Radio România Internațional

Tag: Polonia

  • Kacper Tomkoviak

    Kacper Tomkoviak

    Cu atât mai interesant, cu cât a construit o carieră într-un domeniu complet diferit, fără nicio legătură cu studiile pe care le-a făcut – acum lucrează într-o bancă. Și-a început cariera în Polonia, la o agenție de restructurare și modernizare în agricultură, echivalentul APIA din România, unde a fost inspector, apoi a venit în România în 2019 și a făcut contabilitate. Acum lucrează într-o bancă nou deschisă în România. Cum a ajuns în România?

    „Cred că e o poveste mai lungă. După universitate nu am avut niciun job de lungă durată, iar atunci când am avut bani, am mers în multe călătorii și am venit des în România. Pentru că, atunci când am fost aici prima oară, nu am înțeles nimic. România a fost și e și acum foarte altfel. Am crezut că e ca Polonia, dar e altfel. Și mereu am revenit în România pentru a înțelege de ce. Pentru că arhitectura din București și din alte orașe e similară cu cea din Polonia și oamenii sunt la fel, dar ceva e diferit. Nu am fost sigur unde e diferența și am fost foarte fascinat.

    Când am fost în Cluj, am cunoscut o poloneză pe nume Olga și i-am spus că iubesc România, iar Olga m-a întrebat- dacă iubești așa mult România, de ce nu vii aici să lucrezi? Pentru că în București sunt multe joburi pentru polonezi, iar  pe piața muncii e foarte mare cerere. Hai aici, eu pot sa te ajut. Și am facut asta și iată-mă aici. Ce e foarte obișnuit în România e că te întâlnești cu cineva și ți se schimbă viața. Pentru mine e foarte obișnuit să merg undeva și să întâlnesc pe cineva foarte interesant, sau cineva care m-a ajutat și am revenit mereu în România pentru că viața aici e ca o aventură. M-am gândit și am început my Romanian Dream, e dulce viața aici, în România, la București.”

    Cu ajutorul prietenilor, Kacper a trimis un CV la un angajator din România care căuta vorbitori de limba poloneză și a obținut un loc de muncă pe termen lung, așa cum își dorea. În 2019 a început aventura sa românească, așa cum o numește. L-am întrebat cum e viața în România și ce îi place aici.

    „Natura e altfel, e mult mai interesantă, am văzut aici păsări deosebite. Viața aici e o provocare, spre exemplu, în Bucovina sunt polonezi, minoritatea poloneză. Eu sunt polonez, dar ce diferență e între noi și ce înseamnă să fii polonez? Codul cultural e foarte interesant și am spus de ce e altfel aici și unde e diferența, de ce oamenii de pe stradă în București sunt mai fericiți decât cei din Polonia?

    Îmi mai place că există multe branduri de cafea, fiindcă atunci când mă întorc în Polonia am probleme cu ce pot cumpăra. La fel e cu vinul, aici fiecare vin e bun.

    Vorbesc cu românii despre experiențe de viață. România e foarte exotică în comparație cu Polonia. Când am început să locuiesc aici, oamenii din Polonia nu au înțeles de ce am ales România și când am răspuns că pentru muncă, ei au zis – pentru muncă obișnuim să mergem în Germania, în Marea Britanie și în Franța. De ce România? Și am spus: pentru că România e foarte interesantă, există o foarte mare șansă, o oportunitate acum pentru business și pentru traiul de zi cu zi. E foarte prietenoasă, niciodată nu am avut probleme aici în România. Oamenii sunt foarte deschiși și primitori. Mereu când am avut nevoie, oamenii m-au ajutat și mă gândesc că acum e rândul meu să ofer ajutor României și să spun haideți aici, e foarte interesant și foarte frumos.”

    Kacper e încântat de noua sa viață în România și se declară mulțumit de tot ce a experimentat până acum. L-am întrebat dacă există, totuși, ceva ce ar vrea să schimbe, să îmbunătățească.

    „M-am gândit și nu sunt sigur că e bine să schimbăm ceva aici, pentru că, dacă schimbăm ceva, nu o să mai fie România de care m-am îndrăgostit. Dar mereu am o problemă cu ceaiul, pentru că nu e foarte popular ca în Polonia. Și mereu când sunt în Polonia, cumpăr ceai și vin aici cu ceai. Câteodată am o problemă cu coada aici, e foarte dezorganizată. Dar mă gândesc că și de aceea România e interesantă și frumoasă. E frumoasă pentru că e diferită.”

    Și invers, din România în Polonia, ce ar duce?

    „Mai mult vin, pentru că e foarte gustos vinul aici și mă gândesc că e foarte bine să fac export mai mult spre Polonia. Și cred că ar fi bine dacă polonezii, la fel ca românii, ar zâmbi pe stradă și ar fi mai multă fericire pe stradă.”

     

  • 80 de ani de la eliberarea Auschwitz

    80 de ani de la eliberarea Auschwitz

    În Polonia, ţara celor mai mulţi evrei înainte de Holocaust, au avut loc, luni, 27 ianuarie, ceremonii care au marcat opt decenii de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz.

    În cea mai celebră dintre uzinele morţii create de regimul nazist au pierit aproape o şesime din cele 6 milioane de evrei victime ale genocidului.

    Preşedintele polonez, Andrej Duda, a afirmat că ţara lui păzeşte amintirea Holocaustului, pentru ca o asemenea catastrofă umană să nu fie repetată vreodată. 50 dintre supravieţuitori, majoritatea cu vârste cuprinse între 80 şi 90 de ani, au luat parte la ceremonii. Unii dintre ei au revenit la Auschwitz de multe ori, iar mesajul lor a fost mereu acela de a spune oamenilor ce s-a întâmplat şi că aceste orori nu trebuie să se repete.

    România a fost reprezentată de ministrul Culturii, Natalia Intotero. State precum Germania, Marea Britanie, Franţa sau Spania au fost reprezentate la cel mai înalt nivel.

    La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj în care afirmă că 27 ianuarie 1945 va rămâne pentru totdeauna ziua în care, în istorie, a fost consemnată încheierea celui mai negru capitol, prin eliberarea complexului de lagăre de la Auschwitz-Birkenau.

    „Cei care reuşiseră să rămână în viaţă puteau să depună mărturie lumii întregi că infernul a fost dezlănţuit pe pământ, dar şi că forţa vieţii a înfrânt până la urmă moartea. O catastrofă fără egal, în care 6 milioane de copii, femei şi bărbaţi au fost ucişi”, a subliniat Iohannis. El a amintit că 27 ianuarie este şi ziua în care în România sunt evocate suferinţele îndurate de victimele Pogromului din Bucureşti, în 1941, când mii de evrei erau predaţi morţii de bandele de legionari (extrema dreaptă).

    Mesajul preşedintelui s-a referit şi la prezent. În opinia lui Iohannis, la nivel internaţional, populismul, extremismul, atitudinile şi manifestările xenofobe şi antisemite se deghizează perfid, cu intenţia de a eroda pilonii fundamentali pe care este construită lumea liberă, în care drepturile fundamentale au un rol esenţial. Iar propagarea urii, atacurile, violenţa de limbaj şi dezinformarea slăbesc democraţiile şi riscă să ducă în derizoriu drepturile şi libertăţile atât de greu câştigate de-a lungul timpului.

    România, a subliniat el, a făcut paşi importanţi în direcţia onorării memoriei victimelor Holocaustului şi a luptei împotriva antisemitismului prin adoptarea unei legislaţii robuste în domeniu şi prin dezvoltarea unor proiecte memoriale şi educaţionale care să contribuie la o cultură bazată pe valorile europene fundamentale.

    La rândul său, prim-ministrul Marcel Ciolacu a reafirmat angajamentul ferm al Guvernului României pentru combaterea flagelului antisemit, precum şi pentru promovarea memoriei victimelor Holocaustului. El a afirmat că este datoria autorităţilor să se asigure că societatea românească cunoaşte şi nu repetă greşelile istoriei.

    Premierul  a participat, luni, la Templul Coral din Bucureşti, cel mai mare lăcaș de cult mozaic din oraș, la ceremonia dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului şi comemorării victimelor Pogromului legionar antievreiesc din Capitală.

  • Jurnal românesc – 14.01.2025

    Jurnal românesc – 14.01.2025

    Ca în fiecare an pe 15 ianuarie, în România va fi marcată, miercuri, Ziua Culturii Naţionale. Aceasta e sărbătorită, de asemenea, în Republica Moldova majoritar românofonă, precum şi în diaspora, în contextul împlinirii, anul acesta, a 175 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet român. ICR Londra celebrează, pe 15 ianurie, Ziua Culturii Naționale printr-un eveniment de excepție care prezintă Bucureștiul istoric, cu accent pe perioada interbelică, prin intermediul muzicii și al imaginilor de arhivă. Evenimentul este oferit în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și susținut de Ambasada României și Consulatul General al României la Londra.

    În Galeria „Constantin Brâncuși” a Institutului Cultural Român de la Londra se va deschide expoziția intitulată „București: hărți în mișcare”, o selecție de imagini care au fost atent alese din Arhiva Muzeului Municipiului București. Seara dedicată celebrării Zilei Culturii Naționale va debuta cu o introducere susținută de dr. Adrian Majuru care va vorbi despre istoria capitalei României și despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului acesteia. Cu aceeași ocazie, în Sala „Enescu”, va avea loc un concert de muzică românească interbelică, creat special pentru acest eveniment și prezentând piese cunoscute ale lui Jean Moscopol, Sergiu Malagamba, Ionel Fernic, Henry Mălineanu și Elly Roman.

    Ministerul de Externe de la Bucuresti a anunţat că activitatea consulară se reia la Consulatul General al României la Los Angeles. Vineri, autorităţile americane solicitaseră evacuarea clădirii Consulatului României, în contextul incendiilor puternice care au afectat cu precădere Comitatul Los Angeles. Potrivit unui comunicat al MAE, autorităţile locale americane au informat reprezentanţii Consulatului Romaniei că zona în care se află clădirea este în siguranţă, cu menţiunea că nu sunt excluse noi avertismente de evacuare, în cazul în care situaţia o va impune. Potrivit datelor furnizate de autorităţile americane, calitatea aerului din Los Angeles este scăzută, din cauza fumului degajat de incendiile de proporţii.

    “Riscul apariţiei de noi focare de incendiu rămâne crescut’, se arată în comunicat. MAE recomandă cetăţenilor români care se află sau intenţionează să călătorească în nord-vestul ariei metropolitane Los Angeles, să respecte instrucţiunile autorităţilor, iar în situaţia în care se află în pericol iminent, să apeleze numărul unic de urgenţă 911. Cetăţenii români pot solicita, de asemenea, informaţii şi asistenţă consulară la Consulatul General al României la Los Angeles.

    Miniștrii Transporturilor din Republica Moldova, România, Ucraina și reprezentanții UE și SUA, s-au întrunit, luni, la Chișinău, pentru a discuta despre colaborarea în zona Dunării și dezvoltarea căilor de transport al mărfurilor în contextul războiului rus asupra Ucrainei, transmite Radio Chișinău. Ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a apreciat colaborarea dintre România, Republica Moldova și Ucraina. „Am reușit să tranzităm România la un nivel record, la aproximativ 70 de milioane de tone de bunuri din Ucraina în România de la începutul războiului”, a spus Sorin Grindeanu.

    La rândul său, asistentul Secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice al SUA, James O’Brien, a apreciat că această colaborare este doar începutul unui proces de interconectare a acestor trei țări. „Există oferte atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea Statelor Unite, pentru a contribui la dezvoltarea acestei capacități într-un mod care va crea oportunități economice pentru cetățenii din Ucraina, Moldova și România și de care vor beneficia afacerile tuturor celor care vin să participe la procesul pe care l-am început astăzi”, a declarat James O’Brien.

    Până pe 28 februarie, în capitala Poloniei, poate fi vizitată expoziția de fotografie în aer liber, pregătită de Institutul Cultural Român de la Varșovia, care evocă manifestațiile de stradă din aceste două principale orașe protagoniste ale evenimentelor anticomuniste din 1989 – București și Timișoara. Fotografiile din arhiva Agenției de Presă Agerpres punctează momentele importante din perioada 17-27 decembrie 1989, dar și reacția manifestanților la evoluția evenimentelor, inclusiv euforia de după căderea comunismului. Proiectul este înscris în programul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025 și marchează împlinirea a 35 de ani de la dramaticele evenimente ale anului 1989 în România, când Revoluția din decembrie a pus capăt celor peste patru decenii de dictatură comunistă.

  • Expat în România 21.11.2024

    Expat în România 21.11.2024

    Natalia Mosor vine din Polonia, este directoarea Institutului Polonez de la București din anul 2020. A lucrat între anii 2007 și 2013 la același institut în calitate de coordonator de proiecte, iar ceva mai târziu, ca directoare adjunctă. Din 2014 până în 2018 a condus Institutul Polonez din Bruxelles. Ca studii, este absolventă a Universității Jagiellone din Cracovia și are un masterat la Universitatea Aix-Marseille Université de Provence.

    „Eu am ajuns în România prima dată în 2000, abia ce terminasem studiile mele la Cracovia și am venit în calitate de voluntară a unei organizații umanitare din Polonia. Și ăsta a fost primul meu contact cu România. Ajutam psihologi și medici care veneau aici să se ocupe de copii foarte mici și nu chiar atât de mici prin zona Ploieștiului, într-un orfelinat, un orfelinat care se construia atunci și aveau nevoie de tot felul de lucruri și de ajutor, de persoane din diferite domenii. Așa am venit, chiar dacă eu nu sunt medic, nici psiholog, sunt lingvistă de formație.”

    Ce impresie i-a lăsat atunci România?

    „Am iubit România imediat, pur și simplu, și a rămas așa. Am visat România înainte să ajung și – chiar dacă pare foarte ciudat- am recunoscut locurile văzute în visurile mele, așa că a fost ceva un pic supra natural, aș spune, pentru mine. Dar este o țară frumoasă și asta poate fi o iubire la prima vedere. Asta a fost și în cazul meu.”

    Concret, ce a atras-o atras și a determinat-o să rămână aici, unde a construit o carieră?

    „Pentru mine, prima alegere au fost institutele poloneze și România a fost prima țară în care am ajuns să lucrez. Îmi place foarte mult ceea ce fac din punct de vedere profesional, diplomație culturală publică, relații culturale internaționale. Iar România este o țară în care imediat te simți foarte bine.

    Am vorbit la început despre prima impresie, despre ceea ce vezi, dar apoi am cunoscut și oameni, iar oamenii aici sunt foarte deschiși, curioși, sunt gata să facă lucruri, sunt interesați de ceea ce aduc alții în viețile lor, așa că este o țară foarte potrivită pentru a lucra și pentru a căuta elemente comune între noi, pentru că asta este baza oricarei relații, până la urmă – să găsim unde ne întâlnim. Și ne întâlnim, pentru că suntem din Europa Centrală, deci avem o grămadă de trăiri pe care le avem în comun, o istorie comună, cultura, ne înțelegem, ne înțelegem foarte bine și foarte repede și asta este o bază minunată pentru a lucra, să ne descoperim unii pe alții.”

    Natalia Mosor vorbește perfect românește și am vrut să aflăm cum a trecut prin procesul învățării unei limbi atât de diferite. Româna și polona sunt limbi indo-europene, dar cam atât. Sunt limbi complet aparte, cu gramatică, scriere și pronunție diferită.

    „Da, bineînțeles, sunt limbi foarte diferite. Eu am studiat franceza, deci asta a ajutat, pentru mine asta a fost un prim ajutor în contextul acela. Înțelegeam structura profundă a limbii și mi-am dat seama destul de repede că pot să găsesc foarte ușor similitudini între limba franceză sau limbile în general din această zonă – iItaliană pe care am învățat-o la fel.

    Dar mi-am dat seama foarte repede, ca și în Polonia, când cineva străin vorbește limba polonă, noi reacționăm foarte bine la acest lucru și mi se pare firesc cumva să ajungi într-o țară și să vorbești, sau măcar să încerci să înveți limba respectiva. Și eu am vrut acest lucru foarte tare de la început, așa că m-am pus pe treabă și am reușit. Prin cursuri, dar am încercat să mă uit la televizor la filme pe care le înțelegeam, de exemplu în limba engleză și cu subtitrări, ca să învăț să citesc repede.

    Am ascultat și radioul, deci am încercat prin foarte multe mijloace. Am vorbit cu oamenii de la început. Am încercat să scriu mesaje foarte simple, de exemplu bună ziua, mulțumesc pentru mesaj, cu stimă sau toate cele bune. Deci lucruri de bază, dar am încercat practic din prima zi și asta m-a ajutat foarte mult.”

    Sunt destul de multe lucruri de construit, de îndreptat în România. Ce ar schimba Natalia Mosor, dacă ar avea o putere magică?

    „Înainte să spun ce aș schimba, spun un lucru: și eu vin din Europa Centrală, știți, și cu toți avem lucruri de făcut și la care visăm sau pe care le vrem să se întâmple. Deci, pentru mine România este într-un fel, mă simt ca acasă. Adică sunt lucruri de făcut, pur și simplu, nu neapărat trebuie să te enervezi sau să fii negativ. E ca la noi, e ca acasă, sunt lucruri de făcut.

    Chiar venind să mă întâlnesc cu dumneavoastră, mă uitam la cum arată orașul și la această arhitectură superbă a Bucureștiului. Vezi diferite clădiri foarte frumoase și care, unele dintre ele, din nefericire, sunt într-o stare un pic tristă. Dar asta mi se întâmplă peste tot unde mă duc, dacă văd o casă frumoasă și care ar trebui să fie refăcută, renovată, mă gândesc că aș vrea să am această putere magică: cu o singură atingere, s-o schimb sau să văd cum a fost ea în momentul în care a fost construită, atât de frumoasă și superbă.”

    Natalia Mosor călătorește destul de des în Polonia. Am întrebat-o ce ia în bagaje sau de ce anume i se face dor din România.

    „Anumite mâncăruri, bucătăria aceasta tradițională, ea mereu îți spune ceva despre cum e țara sau de unde vine sau ce place oamenilor de aici. Deci bucătăria, dar și cărți. Noi lucrăm la Institut și în Republica Moldova, așa că în ultima vreme descoper literatura de acolo, scrisă în limba română.”

    Ce îi lipsește din Polonia?

    „Acum mai puține, pentru că există Internet, conexiuni diverse și zboruri multiple, așa că vizitez Polonia destul de des. Dar uneori acest context cultural care face discuții, lucruri cunoscute din copilărie, de exemplu. Nu neapărat îmi lipsește Polonia, dar simt uneori când vorbesc cu românii că ne înțelegem, dar că sunt aceste lucruri mici pe care eu nu le cunosc sau nu le-am descoperit crescând aici. Asta îmi lipsește uneori.”

  • Misiuni și antrenamente navale aliate în Marea Neagră

    Misiuni și antrenamente navale aliate în Marea Neagră

    Forțele Navale Române au participat, în perioada 4-9 noiembrie, la exercițiul multinațional POSEIDON 24, organizat de Bulgaria în apele sale teritoriale. Nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa” a luat parte la antrenamente unde a desfășurat misiuni de asigurare a asistenței medicale hiperbare, de cercetare maritimă, de căutare și salvare pe mare. Exercițiul a avut ca obiectiv principal creșterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante și a pus accent pe consolidarea capabilităților operaționale, prin exersarea procedurilor și tacticilor de luptă ale Alianței Nord-Atlantice.

    “POSEIDON este un exercițiu organizat anual, alternativ, de Bulgaria și România, și are ca obiectiv principal creșterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante”, a declarat comandantul navei, căpitan-comandorul Cristian Mitu. La exercițiu a fost prezent și dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu”, alături de celelalte nave din Grupul operativ româno-bulgaro-turc pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, aflat în această perioadă la a treia activare din acest an. Navele partenere din Bulgaria, România și Turcia desfășoară activități de asigurare a libertății de navigație și de neutralizare a posibilelor pericole pentru traficul maritim, precum minele marine aflate în derivă.

    La începutul acestui an, la Istanbul, în cadrul unei ceremonii oficiale, România a semnat Memorandumul de înțelegere privind constituirea unei Grupări Navale pentru combaterea minelor în Marea Neagră pentru o perioadă de trei ani, în formatul trilateral Bulgaria, România și Turcia.

     

    Militarii polonezi din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est, găzduită de România, au sărbătorit, pe 11 noiembrie, Ziua Independenței acestei țări. Polonia participă cu un contingent format din 225 de militari care se află în compunerea Batalionului 26 Infanterie de la Craiova (sudul României). Pe 11 noiembrie, Polonia marchează independența redobândită în anul 1918, după 123 de ani în care a fost împărțită de Austro-Ungaria, Prusia și Rusia. Militarii dislocați în România au sărbătorit această zi împreună cu aliații români, nord-macedoneni, portughezi și francezi, am aflat de la comandantul detașamentului polonez.

    “Chiar dacă suntem departe de Polonia, am marcat această zi într-o manieră semnificativă. Am avut o ceremonie militară la care au participat soldații noștri, dar și invitați din alte țări: România, Macedonia de Nord, Portugalia și Franța. Ambasadorul Poloniei și atașatul militar în România au fost de asemenea prezenți, precum și ofițeri polonezi din alte structuri internaționale aliate. Ceremonia a cuprins avansări în grad, decorarea militarilor și alocuțiuni ale invitaților despre importanța Zilei Independenței. Ne-am adunat apoi pentru o masă festivă unde ne-am bucurat de prezența celorlalți și am povestit istorioare. Avem o serie de obiceiuri care ne conectează cu țara noastră chiar și atunci când suntem departe. De Ziua Independenței îmbrăcăm uniforma, ridicăm drapelul Poloniei și recunoaștem meritele soldaților noștri. Ne facem timp, totodată, să-i onorăm pe cei care au luptat pentru independență, prin momente de reculegere și reflecție. Toate acestea ne fac să ne simțim aproape de moștenirea noastră și să ne amintim de datoria noastră de militari. Este o cale prin care suntem conectați la valorile Poloniei, indiferent unde ne aflăm” ne-a declarat maiorul Michal Miedzielski.

     

    Adrian Gîtman

  • Tezaurul polonez

    Tezaurul polonez

    Cum și-a salvat Polonia, în 1939, parte din tezaurul național cu ajutorul României și cum au ajutat autoritățile române și populația  peste o sută de mii de polonezi refugiați după invadarea Poloniei de către Germania nazistă și URSS. Ambasadorul Nicolae Mareș ne spune că, în epocă, polonezii au inventat  expresia : ”Cine își iubește patria, se refugiază în Valahia”.

     

     

  • Statul de drept în Polonia

    Statul de drept în Polonia

    Între responsabilitățile Uniunii Europene se numără și aceea de a se asigura că guvernele Uniunii respectă valorile comunitare, precum statul de drept, democrația și standardele privind drepturile omului.

    Pornind de la această premisă și considerând că guvernul de la Varșovia de la acea vreme ar putea face abuz de putere, Comisia Europeană a început în urmă cu câțiva ani o anchetă cu privire la respectarea statului de drept în Polonia. Bruxellesul era îngrijorat de modificările pe care executivul polonez le făcea în legătură cu Tribunalul Constituțional și cu mass-media publică, modificări care ar fi putut afecta statul de drept.

    Mai exact, guvernul numise mai mulți judecători care să activeze în cadrul Tribunalului Constituțional decât avea dreptul să facă și refuza să pună în aplicare o hotărâre a instanței amintite legată de numirea judecătorilor. Dacă Guvernul putea ignora ce spunea Tribunalul, aceasta însemna că instanța respectivă nu își putea îndeplini sarcina de a se asigura că Executivul respectă limitele impuse de Constituție, adică Tribunalul Constituțional nu era în măsură să oprească Guvernul de la a adopta legi care să încalce drepturile omului protejate prin Constituție.

    De asemenea, a modificat normele privind modul de funcționare a Tribunalului Constituțional, încetinind procesul de adoptare a hotărârilor. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană era îngrijorată că modificările făcute de guvernul de la acea vreme cu privire la postul public ar putea interfera cu dreptul la libertatea de exprimare și libertatea de informare. Modificările introduse ofereau Guvernului puterea de a-i numi pe cei aflați în funcțiile de conducere ale mass-mediei publice, precum și pe membrii consiliilor de supraveghere a mass-mediei publice.

    În consecință, pentru prima dată, Comisia s-a folosit de puterea sa de a iniția o anchetă reglementată de articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acum, ancheta a fost finalizată, iar planul de acțiune prezentat în februarie de noul guvern Donald Tusk ca răspuns la disputa de lungă durată privind statul de drept și independența justiției a determinat executivul UE să-și anunțe intenția de a închide procedura împotriva Varșoviei, cea pentru care Bruxellesul a păstrat înghețate ani de zile peste o sută de miliarde de euro fonduri comunitare alocate Poloniei.

    Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru statul de drept, Carta drepturilor fundamentale:

    “Comisia Europeană și-a finalizat analiza privind situația statului de drept din Polonia în contextul procedurii articolului 7 din Tratatul privind UE. Comisia consideră că nu mai există un risc clar de încălcare gravă a statului de drept în Polonia. Polonia a lansat o serie de măsuri legislative și nelegislative pentru a răspunde preocupărilor privind independența sistemului de justiție, a recunoscut primatul dreptului UE și s-a angajat să pună în aplicare toate hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Europene a Drepturilor Omului.”

    Condițiile cerute, legate de reformele specifice statului de drept, „au fost deja îndeplinite”, a precizat Christian Wigand, adăugând că Executivul comunitar va continua să „monitorizeze în mod regulat” măsurile din planul de acțiune polonez, precum și alte inițiative de promovare a statului de drept în Polonia.

    În ultimele luni, dovadă a relaxării relațiilor dintre Bruxelles și Varșovia după preluarea mandatului de către Donald Tusk, Comisia Europeană a dezghețat deja 76,5 miliarde de euro din Fondurile de coeziune și 6,3 miliarde de euro din Next Generation EU pentru Polonia, parte din totalul de 137 de miliarde înghețate de Uniunea Europeană.

     

  • Ambasador RRI 03.05.2024

    Ambasador RRI 03.05.2024

    Invitaţii ediţiei sunt doammna Silvia Davidoiu, ambasadoarea României în Serbia, şi domnul Cosmin Onisii, ambasadorul României în Polonia.

  • Club Cultura 14.03.2024

    Club Cultura 14.03.2024

    Pentru prima dată în istorie, România și Polonia organizează un sezon cultural bilateral, care include un bogat calendar de evenimente și schimburi culturale în toate domeniile artistice. Timp de 17 luni, sezonul va aduce în prim-plan efervescența creativă a scenelor artistice din cele două țări din domeniul artelor performative, filmului, designului, teatrului, literaturii și muzicii și nu numai.

    Organizatorii programului Sezonului Cultural România-Polonia 2024 – 2025 sunt Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român, prin reprezentanța sa de la Varșovia, pentru partea română, respectiv Ministerul Polonez al Culturii și Patrimoniului Național și Institutul „Adam Mickiewicz”, în parteneriat cu Institutul Polonez din București, pentru partea polonă.
    Printre invitați: Liviu Jicman, directorul ICR, Ovidiu Miron, directorul ICR Varșovia, Barbara Krzeska, directoarea Institutului „Adam Mickiewicz”, Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.
    Realizatoare: Hildegard Ignătescu

     

  • Ziua Solidarităţii Româno-Polone

    Ziua Solidarităţii Româno-Polone

    Anul trecut era creată Ziua Solidarităţii româno-polone, în urma unei iniţiative comune a miniştrilor de Externe din cele două state de la acea vreme, Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau. Așa se face că, duminică, pe 3 martie 2024, România şi Polonia au celebrat, pentru prima oară, această Zi care atestă parteneriatul dintre cele două naţiuni, legate de experienţe istorice şi de voinţa de a consolida, în continuare, relaţiile bilaterale. Astfel au scris, într-un comunicat comun dat publicității cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone.

    Sărbătorirea pe 3 martie a Zilei Solidarităţii româno-polone reprezintă o dovadă a prieteniei istorice dintre cele două țări şi a angajamentului comun pentru aprofundarea Parteneriatului strategic şi întărirea cooperării în cadrul Uniunii Europene şi NATO – a afirmat, în egală măsură, într-o postare pe rețeaua X, Executivul de la Bucureşti. Iar 2024 nu a fost ales întâmplător pentru celebrarea, pentru prima oară, a acestei Zile a Solidarităţii româno-polone! Se împlinesc 105 ani de relaţii diplomatice, 85 de ani de la momentul când România a oferit adăpost guvernului polonez, care, în afara graniţelor sale, a început lupta împotriva ocupanţilor germani nazişti, 35 de ani de la căderea comunismului şi tranziţia spre democraţie în Europa Centrală şi de Est şi 15 ani de Parteneriat strategic.

    În avanpremiera acestui 3 martie 2024 festiv, artişti români apreciaţi pe scenele internaţionale – pianista Adela Liculescu, stabilită la Viena, soprana Alexandra Zamfira, stabilită în Spania, și violonistul Alexandru Tomescu, cu a sa vioară Stradivarius Elder-Voicu 1702, au concertat la Castelul Regal din Varşovia, prefațând Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025.

    Apoi, la București, în weekendul 2-3 martie, a avut loc un vernisaj de expoziţie de fotografie la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, iar, la Ateneul Român, pianistul polonez de jazz Leszek Mozdzer a susţinut un recital. Zeci de evenimente sunt programate să se desfăşoare pe parcursul a 17 luni, în perioada iunie 2024 – octombrie 2025, în cadrul Sezonului Cultural. Printre acestea – expoziţii, concerte, spectacole de teatru, proiecții de fim sau momente literare. Sezonul se va desfăşura sub sloganul “Vorbim aceeaşi limbă”, adică limbajul culturii, instrument al cunoaşterii şi înţelegerii profunde între oameni, într-o diversitate de forme, mijloace de exprimare şi tradiţii. Identitatea vizuală a Sezonului este rezultatul colaborării dintre studenţii departamentelor de design grafic de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti (UNArte) şi Academia de Arte Frumoase din Varşovia, logo-ul fiind inspirat de semnele diacritice caracteristice fiecărei limbi, puse în dialog.

  • Bruxelles-ul anunţă deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

    Bruxelles-ul anunţă deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

    Bruxelles-ul îngheţase aceste fonduri, acuzând fostul guvern polonez condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în faţa dreptului naţional.

    Ursula von der Leyen a salutat reformele şi măsurile iniţiate de guvernul liberal condus de Donald Tusk privind “independenţa justiţiei” şi planul de acţiune aferent pe care Varşovia l-a prezentat recent Bruxelles-ului. Principalele puncte ale acestui plan privesc statutul Consiliului Naţional al Magistraturii, al Curţii Supreme, Curţii Constituţionale, tribunalelor de drept comun şi separarea funcţiilor de ministru al justiţiei şi de şef al Parchetului naţional. Din fondurile de aproximativ 136,5 miliarde de euro care vor fi deblocate, circa 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi în jur de 60 de miliarde fonduri din planul european de relansare post pandemie şi de susţinere a tranziţiei verzi. “Sunt mulţi bani, dar îi vom folosi bine”, a promis premierul polonez după întâlnirea cu preşedinta Comisiei Europene.

    După ce partidul conservator Lege şi Justiţie a pierdut majoritatea şi puterea în urma alegerilor din octombrie anul trecut, noul executiv condus de liberalul Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept. Însă preşedintele polonez Andrzej Duda, apropiat de conservatori, precum şi unii magistraţi din instituţii-cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor promise de guvernul Tusk, dispute care se înscriu în lupta politică între actuala şi fosta putere ce are ca mize principale justiţia şi presa.

    Într-o moţiune transmisă Parlamentului de la Varşovia, actualul executiv îl acuză pe fostul premier conservator Mateusz Morawiecki că ar fi comis o infracţiune prin faptul că nu a solicitat formal Comisiei Europene plata fondurilor aferente PNRR-ului, deşi acestea erau blocate de Bruxelles.