presa de la Bucureşti.



    În topul încrederii, preşedintele e urmat, cu 40%, de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Fost social-democrat, ales, însă, ca independent şi aflat, deja, pe finalul celui de al doilea mandat la cârma Bucureştiului, acesta culege dividendele unei administraţii graţie căreia oraşul arată tot mai bine. Altminteri, însă, comentatorii refuză să parieze pe longevitatea lui politică, din cauza vrafului de dosare de corupţie întocmite de procurori la Primăria Generală. De la şefi de regii la consilieri personali ai edilului, sunt tot mai numeroşi colaboratorii lui Oprescu ajunşi după gratii.



    Un anturaj cu probleme penale — colegi de Guvern şi de partid, ba şi propriul său cumnat — are şi premierul social-democrat Victor Ponta. Mai mult, el însuşi acuzat de DNA de fapte de corupţie, şeful Executivului mai suscită încrederea a doar 35% dintre români. Pe de altă parte, 47% dintre respondenţi consideră că în guvernarea Ponta situaţia economică s-a îmbunătăţit, 31% cred că economia a rămas la acelaşi nivel, iar 20% spun că situaţia s-a înrăutăţit în timpul actualei guvernări.



    Dacă duminica viitoare ar fi chemaţi la urne, 41% dintre români ar vota principala formaţiune de opoziţie, PNL, iar 37 de procente ar opta pentru PSD. UDMR (în opoziţie) şi Partidul M10, extraparlamentar, al eurodeputatei Monica Macovei ar fi votate de 5% dintre români. Partenerii-juniori ai social-democraţilor în Guvernul de coaliţie, ALDE, cu trei procente, şi UNPR, cu numai două, sunt cotate sub pragul electoral de 5%.

  • Partidele politice şi anticorupţia

    Discreditată grav de megascandaluri de corupţie şi nepotism, percepută de mass-media şi de opinia publică drept incompetentă şi autistă, clasa politică de la Bucureşti încearcă să-şi dreagă imaginea. Nefiind an electoral, 2015 este, spun analiştii, un interval ideal ca partidele să recurgă la o curăţenie generală şi să extirpe focarele de infecţie, înaintea alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor.



    Întrunită, la sfârşitul săptămânii trecute, în premieră după ce prezidenţiabilul social-democrat, premierul Victor Ponta, a pierdut alegerile din noiembrie, conducerea PSD, principala componentă a Guvernului de stânga, a modificat statutul partidului, pentru a-şi putea sancţiona membrii corupţi. Astfel, social-democraţii pentru care începe urmărirea penală îşi pierd funcţiile din Guvern sau din conducerea Parlamentului, iar cei arestaţi preventiv îşi pierd automat funcţia politică din partid. Liderul social-democraţilor, Victor Ponta, recunoaşte că principala vulnerabilitate a partidului e tocmai corupţia:


    “Să arătăm oamenilor că am înţeles un mesaj: că Partidul Social Democrat este cel mai bun la guvernare, dar atâta timp cât vom fi acuzaţi de faptul că nu respectăm regulile de integritate, că nu ne îndepărtăm colegii care sunt vinovaţi sau care au greşit sau care sunt doar acuzaţi, nu este suficient.”



    Şi conducerea PNL, cea mai importantă formaţiune din opoziţia de centru-dreapta, a anunţat că lucrează la un nou statut, care va include sancţiuni drastice pentru membrii de partid ce încalcă legea. Liberalii condamnaţi vor fi excluşi din partid, iar cei arestaţi preventiv vor fi suspendaţi din funcţiile publice pe care le ocupă, a promis co-preşedintele partidului, Alina Gorghiu: “Acest principiu de a respecta criteriile de integritate ale partidului se va aplica absolut oricărei persoane, indiferent de nume.”



    D-na Gorghiu a precizat că procesul de elaborare a acestor criterii de integritate va fi definitivat în două – trei săptămâni. Deciziile celor mai mari partide din România survin după ce, în ultimii trei ani, zeci de miniştri, parlamentari, preşedinti de consilii judeţene sau primari, majoritatea social-democraţi şi liberali, au fost puşi sub acuzare de procurori şi condamnaţi de instanţe pentru fapte de corupţie.



    În administraţia locală, aproape jumătate dintre judeţe şi multe dintre oraşele cele mai mari ale ţării au rămas fără preşedinţii de consilii şi, respectiv, primarii aleşi în 2012. Iar în ceea ce priveşte administraţia centrală, presa ricanează că România are un Executiv în exerciţiu şi încă două-trei guverne după gratii.

  • Politicieni în faţa anti-corupţiei

    Politicieni în faţa anti-corupţiei

    Faţă de prima parte a anului, când activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie era asezonată, zilnic, cu câteva arestări de aşa-numite gulere albe, martie pare o lună mai liniştită. Capul de afiş al acestor zile e fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, pentru care, miercuri, Instanţa Supremă a decis că va fi cercetat în stare de libertate. Greblă fusese reţinut pentru mai multe infracţiuni de corupţie, după ce, luna trecută, cu spatele la zid sub un tir de acuzaţii, demisionase din funcţie. Trafic de influenţă în formă continuată, acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea unor documente vamale falsificate figurează printre hobby-urile atribuite de procurori omului mandatat să vegheze la constituţionalitatea legilor din România.



    Polivalent şi imaginativ, el ar mai fi încercat să exporte, via Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusă, în pofida embargoului institutit de Moscova pentru mărfurile din Uniunea Europeană. Şi, aflat, potrivit unui martor, într-o jenă financiară”, să vândă 50 de capre, dintr-o rasă pretins deosebită, la un preţ de 300 de euro exemplarul. Cu această tranzacţie nereuşită pare să se termine cariera publică a unuia dintre cei mai longevivi şi, paradoxal, respectaţi politicieni români. Instalat, încă de acum 25 de ani, după Revoluţia din 1989, la şefia stângii post-comuniste din Gorj, Greblă a avut, ulterior, două mandate de senator social-democrat şi, finalmente, a fost învestit judecător constituţional.



    La fel de longeviv în politică, deputatul UDMR László Borbély îşi păstrează, în schimb, imunitatea parlamentară, de care beneficiază încă din 1990. Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, cererea procurorilor DNA, de încuviinţare a urmăririi lui penale, într-un dosar de corupţie deschis încă de acum patru ani. Procurorii îl acuză pe Borbély de trafic de influenţă şi luare de mită, Borbély îi acuză pe procurori de abuz. Prin vot, deputaţii au tranşat în favoarea colegului lor, ceea ce, dincolo de detaliile judiciare, a alimentat speculaţiile politice privind o înţelegere între majoritatea parlamentară, dominată de PSD, şi UDMR, pentru menţinerea susţinerii Guvernului în Legislativ. Social-democraţii neagă, categoric, un astfel de scenariu.



    La rându-le, liderii PNL, vioara-ntâi a Opoziţiei, spun că ar fi fost imposibilă o înţelegere pentru respingerea solicitării procurilor. Media notează că, deja foarte impopular în ochii cetăţenilor, Parlamentul îşi face încă un deserviciu, fiindcă va fi iarăşi perceput drept scut al membrilor săi care au probleme cu legea. Votul din plen e cu atât mai straniu, cu cât în urmă cu trei săptămâni, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor s-a pronunţat în favoarea solicitării DNA de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Borbély.

  • Corupţie şi anticorupţie

    Corupţie şi anticorupţie

    Ritmul recent al justiţiei române este extrem de alert. Zilnic sunt aduse în discuţie noi şi noi dosare, revelaţii, persoane publice, unele chiar vedete ale scenei publice. De asemenea, încadrarea juridică a situaţiilor aduse în discuţie este extrem de diversă şi cu toţii, jurnalişti şi beneficiari ai presei de tot felul, trebuie să ne aducem la zi vocabularul şi cunoştinţele juridice. Trebuie să facem deosebire între o acuzare şi o citare, între calitatea de inculpat şi cea de martor, între dar şi luare de mită, denunţ şi sesizare şi multe alte elemente de detaliu pe care nu le credeam atât de stufoase şi complexe.



    Evoluţiile sunt extrem de fluide şi permanent alarmele de noutăţi apar pe ecrane. Persoane cu un remarcabil trecut public vin la sediul Departamentului Naţional Anticorupţie, unii pleacă acasă, alţii rămân în arest pentru 24 de ore sau pentru 30 de zile, alţii se duc de două ori pe săptămână la o secţie de poliţie şi pe drum acordă conferinţe de presă în pas alert. Percheziţiile inopinate aduc în discuţie noi persoane şi dosare în care e posibil să asistăm la evoluţii spectaculoase. Multe cazuri au fost sesizate şi dezbătute în presă chiar de ani buni şi nu mai sunt o noutate pentru cei atenţi la mersul societăţii şi al comunicării. Ceea ce uimeşte, totuşi, este notorietatea celor implicaţi în cazuri cercetate de justiţiari. Este vorba de foşti miniştri şi lideri politici de înalt rang, responsabili din administraţie, mulţi aleşi la nivel local sau parlamentar, personaje incompatibile cu imaginea de încătuşat al justiţiei.



    Speţele în discuţie sunt şi ele pline de conţinut, cu sume ameţitoare şi situaţii de cea mai joasă corupţie, negocieri pentru mită şi beneficii ilegale, evaziunea fiscală, deşi ajunsă şi ea la sume mari, pare una dintre cele mai blânde acuzaţii. Pânzele corupţiei se ţes interpartinic, între generaţii şi funcţii esenţiale în stat. Ca într-o poveste poliţistă plină de imaginaţie, din dosarele vehiculate de justiţie, în spaţiul specializat şi de presă, în cel public, nu lipsesc spionii şi serviciile de informaţii, miniştrii şi parlamentarii, ba chiar, umăr la umăr, interlopi şi oficiali, corupţi şi anticorupţi, poliţişti şi infractori, membri ai opoziţiei şi cei ai puterii politice, avem şi bârfe, şi sugestii lascive, şi colaborare între inamici şi ură între prieteni de o viaţă.



    Un aspect nou în discuţia publică dar şi în justiţie este entuziasmul cu care toată lumea face dezvăluiri despre toată lumea. Indiferent de raportul cu actul de justiţie în care se află, sunt multe amintiri incriminante vehiculate în spaţiul public, dar şi multe ameninţări cu dezvăluiri venite din negura timpurilor. Imaginea generală este cea a unei reţele generalizate de interese obscure, bine susţinute de sume înfiorătoare. Sunt atinse multe domenii economice, este un atac la banii statului, este afectat interesul naţional.



    Pierderile, desigur, sunt mai mari decât sumele delapidate, ajunse în alte buzunare decât ale statului sau ale beneficiarilor de drept. Nu lipsesc din discuţie spectacole de anvergură, cheltuieli prezentate, când acuzaţii erau la putere, drept mari realizări, evenimente de culise ce au trecut drept normale. Nu este vorba de o răsturnare de concepţie pentru că faptele de corupţie au fost mereu privite drept infracţiuni grave. Ceea ce lipsea era acţiunea justiţiei, demersul vizibil în aceste dosare, înfrângerea inerţiilor de orice fel. Anii scurşi de la comiterea faptelor încriminate ar fi trebuit să fie plini de etape ale procesului de justiţie. Acum, prezentarea lor în avalanşă sufocă scena publică şi nu mai lasă loc şi pentru alte dezbateri.



    Nu au apărut, încă, sentinţele definitive în speţele urnite după schimbarea de la preşedinţia României. Fără îndoială, nu a fost timp pentru finalizarea acţiunilor judecătoreşti. Faptele s-au produs cu ani în urmă, dar acţiunea justiei este de dată recentă. După sentinţe şi momentul extrem de mediatizat al sosirii la uşa arestului vor urma recursurile şi acţiunile de reducere a pedepsei sau de schimbare a ei. Fără îndoială, va trebui să învăţăm limbajul justiţiei anticorupţie pentru a înţelege de ce ne confruntăm cu atâta corupţie.

  • Retrospectiva săptămânii 7.12 – 13.12.2014

    Retrospectiva săptămânii 7.12 – 13.12.2014

    Bugetul României pe 2015



    Guvernul de la Bucureşti a definitivat proiectul bugetului de stat pe 2015. A fost construit pe un deficit de 1,8% – indice macroeconomic negociat cu reprezentanţi ai FMI şi Comisiei Europene, care şi-au încheiat, la începutul săptămânii, o nouă misiune la Bucureşti. Autorităţile de la Bucureşti mai mizează pe o inflaţie de 2,2% şi pe o creştere economică de 2,5%. În bugetul pe anul viitor, mai mulţi bani faţă de 2014 vor avea ministerele Muncii, Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene, Transporturilor şi al Economiei. Fonduri diminuate se vor îndrepta, în schimb, spre Sănătate, Cultură, Administraţie şi Interne. Cu alte detalii, premierul Victor Ponta: ‘În primul rând nu va exista şi nu se construieşte bugetul pe baza nici unei taxe sau impozit suplimentar în anul 2015. Evident, cota unică de 16% rămâne în vigoare, există o taxă care se reduce şi care a fost luată în calcul la construcţia bugetului, şi anume taxa pe construcţii speciale, de la 1,5 la 1%. Era un obiectiv fundamental. Toate măsurile, fie de stimuare economică, fie de dreptate socială, deja, în vigoare, sunt incluse în buget.’ Bugetul pe 2015 are în vedere creşterea salariului minim în două etape, astfel că, la 1 ianuarie, acesta va ajunge la 975 de lei (220 de euro), iar la 1 iulie, la 1.050 lei (235 de euro). O altă măsură vizează indexarea pensiilor cu 5%, creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi cea pentru persoanele cu dizabilităţi. În prim-plan va fi, totodată, ierarhizarea investiţiilor. Ministrul delegat pentru buget, Darius Vâlcov: ‘Am preferat să tăiem de la tot ce înseamnă risipă şi să mergem pe investiţii. Investiţiile au crescut de la 34 la 44, sunt 23%, şi în buget vom prezenta şi o listă de prioritizare a investiţiilor. Pe investiţii cred că nu există vreun caz unde să avem o diminuare.’ Printre dezideratele Executivului român figurează, în egală măsură, scăderea cu 20 de mii, adică la 465.000 de persoane, a numărului şomerilor.




    Votul prin corespondenţă respins



    Parlamentul de la Bucureşti — o clădire bântuită de comunişti, preocupaţi să-şi pedepsească cetăţenii plecaţi”. În aceşti termeni a criticat deputatul Eugen Tomac, votul din Camera Deputaţilor, care a respins, marţi, în calitate de for decizional, o mai veche propunere legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Proiectul fusese respins, în februarie, şi de Senat. Gravele probleme apărute la votul din străinătate la recentul scrutin prezidenţial au scos în evidenţă, odată în plus, necesitatea modificării legislaţiei electorale, astfel că, reunite în plen, Camera Deputaţilor şi Senatul au decis ca 30 iunie 2015 să fie termenul final până la care o Comisie parlamentară specială să elaboreze propuneri în acest sens. Mai mulţi români, dintre miile care au stat cu orele la cozi să voteze şi nu au reuşit din cauza unei organizări defectuoase a prezidenţialelor din noiembrie, au făcut plângeri penale. Instrumentat într-o primă fază de Parchetul General, dosarul a fost preluat de Direcţia Naţională Anticorupţie, căreia Autoritatea Electorală Permanentă i-a trimis, luni, documentele solicitate spre verificare.




    Migraţia aleşilor locali, neconstituţională?



    Curtea Constituţională a României va dezbate, miercuri, 17 decembrie, sesizarea parlamentarilor liberali şi democrat-liberali privind neconstituţionalitatea legii de aprobare a ordonanţei guvernamentale de urgenţă a migraţiei aleşilor locali. Adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi, săptămâna aceasta, de Senat, ca for decizional, ordonanţa le permite, în esenţă, acestora, să îşi schimbe partidul fără riscul de a-şi pierde mandatul. Opoziţia incriminează încurajarea traseismului politic, una din cele mai nocive practici politice româneşti. Liderul Grupului PNL din Senat, Puiu Haşoti: ‘După ce traseismul politic a schimbat majorităţi locale, judeţene şi naţionale, acum, prin acest act normativ, se dă o lege care încurajează schimbarea acestor majorităţi, ceea ce e incalificabil din punct de vedere politic.’





    Efectele inundaţiilor de iarnă


    Râuri şi pârâuri din judeţele Olt, Dolj, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov au fost plasate, săptămâna aceasta, de hidrologi sub incidenţa codurilor roşu, portocaliu sau galben de inundaţii. Ploile au afectat 140 de localităţi din sudul ţării, zeci de drumuri şi sute de hectare de teren agricol. Zeci de persoane au fost evacuate. În mai multe zone s-au produs alunecări de teren. Cel mai afectat de intemperii este judeţul Teleorman. Acolo au fost mobilizate echipe de intervenţie pentru a veni în sprijinul autorităţilor locale.





    Europa League, fără români



    Campioana României la fotbal Steaua Bucureşti şi vicecampioana Astra, din Giurgiu, şi-au încheiat, joi seara, cu înfrângeri, traseul în Europa League. În ultimul său joc din Grupa J, Steaua a pierdut, cu 0-2, partida cu formaţia ucraineană Dinamo Kiev şi, cu doar 7 puncte, s-a situat a treia în clasament. Astra a fost surclasată cu un zdrobitor 1-5, în deplasare, de echipa FC Red Bull Salzburg din Austria şi, cu doar 4 puncte, a terminat pe ultimul loc în Grupa D.

  • Ordonanţă privind migraţia politicienilor

    Ordonanţă privind migraţia politicienilor

    Ideea că-n România post-comunistă clasa politică a dat societăţii, în genere, personaje, nu personalităţi, mai degrabă modele îndoielnice, decât repere, s-a consacrat, deja, ca truism. Iar enormul deficit de imagine pe care-l au politicienii, cei care, invariabil, sunt drastic sanctionaţi în toate cercetările ce contorizează încrederea românilor, nu este deloc întâmplător.



    De exemplu, în ultimii ani, odată ce justiţia a început să-şi împlinească menirea, în mrejele procurorilor anticorupţie au fost prinşi politicieni de tot felul, de la peştişori din administraţia din teritoriu – consilieri locali, primari ori preşedinţi de consilii judeţene – până la rechini din administraţia centrală – parlamentari şi miniştri, totul culminând cu un fost premier, social-democratul Adrian Năstase. Însă reproşurile la adresa pollticienilor nu au la bază doar consecinţele penale ale activităţii acestora, ci şi derapajele lor în plan moral. Gândurile de înavuţire ale multora dintre politicieni, pe agenda cărora binele comun este nevoit să stea la coadă, după interesele personale ori ale partidului, controversata imunitate parlamentară, sub diversele ei forme, sau sinecurile primite ori oferite în sistemul bugetar sunt de notorietate.



    Dintre ticurile politicienilor ce intră în coliziune frontală cu moralitatea, vizibil şi hulit în spaţiul public este şi traseismul, care, ca dovadă a anvergurii sale în Parlament, a născut ori prăbuşit guverne. Tocmai de aceea, susţin analiştii politici, Guvernul de la Bucureşti, format din alianţa tripartită PSD-UNPR-PC şi UDMR, îşi asumă un mare risc odată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă, publicată, deja, în Monitorul Oficial, ce le permite aleşilor locali să opteze, în termen de 45 de zile, pentru un alt partid, fără a-şi pierde funcţiile. Riscul de a pierde la capitolul imagine.



    Executivul îşi motivează decizia prin faptul că, în multe cazuri, administraţia din teritoriu este într-un blocaj fără ieşire, ca urmare a reorganizării unor partide, alianţe politice sau alianţe electorale.



    Ordonanţa este criticată, cu mulţi decibeli, de Alianţa Creştin-Liberală, în care, recent, s-au asociat principalele formaţiuni de opoziţie, PNL şi PDL. Opoziţia, care a anunţat că va depune o moţiune de cenzură pe această temă, consideră că, de fapt, prin ordonanţă este aşternut un cadru legislativ propice racolărilor, de care ar urma să beneficieze, în principal, PSD, întâiul partid al ţării.



    Şi observatorii sunt de părere că PSD, la putere la centru, dar în opoziţie în teritoriu, va încerca să ademenească, cu promisiunea banilor de la buget, o mulţime de primari, care ar urma să sprijine şi candidatura liderului formaţiunii, premierul Victor Ponta, la prezidenţialele din noiembrie.