Scandal de pedofilie în poliţia română
Un poliţist de la Brigada Rutieră care a agresat sexual doi minori într-un
cartier bucureştean a provocat un scandal de proporţii în România şi a
zdruncinat serios Poliţia şi Ministerul de Interne. Ministrul de resort, Carmen
Dan, a acuzat conducerea Poliţiei de lipsă de reacţie şi de insuficiente
explicaţii publice în dosar. Ea a precizat că se impune demisia mai multor şefi
din cadrul Poliţiei Române, după ce s-a confirmat că agresorul lucra din 2010
în Poliţie, perioadă în care a trecut cu bine toate testele psihologice făcute.
Carmen Dan a spus ca poliţia trebuie reformată şi că
este nevoie de o verificare psihologică serioasă a angajaţilor din sistemul de
siguranţă publică. Premierul
Mihai Tudose s-a opus măsurilor adoptate de ministrul
de interne şi i-a cerut, mai mult sau mai puţin direct, demisia. Poliţistul
acuzat de agresarea sexuală a copiilor a fost arestat preventiv pentru 30 de
zile. Cazul a fost preluat de Parchetul General, care a anunţat că
cercetează si alte dosare privind
posibile infracţiuni de agresiune sexuală comise de acelaşi poliţist încă din 2009. Revoltată, o parte a
opiniei publice crede că superiorii săi ar fi muşamalizat faptele.
Disensiuni în Guvernul României
Scandalul
poliţistului pedofil a creat disensiuni în interiorul guvernului de
centru-stânga, de la Bucuresti. Primul ministru a
declarat căşi-ar
dori un alt titular în locul ministrului de interne Carmen Dan, pe care o acuză
că l-ar fi minţit. În replică, aceasta afirmă că nici vorbă de aşa ceva. Iar în
ceea ce priveşte demisia sa, Carmen Dan a ţinut să precizeze că executivul este
unul politic, miniştrii sunt nominalizaţi şi validaţi în forurile statutare ale
partidelor din coaliţie şi tot acolo se aprobă retragerea lor din Guvern.
Disensiunile dintre premier şi ministrul de Interne, susţinută pentru această
funcţie de liderul social-democraţilor Liviu Dragnea, accentuează şi mai mult
ideea existenţei unor tensiuni la vărf în PSD, principala componenta a
coaliţiei la guvernare. Negate de către cei vizaţi, aceste tensiuni transpar
inclusiv din lipsa de susţinere din partea lliderului social-democrat pentru
ideea de restructurare a Executivului, avansată, recent, de premier. O decizie în acest
sens ar urma să fie luată la sfârşitul lunii, în cadrul unui nou Comitet
Executiv.
Măsuri
de politică monetară anunţate de BNR
Banca Naţională
a României
a majorat, de la 1,75 la 2%, rata dobânzii de politică monetară, utilizată în
principalele sale operaţiuni de piaţă, după aproape trei ani în care a fost
neschimbată. Banca Centrală a luat această decizie după ce a luat în calcul
faptul că inflaţia urcă într-un ritm accelerat, dar şi că România are un nivel
foarte ridicat al creşterii economice, determinat într-o proporţie covârşitoare
de consum. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că o majorare a
dobânzii cheie nu implică neapărat o mărire a ROBOR, indice în funcţie de care sunt calculate dobânzile la
majoritatea creditelor în lei. Mugur Isărescu: Această majorare a ratei dobânzii nu
înseamnă în sine că se va majora rata ROBOR pe baza căreia se calculează
dobânda la creditele în lei acordate populaţiei. S-ar putea ca efectul în piaţă
să fie uşor deosebit. Oricum, noi nu vedem mişcări ample ale dobânzilor, sub
nici o formă. BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor
rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale
instituţiilor de credit. Pe de altă parte, Mugur Isărescu a anunţat că, în
primăvară, Banca Centrala ar putea lua măsuri de restricţionare a creditării
populaţiei. La sfârşitul lunii noiembrie 2017, românii aveau restanţe de 5,46
miliarde de lei (1,17 miliarde euro) la creditele în moneda naţională şi de
6,25 miliarde lei (1,34 miliarde euro) la împrumuturile în valută.
Vizita ministrului român
de externe, Teodor Meleşcanu în Ucraina
Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, şi omologul
sau de la Kiev, Pavlo Klimkin, au convenit, joi, la Cernăuţi,
începerea negocierilor pentru încheierea unui protocol privind aplicarea noii
Legi a Educaţiei din Ucraina, care să garanteze dreptul membrilor comunităţii
româneşti de a învăţa în limba maternă. Teodor Meleşcanu:
Am convenit împreună cu domnul Klimkin să deschidem şi să închidem cât mai
rapid negocierile pentru elaborarea unui document comun de colaborare, un
protocol referitor la temele legate de aplicarea legii educaţiei şi mai ales de
dezvoltarea ulterioară a legislaţiilor secundare, însoţit probabil şi de un
program care urmează să fie elaborat şi prezentat de către ministerele
educaţiei din Ucraina şi din România şi care să aibă nişte prevederi foarte
clare în legătură cu garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale
minorităţilor naţionale înrudite de pe teritoriile celor două state. Meleşcanu a spus că Bucureştiul îşi va menţine
îngrijorarea până se va găsi o soluţie realistă, fiindcă actul normativ are un
impact negativ asupra dreptului la educaţie al minorităţii române din Ucraina. Cu prilejul vizitei,
Meleşcanu s-a întâlnit cu reprezentanţii minorităţii române din regiunea
Cernăuţi, a participat la ceremonia de inaugurare a unei şcolii cu predare în
limba română din localitatea Iordăneşti şi a vizitat un liceu cu predare în
limba română. El a anunţat că Guvernul
de la Bucureşti intentionează să acorde burse elevilor români din Ucraina cu
rezultate deosebite la învătătură, iar profesorii se vor putea recalifica în
ţară Bucureştiul urmând să initieze un astfel de demers.Meleşcanu a mai spus că în acest an
vor fi deschise două noi puncte de trecere a frontierei între România şi
Ucraina.