Radio România Internațional

Tag: polovragi

  • Gorjul turistic

    Gorjul turistic

    Aştirnutu tru partea di sud-vest a Româniillei, pi cupañea di mesi a arăului Jiu, giudeţlu Gorj ari multi muşuteţ turistiţi. Lipseaşşti s’ahurhimu cu municipiul Târgu Jiu, iu suntu creaţiille monumentale al Constantin Brâncuşi, sculptor cu ună mari influenţă ti arta modirnă, amintatu apropea, di localitatea Hobiţa. Operele al Brâncuşi suntu arăspândite tru tută lume, nai ma mari colecţie hiinda tru Franţa, văsilia di loari ti suflitu a celebrului sculptor. Aproapea 80 di opere fură alăsate pritu testament a guvernului francez cari îlu naturaliza marli sculptor român, cu noi añi ninte di moartea alutuia, tru 1957. Neise, Constantin Brâncuşi ş’dişcllisi Paris un atelier, adză muzeu. Tru muzeele şi colecţiile particulari ditu SUA ari, tutunăoară, ună mari parte ditu variantele a operelor a lui, cum suntu Domnişoara Pogany ică Măyistra. Şi tru Maria Britanie ică tru Elveţia pot s’hibă vidzuti, tru muzee şi galerii, lucrări simnate di Constantin Brâncuşi.



    Operele monumentale al Brâncuşi di la Târgu Jiu fură adrati tru memoria aţiloru cari cădzură curbani tru alumtele tră apărarea a căsăbălui, tru perioada a primului război mondial. Brâncuşi, cari avea kindurită Paris, s’turnă tu văsilie tru anul 1937, la insistenţele cu căftarea a “Ligii Naţionale a Mullerloru ditu Gorj”, şi, tru un kiro di un an, adră nai ma multe lucrări tru aer liber, arădăpsiti pi ună cali, cu numa “Calea Eroilor”. Pi aestă cali, număsită şi “Axa Brâncuşi”, easti apuntea, iu la 14 sumedru 1916, s’diadiră alumti greale, populaţia căsăbălui aprăftăsinda s’pingă ataca a askeriloru germane. Ningă apunti, pi mealu a Jiului, easti Gărdina Publică iu suntu operele piliksiti tu keatră al Brâncuşi. Tamam la intrari easti “Poarta a Băşearillei”, loc tru cari, tru ună turlie tradiţională, iesu tu cadhuru atelli ţi s’ncurună. Ma largu, pe aleea di dinăpoia a tu spatele Poarta a Băşearillei easti, di ună parte şi di alanta, 30 di scamnuri pătrate ditu keatră, tru formă di clepsidră, iara tu caplu a llei, ună altă operă brâncuşiană – Measa a Tăţearillei – anvărligată di dauăsprădzaţi scamnuri arucutoasi ditu keatră, tut tru formă di clepsidră. La alantu capu a axăllei, easti “Coloana infinitului”, realizată ditu moduli di brondzu, tru formă di clepsidră.



    Căsăbălu Târgu Jiu easti locul di di nkisită ta s’vidimu alti muşuteţ turistiţi a giudiţluui Gorj. Tră aţelli cari au miraki ti turismul ecumenic, mănăstirurli ortodoxe Tismana, Polovragi şi Lainici reprezintă distinaţii aleapti. Nai ma cunuscutu easti mănăstirlu Tismana, unu di nai ma veclli monumente istoriţi și di arhitectură feudală românească, construită cu pisti 6 secole ninti.



    Turiştii cari va s’veadă giudiţlu Gorj va s’aibă curundilea s’llia ma multi hăbări ti muşuteţle a locurloru, după cum nviţămu di la Ovidiu Popescu, prezidintulu Asociaţiillei “Acasă la Brâncuşi”, ună asociaţie cari ari scupolu ti s’promoveadza şi dizvolta turismul ditu giudiţlu Gorj “Himu pi cali s’ndridzemu unu ghid digital, cari s’da căbilea a turiştilor s’află singuri distinaţiile şi obiectivele turistiţi ditu giudiţlu Gorj. Minduescu ca lu bitisimu ti implementat tru meslu apriliu. Easti ună aplicaţie tră telefoanele mobile, cari dialihea suntu ună hălati ti tuţ, ună aplicaţie pe cari iţi insu, nu maş turiştii cari yin tru Gorj, iţi insu cari u discarcă poate s’află, di ună parte, tut ţi ari Gorjul ma ofertant ditu vidiala turistic. Va s’află ună bază di date tru ţi mutreaşti oportunităţile di cazari, ună bază di date a restaurantelor, barurilor, instituţiilor di spectacole, până tu soni tută informaţia anănghisită ti unu turistu, dati di contact tră instituţiile publice, tră furnizorlli di servicii.”



    Instituţiile publiţi, autorităţile locale şi instituţiile di cultură ditu giudiţlu Gorj, ntreprinzătorlli ditu turism ndreapsiră un avutu calendar di eveniment tră aest an. Prezidintulu Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi”, Ovidiu Popescu, ari nădie că aesti evenimente s’aducă turişti emu ditu văsilie, emu di tu xeani: “Tru cirişaru, di 24 di cirişaru, când easti Ziua internaţională a Iei, cămeaşa tradiţională românească, la Peştişani s’ndreadzi un festival cari s’clleama ahătu muşeatu “România autentică”, dimi Festivalul Iei la Peştişani, tru unu dicor superb. Dialihea, organizator prinţipalu hiinda primăria şi consiliul local di la Peştişani, ama ndrupatu di tuti aesti instituţii di tute instituţiile di cultură ditu Gorj şi di Asociaţia “Acasă la Brâncuşi”.”



    Zona montană ditu partea nordică a giudiţluui Gorj, cu lacuri glaciari, spilei, nascanti di eali diclarate monumente a fisillei şi cllei strimti, săpate tru munte di ape iruşi easti ună distinaţie cât s’poate di uidisită tră aţelli ti au miraki ti turismul di aventură. Ama cum s-ndzimineadză turismul di aventură cu muzica şi cu gastronomia locală. Nviţămu, dialihea, di la Ovidiu Popescu, prezidintulu Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi” : “Tru alunaru, după ună pauză di doi ani, easti ediţia a 5-a a Festivalului rock di la Rânca, Transaplina. Ti loc ma muşeatu tră un festival di rock andicra di kipita a muntelui, tru aer kiskinu, tru un peisaj senzaţional şi cu oameni ţi aşteaptă cu vreari ! Nu mat ava să spunu ţi nsimneadză arta culinară ditu zona montană tră aţea că tută lumea, dialihea că tută lumea ştie ţi nsimneadză un tocan di oaie ghini adratu ică un bulz cu caşu ndreptu di la stani şi proaspitu, aţea oară adratu. Aesta va s’hibă tru 29 – 30 di alunaru. Easti aţelu ditu soni weekend ditu alunaru. Şi cu un line-up di trupe, nu aş vrea să dau nume ta s’nu kicusească vărnu, ama vă spun că suntu nai ma bune trupe rock a momentului ditu România şi ndauă surprize, oaspiţ di tu xeani.”



    Rânca easti una ditu staţiunile di schi nău alănciti pi harta turistică a României. Ti Transalpina lipseaşti să spunemu că easti calea aştirnută pi nai ma mari anălţimi ditu România. Altitudituea maximă easti tru Pasul Urdile, la 2145 di metri. Easti unu di pţănili călliuri ditu văsilie ţi ma s’li treţ poţ s’agiundză până la niori nica şi pisupra a loru. Transalpina faţi ligătura anamisa di Transilvania şi partea sudică a Carpaţlor Meridionali.



    Autoru: Stefan Baciu


    Armânipsearia: Taşcu Lala















  • Gorjul turistic

    Gorjul turistic


    Situat în partea de sud-vest a României, pe cursul mijlociu al râului Jiu, județul Gorj are multe atracții turistice. Trebuie să începem cu municipiul Târgu Jiu, unde se află creaţiille monumentale ale lui Constantin Brâncuşi, sculptor cu o mare influenţă asupra artei moderne, născut în apropiere, în localitatea Hobiţa. Operele lui Brâncuşi sunt răspândite în întreaga lume, cea mai mare colecţie fiind în Franţa, ţara de adopţie a celebrului sculptor. Circa 80 de opere au fost lăsate prin testament guvernului francez care îl naturaliza pe marele sculptor român, cu câţiva ani înainte de moartea acestuia, în 1957. De altfel, Constantin Brâncuşi şi-a deschis la Paris un atelier, astăzi muzeu. În muzeele şi colecţiile particulare din SUA se află, de asemenea, o mare parte din variantele operelor sale, cum ar fi Domnişoara Pogany sau Măiastra. Şi în Marea Britanie ori în Elveţia pot fi întâlnite, în muzee şi galerii, lucrări semnate de Constantin Brâncuşi.



    Operele monumentale ale lui Brâncuşi de la Târgu Jiu au fost realizate în memoria celor care au căzut în luptele pentru apărarea oraşului, în perioada primului război mondial. Brâncuşi, care se stabilise la Paris, a revenit în ţară în anul 1937, la insistenţele solicitării “Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj”, şi, în interval de un an, a realizat mai multe lucrări în aer liber, aliniate pe un drum, numit astăzi “Calea Eroilor”. Pe acest drum, denumit şi “Axa Brâncuşi”, se află podul unde, la 14 octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să respingă atacul trupelor germane. Lângă pod, pe malul Jiului, este Grădina Publică unde se află operele cioplite în piatră ale lui Brâncuşi. Chiar la intrare este “Poarta Sărutului”, loc în care, în mod tradiţional, se fotografiază cei care se căsătoresc. În continuare, pe aleea din spatele Porţii Sărutului se află, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate din piatră, în formă de clepsidră, iar la capătul ei, o altă operă brâncuşiană – Masa Tăcerii – înconjurată de douăsprezece scaune rotunde din piatră, tot în formă de clepsidră. La celălalt capăt al axei, este “Coloana infinitului”, realizată din module de bronz, în formă de clepsidră.



    Oraşul Târgu Jiu este locul de plecare pentru descoperirea altor atracţii turistice ale judeţului Gorj. Pentru cei care preferă turismul ecumenic, mănăstirile ortodoxe Tismana, Polovragi şi Lainici reprezintă destinaţii deosebite. Cea mai cunoscută este mănăstirea Tismana, unul dintre cele mai vechi monumente istorice și de arhitectură feudală românească, construită cu peste 6 secole in urmă.



    Turiştii care vor vizita judeţul Gorj vor avea, în curând, posibilitatea să obţină mult mai multe informaţii despre atracţiile zonei, după cum am aflat de la Ovidiu Popescu, preşedintele Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi”, o asociaţie care are scopul de a promova şi dezvolta turismul din judeţul Gorj “Suntem în curs de realizare a unui ghid digital, care să dea posibilitatea turiştilor să descopere singuri destinaţiile şi obiectivele turistice din judeţul Gorj. Cred că o să-l terminăm de implementat în luna aprilie. Este o aplicaţie pentru telefoanele mobile, care evident sunt un instrument la îndemâna tuturor, o aplicaţie pe care oricine, nu numai turiştii care vin în Gorj, oricine care o descarcă poate să găsească, pe de o parte, tot ce are Gorjul mai ofertant din punct de vedere turistic. Va găsi o bază de date în ceea ce priveşte oportunităţile de cazare, o bază de date a restaurantelor, barurilor, instituţiilor de spectacole, până la urmă toată informaţia necesară unui turist, date de contact pentru instituţiile publice, pentru furnizorii de servicii.”



    Instituţiile publice, autorităţile locale şi instituţiile de cultură din judeţul Gorj, întreprinzătorii din turism au pregătit un bogat calendar de eveniment pentru acest an. Preşedintele Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi”, Ovidiu Popescu, speră ca aceste evenimente să atragă turişti atât din ţară, cât şi din străinătate: “În iunie, de 24 iunie, când este Ziua internaţională a Iei, cămaşa tradiţională românească, la Peştişani se organizează un festival care se cheamă atât de frumos “România autentică”, deci Festivalul Iei la Peştişani, într-un decor superb. Evident, organizator principal fiind primăria şi consiliul local de la Peştişani, dar susţinut de toate aceste instituţii de toate instituţiile de cultură din Gorj şi de Asociaţia “Acasă la Brâncuşi”.”



    Zona montană din partea nordică a judeţului Gorj, cu lacuri glaciare, peşteri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii şi chei înguste, săpate în munte de ape repezi este o destinaţie cât se poate de potrivită pentru cei cărora le place turismul de aventură. Dar cum s-ar combina turismul de aventură cu muzica şi cu gastronomia locală. Aflăm, desigur, de la Ovidiu Popescu, preşedintele Asociaţiei “Acasă la Brâncuşi” : “În iulie, după o pauză de doi ani, este ediţia a 5-a a Festivalului rock de la Rânca, Transaplina. Ce loc mai frumos pentru un festival de rock decât în vârful muntelui, în aer curat, într-un peisaj senzaţional şi cu oameni primitori ! Nu mai spun cum de ce înseamnă arta culinară din zina montană pentru că toată lumea, sigur că toată lumea ştie ce înseamnă un tocan de oaie bine făcut sau un bulz cu brânză direct de la stână şi proaspătă, făcută atunci. Asta ar fi pe 29 – 30 iulie. Este ultimul weekend din iulie. Şi cu un line-up de trupe, nu aş vrea să dau nume ca să nu supăr pe cineva, însă vă spun că sunt cele mai bune trupe rock ale momentului din România şi câteva surprize, invitaţi din străinătate.”



    Rânca este una dintre staţiunile de schi nou apărute pe harta turistică a României. Despre Transalpina trebuie să menţionăm că este şoseaua situată la cea mai mare altitudine din România. Altitudinea maximă este în Pasul Urdele, la 2145 de metri. Este unul dintre puţinele drumuri din ţară pe care străbătându-l puteţi ajunge până la nori şi chiar deasupra lor. Transalpina face legătura dintre Transilvania şi partea sudică a Carpaţilor Meridionali.


  • Curmătura Oltețului

    Curmătura Oltețului

    Astăzi vă invităm pe drumuri de munte. Mergem în judeţul Vâlcea, unde urcăm pe lângă Cheile Olteţului până pe Curmătura Olteţului. Un drum extraordinar din punctul de vedere al peisajului. Traseul începe de la Mănăstirea Polovragi și intră brusc în Cheile Oltețului, pe care le parcurge în întregime. Oltețul este un râu mic, care a reușit să sape unul dintre cele mai înguste canioane din Europa. Cheile sunt străjuite de stânci verticale și foarte înalte, iar râul este undeva foarte jos, abia vizibil din drum. În unele zone albia sa spectaculoasă ajunge până la o lățime de doar 70 de cm. Drumul a fost săpat relativ recent, și pe alocuri deplasarea se desfăşoară sub arcade de stâncă.



    Drumul pe chei se poate face cu o maşină de teren sau pe jos, bucurându-vă de răcoarea și vuietul râului. Cheile au aproximativ 2 km, iar la jumătatea lor se află Peștera Polovragi, o peșteră plină de mister și legende.



    Ion Macovei, proprietar de pensiune din zonă, ne-a condus pe culme, la 1615 metri şi ne-a povestit: “În dreapta avem masivul Parâng, platoul merge până în Urdele, intersectează Transalpina, traversează şi merge la Lacul Cârcescu, către munţii Căpăţânii. Drumul e acela, pietruit, urcă până sus, are o serie de stâne şi trasee care coboară către localităţile din jur, Polovragi, Petrani. Drumul acesta merge în continuare, se coboară până la Petrimanu şi de acolo se poate coborî la Brezoi, pe drumul naţional către Valea Oltului. Ca să mergem cu maşina până aici am făcut două ore, pe partea astalaltă facem vreo patru, ca să ajungem înapoi la Polovragi. Drumul este foarte greu şi îngust. Stâne, gol alpin, zăpadă.



    Priveliștea spre sud este încântătoare – se vede toată valea Oltețului și drumul pe care am venit, iar spre nord se vede toată creasta munților Latoriței. Curmătura Oltețului este un punct important de plecare pe traseele de pe cei doi munți. Pe drumul ce urcă abrupt spre munții Căpățânii putem ajunge până pe vârful Nedeia (2130 metri), și mai departe putem parcuge creasta. Munții Căpățânii, deși înalți, sunt lini și brăzdați de drumuri forestiere ce deservesc multele stâne. Pe partea cealaltă, spre Parâng, sunt marcaje care urcă abrupt spre muntele, iar drumeţia poate continua până pe vârful Păpușa și Rânca.



    În zonă se găsesc adesea ciobani care așteaptă mașinile care le vor prelua laptele și brânza. Iar în vale ajunşi, vă puteţi caza la pensiuni de două sau trei margarete, aflate din zonă.




  • Tru giudețlu Gorj

    Tru giudețlu Gorj



    Giudeţlu Gorj vă așteaptă tru iţi sezon cu turismu di aventură, ruralu, relighiosu și culturalu. Tru partea nordică a giudețlui suntuu chipitli a munțăloru Parângu, cu cadri ditu fisi multu muşeati, cu lacuri glaţiari, cu versanți abrupți și cu pspilei declarati monumenti a fisillei. Di altă parte, Târgu Jiu, puteț s’videţ operili tru aeru libiru adrati di Constantin Brâncuși tru añilli 1937-1938.



    Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru Consiliului Judițean Gorj. “Ași cum iţi loc ditu lume ari ună pirmituseari, avem și noi pirmitusearea-a noastră, unu pirmithu cari easti ngrăpsitu tru un loc di ună muşuteaţă ahoryea, pispiliti cu peisaji cari ţă talle adilleaticlu, pritu leghendile a llei memorabile, pritu muşuteaţa-a fisillei, ama, nu dip utu soni, pritu oamiñilli cari ș-alăsară toru emu tu istoria ali Românie, emu și tru cultură, tru artă, di u alăxescu viziunea-a lumillei tru artă. Un turistu, cându agiundzi tru aestu kiuşe ali Românie, lipseaşti să ştibă că uniţitatea-a muşuteţloru cu potențial turistic easti reprezentată tamamu di elementul cultural. Gorj, cama di tamamu tru hoara Hobița, s-amintă nai cama marli sculptoru di tuti timpurli, Constantin Brâncuși. Aestu thimilliusi Târgu Jiu un ansamblu monumental, “Calea eroilor”, singurlu proiect monumental tru aer libiru ditu lumi, pi cari Brâncuși alu ahărdzi tră eroillli nicunuscuț, ţi s’feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial. Ma multu, Gorjulu s’completeadză ună turlie simfunizantă cu muşuteaţa a locurloru di munti, cu adetli anţestrale, ţănuti tru ună turlie cătu cama spăstriti și tru lumea a hoarăllei di adză, ama și cu leghendili istoriţi.”



    Ncisimu priimnarea ditu căsăbălu Târgu Jiu, ună nicukirată multu veaclle, cu orighini di 600 di ani ş’cama. Oana Maria Paloș. “Easti un căsăbă a alumtiloru purtati tră independență, a eroilor, a artăllei și a adeţloru. Acă nu easti ună nicukirată urbană mari, vahi ma ñică andicra di altili ditu sud-vestul ali Românie, Târgu Jiu iasi tu migdani pritu unu aeru cochetu, provinţial, pisti cari ş’alăsă toru nai ma marli sculptor a di tuti timpurli, Constantin Brâncuși, pricunuscutu ca părinti a artăllei modernă. Artistul adră tru kirolu 1937-1938 ansamblulu monumentalu Calea Eroilor, ţi adună Masa-a Tăţearillei, Poarta-a Băşearillei, Aleea a Stoaliloru și Coloana fără diBitisită. Operili brâncușiene suntu minduiti di marli artistu s’hibă arădăpsiti pi unu axu cari treaţi pritu căsăbă tru linie dreaptă, pi ună distanță di 1500 di meatri. Aşi, vizitatorlu agiundzi di la Coloana fără di Bitisită, treaţi pi ningă Băsearica Sămţălli Petru și Pavlu, agiundzi la Poarta-a Băşearillei, ş’deapoa, pi Aleea-a Stoaliloru cătă arâulu Jiu, dinintea a curi, Masa-a Tăţearillei căliseaşti la meditație și arigeai.”



    Ari și alti distinații, i casi di patrimoniu, cadealihea giuvaericadz di arhitectură ili locuri tru aeru libiru, cafi unu di eali avânda ună pirmituseari fascinantă, nă spuni ma largu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudețeanu Gorj. “Putemu s’triţemu ndauă dzăli tu isihie cu videari, ti paradigmă, Casa Memorială Iosif Keber, un pictoru cu anami ditu secolu tricut, Muzeulu di Istorie și Artă “Alexandru Ștefănescu”, poati s’hibă vizitatu parcul ţentralu, ţi easti, pi mealu a Jiului. Cara ază aclo easti un loc di priimnari, tru kirolu a Polimlui di Independenuță, anvărliga di anlu 1916, tamamu iu putemu s’nă priimnămu cu biţicleta, eara linia reală a frontului. Deapoa, s-poati s’hibă vidzută nica şi Pălatea Administrativă, iu ş’ari scamnulu Consiliul Judițean Gorj, ea hiinda, nai cama marea casă a ăsăbălui, a curi arhitectură easti multu alăvdată di turiști și di vizitatori. Ti exemplu, Sala Mari, adrată tru stil maur easti neise un obiectiv turistic.”



    Giudețlu Gorj nu easti un giudeţu mari. Aşi, ditu Târgu Jiu, ti 15-20 di minuti, ti exemplu, putemu s’agiundzemu cu aftukina tru Clleili a Sohodorului, spuni Oana Maria Paloș. “Ma s’yinimu di cătă București, poarta di intrari easti localitatea Polovragi. Deapoa, puyemu s’alinămu pi nai ma analtă cali ditu România, Transalpina. Nidzemu ninti cu altu şingiru di munţă, Munțălli Vulcan, uu avem Defileulu a Jiului. Tutunăoară, Valea-a Cernăllei, tru Clleili Padeș. Pi ningă turismul di aventură, activ, avem turism monahalu. Cathi unu defileu, cathi ună hopă di munti ari câti unu mănăstiru. Ditu unu capu tu alantu a giudeţlui, ditu videala-a turismului monahal, ari seamni a pistillei veaclle. Tru tut giudeţlu, avem un numiru di 13 di locări monahale. Ditu aeastea, va s’cundilledzu mănăstirlu Tismana, nai ma veclliulu mănăstiru ditu Țara Românească, mănăstirlu Lainici, aştirnutu tu inima-a munțălor, și mănăstirlu Polovragi, pi Clleili a Oltețlui. Aclo iu nu ti aștepți, ditu cuşiia a aftukinatăllei ică di pi un traseu di biţicletă, poț ta s’vedz ñiţ băseriţ ditu lemnu, veclli di 300 di ani. Neise, giudeţlu Gorj easti pirifanu cu nai ma marli numiru di băseriţ-mărtirie ditu ţivilizaţia a lemnului. Mistiryiurli a aiştei ţivilizaţie fură ţănuti kiskinu tu comunitățili locali.”



    Pi ningă folclor, tru Gorj, fură ţănuti isnăhili populari. Mpilitearea-a iilor, țăsearea-a mudatiloru, olăritlu, măsturlăchea a lemnului suntu ţănuti cu ngătanu di oamiñi cari ș-li voru locărli iu s’amintară, cari aleg ta s’băneadză tu locărli iu s’amintară, la poali ică tu inimă di munti. Ti promovari adeţli și isnăhili, ari ndauă manifestări culturale, cafi anu şi multu anămusiti.



    Tru idyiulu kiro, giudeţlu Gorj easti destinația aleaptă și ti atelli ti au miraki trâ munti, spuni ma lrgu Oana Maria Paloș, purtătoru di zboru a Consiliului Giudițean Gorj. “Avem 25 di trasee turistiţi cari potu s’hibă căftati şi alăgati. Multi di astea suntu tu arii aviglleati, tru ateali dauă parcuri naționali di pi teritoriul a Gorjului: Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național Domogled Valea Cernăllei. Tră sporturli extremi și tră offroad, căftarea easti tutu ma mari. Mulţă ahtări turiști agiungu pi Clleili a Sohodorului, iu ari și un campionat di offroad. Tutunăoară, Clleili a Galbenului, la Baia di Heru, și pi Clleili a Oltețlui, cătă Polovragi. Suntu locări ti anami ti atelli ţi au mirakea ti alpinismu. Un altu lucru ma pțănu cunuscut ti giudețlu Gorj easti că aoa easti a șasea parti ditu arealul speologic ali Românie, dimi, cama di 2.000 di spilei, grote și caverni. Amatorlli di speologhie lipseaşti s’nă cunoască oferta, ş’deapoa, car ava s’yină tru giudeţlu Gorj, pot s’llia ligătura cu Serviciul Salvamont, cari lă agiută cu echipamente di protecție, ama și cu multi dati tru aestă noimă.”



    Tru kirolu ţi yini, Consiliul Judițean Gorj va u promoveadză Spileia Cioarii, ditu comuna Peștișani. Dupu săpăturli arheologhiţi ahurhiti tru 1955, fură aflati toară a existențăllei umineşti di aoa şi 50.000 di ani. Easti una ditu nai ma vecllili nicukirati umineşti ditu Europa.




    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • În județul Gorj

    În județul Gorj

    Județul Gorj vă așteaptă
    în orice sezon cu turism de aventură, rural, religios și cultural. În partea nordică a județului se
    află culmile munților Parâng, cu cadre naturale deosebite, cu lacuri glaciare,
    cu versanți abrupți și cu peșteri declarate monumente ale naturii. Pe de altă
    parte, în Târgu Jiu, puteți admira operele în aer liber realizate de Constantin
    Brâncuși în anii 1937-1938.


    Oana Maria Paloș,
    purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Așa cum orice loc din
    lume are o poveste, avem și noi povestea noastră, o poveste care e scrisă
    într-un loc de o rară frumusețe, presărat cu peisaje care-ți taie răsuflarea,
    prin legendele sale memorabile, prin frumusețea peisajelor, dar, nu în ultimul
    rând, prin oamenii care și-au lăsat amprenta atât în istoria României, cât și
    în cultură, în artă, schimbând viziunea lumii asupra artei. Un turist, când
    ajunge în acest colț al României, trebuie să știe că unicitatea atracțiilor cu
    potențial turistic este reprezentată chiar de elementul cultural. În Gorj, mai
    exact în satul Hobița, s-a născut cel mai mare sculptor al tuturor timpurilor,
    Constantin Brâncuși. Acesta a creat la Târgu Jiu un ansamblu monumental, Calea
    eroilor, singurul proiect monumental în aer liber din lume, pe care Brâncuși
    l-a dedicat eroilor necunoscuți, căzuți în Primul Război Mondial. În plus,
    Gorjul se completează în mod armonios cu frumusețea zonei montane, cu
    tradițiile ancestrale, păstrate în mod cât mai fidel și în lumea satului de
    azi, dar și cu legendele istorice.


    Ne începem
    călătoria din orașul Târgu Jiu, o așezare foarte veche, cu origini de peste 600
    de ani. Oana Maria Paloș. Este un oraș al bătăliilor purtate pentru
    independență, al eroilor, al artei și al tradiției. Deși nu e o așezare urbană
    mare, poate chiar mică față de altele din sud-vestul României, Târgu Jiu se
    evidențiază printr-un aer cochet, provincial, peste care și-a pus amprenta cel
    mai mare sculptor al tuturor timpurilor, Constantin Brâncuși, recunoscut ca
    părinte al artei moderne. Artistul a realizat în perioada 1937-1938 ansamblul
    monumental Calea Eroilor, compus din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea
    Scaunelor și Coloana fără Sfârșit. Operele brâncușiene sunt gândite de marele
    artist să fie dispuse pe un ax care străbate orașul în linie dreaptă, pe o distanță de 1500 de metri.
    Astfel, vizitatorul ajunge de la Coloana fără Sfârșit, trece pe lângă Biserica
    Sfinții Petru și Pavel, ajunge la Poarta Sărutului, iar apoi, pe Aleea Scaunelor
    către râul Jiul, în fața căruia, Masa Tăcerii invită la meditație și
    reculegere.


    Mai există și
    alte destinații, fie clădiri de patrimoniu, adevărate bijuterii arhitecturale fie
    locuri în aer liber, fiecare dintre ele având o poveste fascinantă, continuă Oana
    Maria Paloș, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Se pot petrece câteva zile liniștite vizitând, de exemplu, Casa
    Memorială Iosif Keber, un pictor renumit al secolului trecut, Muzeul de Istorie
    și Artă Alexandru Ștefănescu, se poate vizita parcul central, situat pe malul
    Jiului. Dacă astăzi acolo este un loc de promenadă, în vremea Războiului de
    Independență, în jurul anului 1916, exact unde ne putem plimba cu bicicleta,
    era linia reală a frontului. Apoi, se poate vizita chiar și Palatul
    Administrativ, unde funcționează Consiliul Județean Gorj, de altfel, cea mai
    impozantă clădire a orașului, a cărei arhitectură este foarte apreciată de turiști
    și de vizitatori. De exemplu, Sala Mare, construită în stil maur este în sine
    un obiectiv turistic.


    Județul Gorj nu
    este un județ mare. Astfel, din Târgu Jiu, în 15-20 de minute, de exemplu, se
    poate ajunge cu mașina în Cheile Sohodorului, spune Oana Maria Paloș. Dacă venim dinspre București, poarta de intrare este localitatea
    Polovragi. Apoi, se poate urca pe cea mai înaltă șosea din România,
    Transalpina. Continuăm cu alt lanț muntos, Munții Vulcan, unde avem Defileul
    Jiului. De asemenea, Valea Cernei, în
    Cheile Padiș. Pe lângă turismul de aventură, activ, avem turism monahal.
    Fiecare defileu, fiecare pas de munte are câte o mănăstire. De la un capăt la
    altul al județului, din punct de vedere al turismului monahal, păstrăm semne
    ale credinței vechi. În tot județul, avem un număr de 13 așezări monahale.
    Dintre acestea, aș menționa mănăstirea Tismana, cea mai veche mănăstire din
    Țara Românească, mănăstirea Lainici, situată în inima munților, și mănăstirea
    Polovragi, pe Cheile Oltețului. Acolo unde nu te aștepți, din goana mașinii sau
    de pe un traseu de bicicletă, poți zări mici biserici din lemn, vechi de 300 de
    ani. De altfel, județul Gorj se mândrește cu cel mai mare număr de
    biserici-mărturie a civilizației lemnului. Tainele acestei civilizații au fost
    păstrate cu mare grijă în comunitățile locale.


    Pe lângă folclor,
    în Gorj, s-au păstrat meșteșugurile populare. Brodatul iilor, țesutul
    covoarelor, olăritul, meșteșugul lemnului sunt păstrate cu grijă de oameni
    care-și iubesc locurile natale, care aleg să-și trăiască viața în locul
    nașterii, la poale sau în inimă de munte. Pentru a promova tradițiile și
    meșteșugurile, există câteva manifestări culturale, anuale, renumite.


    În același timp,
    județul Gorj este destinația preferată și a iubitorilor de munte, continuă Oana
    Maria Paloș, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Gorj. Avem 25 de trasee turistice care pot fi explorate. Multe dintre
    acestea se află în arii protejate, în cele două parcuri naționale de pe
    teritoriul Gorjului: Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național
    Domogled Valea Cernei. Pentru sporturile extreme și pentru offroad, cererea
    este tot mai mare. Numeroși astfel de turiști ajung pe Cheile Sohodorului, unde
    există și un campionat de offroad. De asemenea, Cheile Galbenului, la Baia de
    Fier, și pe Cheile Oltețului, la Polovragi. Sunt zone ideale pentru amatorii de
    alpinism. Un alt amănunt mai puțin cunoscut despre județul Gorj este faptul că
    aici se găsește a șasea parte din arealul speologic al României, adică, peste
    2.000 de peșteri, grote și caverne. Amatorii de speologie trebuie să ne
    cunoască oferta, iar, dacă vin în județul Gorj, pot contacta Serviciul
    Salvamont, care le stă la dispoziție cu echipamente de protecție, dar și cu
    foarte multe date în acest sens.


    În perioada următoare, Consiliul Județean Gorj va promova Peștera Cioarei,
    din comuna Peștișani. În urma săpăturilor arheologice începute în 1955, au fost
    descoperite urme ale existenței umane de acum 50.000 de ani. Este una dintre
    cele mai vechi așezări umane din Europa.




  • Christian Ghibaudo (France) – Le monastère de Polovragi

    Christian Ghibaudo (France) – Le monastère de Polovragi

    Il est vrai que lOlténie, cette région du sud de la Roumanie, dispose d’un nombre remarquable de couvents historiques, et on peut même réaliser tout un itinéraire pour les voir. Nous avons déjà eu l’occasion de vous parler de celui de Hurezi, très connu et qui figure au patrimoine mondial de l’UNESCO, de celui de Tismana ou du monastère Dintr-un lemn (D’un seul bois). Aujourd’hui, je voudrais t’emmener, Christian, toi et tous ceux qui souhaitent nous accompagner, visiter le monastère de Polovragi, un couvent de nonnes du département de Gorj. Pour mieux situer l’endroit, je dirai que la commune de Polovragi est située sur la route reliant les villes de Târgu Jiu, chef-lieu du comté de Gorj, à Râmnicu Vâlcea, chef-lieu du département de Vâlcea, dans la dépression délimitée par les Monts Parâng et les Monts Căpăţânii des Carpates Méridionales, au bord de la rivière Olteţ. On ignore d’où provient le nom de Polovragi ; il pourrait être d’origine dacique.



    C’est un monastère historique, dont la construction a commencé en 1505 ; il a été érigé par deux frères d’Olténie : Radu Comis et Petru Spătaru. L’église actuelle est bâtie en 1643, à l’aide du prince régnant Matei Basarab. Le couvent a été ensuite refait de 1693 à 1712, pendant le règne du prince Constantin Brancovan – Saint Constantin Brancovan, puisqu’il a été canonisé. Ce dernier a fait restaurer la muraille d’enceinte, l’église, avec une peinture intérieure, a élevé sa tour et refait les cellules et le clocher, et a ajouté un exonarthex en style brancovan. Les visiteurs parcourent un chemin bordé de sapins pour arriver aux bâtiments religieux qui semblent former une forteresse. L’église du monastère de Polovragi, consacrée à la Dormition de la Mère de Dieu, est en style byzantin, de forme trilobée, avec des absides latérales. La tour est polygonale, avec une ornementation dans sa partie supérieure. Le côté ouest émerveille le regard, grâce à son style brancovan, à ses pavillons et terrasses décorées de fleurs. L’exonarthex et la tour de veille sont de style brancovan.



    La peinture originale, de tradition byzantine, a été conservée ; il s’agit de fresques datant de 1698-1712, selon différentes sources, réalisées par des peintres issus de l’école brancovane. Ils étaient en fait les premiers élèves à avoir suivi l’école du monastère de Hurezi : Andrei, Simion, Hranit, Istrate et Constantinos. Constantinos était Grec. Il a peint sur la façade de l’exonarthex des monastères roumains du mont Athos. A noter aussi la fontaine couverte du côté nord. Il existe également une autre église dans la même enceinte, un vrai bijou, bâtie au XVIIIe. Le couvent dispose d’une riche collection d’icônes sur bois et sur verre, des XVIIIe et XIXe siècles, ainsi que de 3000 livres anciens en roumain, en vieux slave et en grec.



    Sur l’église du monastère de Polovragi, la reine Marie de Roumanie disait que c’était une des plus belles qu’elle connaissait. Ce lieu de culte de proportions parfaites a également conquis la reine par sa peinture ancienne, inaltérée, et elle disait de l’iconostase que c’est « un chef-d’œuvre en bois ». « Nul emplacement ne peut être plus agréable que celui de Polovragi. Le petit couvent est tapi au pied même des montagnes tel un oiseau géant caché entre les arbres. Les mots ne peuvent pas décrire la merveilleuse harmonie de ces intérieurs d’église dont les siècles ont atténué les couleurs », écrivait la reine Marie dans son livre « Mon pays », sorti en 1916.



    A proximité, vous trouverez la grotte de Polovragi, longue de 11 km. Les touristes peuvent visiter ses 800 premiers mètres ; la légende dit que c’était la grotte du dieu suprême des Daces, Zalmoxis. N’hésitez pas non plus à faire une promenade dans les Gorges de l’Olteţ. Voilà pour notre visite virtuelle cette semaine.

  • Polovragi – istorie și legendă

    Polovragi – istorie și legendă

    La 575 de ani de la prima sa atestare documentară, localitatea Polovragi (jud.Gorj) și-a păstrat misterul ce-a învăluit-o de-a lungul istoriei.




  • Caves in Gorj County

    Caves in Gorj County

    Located
    in Parang Mountains, on the border between the counties of Gorj and Valcea, the
    Polovragi Cave is a well-known tourist attraction, also thanks to the
    picturesque landscapes surrounding it. Not far from it there stands the
    Polovragi Monastery, probably built there in recognition of the cave’s
    traditional role of sheltering hermits. Going back to the Copper Age, the cave
    has along the centuries been a refuge for both people and animals. Its total
    length is not known yet, but the section that can be visited by tourists is
    approximately 600 m long. Both the
    inside and the area surrounding the cave are attractive to tourists, as guide
    Felicia Bantea told us:




    First
    of all, those who want to reach the cave have to cross the Oltet Gorges. They
    are very narrow and steep, and the landscape around them looks very wild. The
    two slopes of the Parang and Capatanii Mountains are very close to one another,
    and the Oltet River flows right between them. The cave has not been changed,
    except for the modern lighting system that was installed in the section that
    can be visited by tourists. The system provides only cold light, in order not
    to bother the bats that live there and to prevent vegetation from growing on
    the limestone on the cave’s walls. In order to visit the cave, people can walk
    on a sandy trail, along the old bed of Oltet River, which carved the cave.






    Although
    carved in limestone, the Polovragi Cave does not have the typical columns that
    usually render such caves particularly impressive. The ceiling in the area that
    can be visited is very high, therefore columns cannot form there. However, the
    Polovragi Cave has its own attractions, as Felicia Bantea told us:




    All
    the stalagmites, domes and other formations have a long history. For instance,
    there are many legends about the supreme god of our Dacian ancestors, Zamolxis,
    and there is a karstic formation in this cave called ‘The Throne of Zamolxis’.
    Also, there are some very old charcoal drawings, which are still visible on the
    cave’s walls, probably made by the hermits who used to live at the Polovragi
    Monastery, which is one kilometre away from the cave. Also, there is a colony of
    some 1,000 bats here. The water here is very rich in iron. ‘Red water’
    literally oozes from the ceiling, that’s why the place is known as the
    ‘Bleeding vault’, and right underneath there is a pool whose water never leaks,
    also because the iron has formed a water-tight crust. The pool is called the
    Spring of Hopes, and it helps blood coagulate, in case of minor injuries. There
    are also other ‘therapeutic’ sites in Polovragi Cave.




    Also in Gorj County, close to the small town of
    Baia de Fier, tourists can visit Pestera Muierilor, the Romanian for the
    Women’s Cave. It was formed by Galbenu river, which flows inside the cave to
    this day. The name of the cave dates as far back as the Middle Ages, when women
    would gather in an entrance hall, where they would spin hemp and flax. Slightly
    more than 900 meters in length, the Women’s’ Cave can be visited in its
    entirety, unlike the Polovragi Cave. Felicia
    Bantea explains:




    This is the
    first cave in Romania especially arranged for tourist purposes, and that is why
    it is probably the best-known in the country. It was opened to tourists in the
    1960s. The Galbenu Gorges being quite broad, there was room enough for a road
    to be built, so access by coach is quite easy. Because the entrance ways to the
    Women’s Cave are more accessible, at ground level, bears could also get there
    in the old days. Hundreds of complete Ursus Peleus skeletons were found there, which is not the
    case with the Polovragi Cave. An Ursus Peleus skeleton is being exhibited here.
    This species lived until 15,000-20,000
    years ago, and was a bigger size than today’s bear. Cave bears and the cave men
    lived somewhat during the same time. Skeletons of other pre-historic animals
    were also found here, mostly of the animals bears would feed on at that time.




    Yet the main attraction of the Women’s Cave are its
    spectacular karstic formations. One of them is known as The Organ, because it
    resembles the musical instrument. There is also the Altar Hall, where the
    18-meter high ceiling is shaped like a church dome. Another chalk formation is
    known as The Pulpit, while another unusual shape is called The Big Chandelier.
    Here as well, the iron oxide in the water has coloured the walls and the
    ceiling.



  • Mănăstiri din Gorj

    Mănăstiri din Gorj

    În cursul unei vizite în Gorj, există câteva
    mănăstiri ortodoxe, unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă, la care
    trebuie să vă opriţi. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului
    Gorj. Construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii
    1699-1700, în timpul domnitorului român Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona
    şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al XIV-lea,
    biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei
    mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, despre care nici acum nu se ştie
    cum s-a obţinut, dar care poartă numele de roşu de Tismana. Apoi, mai este şi
    mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului. Iată câteva
    lăcaşuri de cult, cu o istorie bogată, ale căror porţi le deschidem azi.


    Mănăstirea Tismana se află la aproximativ 30 de km
    de municipiul Târgu Jiu, într-un loc înconjurat de păduri. A fost construită
    într-un an şi îşi trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară
    întreaga zonă. Călugărul Nicodim, canonizat datorită meritelor sale, a folosit
    tehnici de construcţie deosebite pentru perioada anilor 1500. Biserica din
    interiorul mănăstirii este înconjurată de ziduri puternice, accesul în interior
    făcându-se printr-o uriaşă poartă de lemn, spune Oana Paloş, purtător de cuvânt
    al Consiliului Judeţean Gorj. Mănăstirea Tismana este o
    bijuterie arhitecturală. Clădirea mănăstirii, dar şi zona de munte în care este
    poziţionată atrage foarte mulţi oameni, mai ales de hramul mănăstirii, de Sf.
    Maria. Atunci vin mii şi mii de pelerini.


    Muzeul Mănăstirii Tismana are o istorie de peste 6
    secole, iar primele pagini au fost scrise de către călugărul Nicodim. Acesta a
    ridicat mănăstirea, însă nu a decorat pereţii interiori ai bisericii,
    limitându-se doar să-i picteze într-o singură culoare, ocru, cu motive florale
    şi geometrice. Prima pictură policromă a mănăstirii a fost făcută în secolul
    16, de Dobromir din Târgovişte, una dintre aşezările care au devenit, de-a
    lungul timpului, capitale domneşti. Dobromir a folosit culori vegetale, între
    care un roşu oriental, numit astăzi roşu de Tismana.


    Arhidiaconul Dioniţă Apostolache, purtător de
    cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei, spune că turiştii vor găsi în Gorj cele mai
    vechi mănăstiri ortodoxe din ţară: Începem cu mănăstirea
    Tismana, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana. Acest sfânt aşezământ a
    luat fiinţă în secolul al XIV-lea, Sf. Nicodim fiind considerat în tradiţia
    monahală ortodoxă drept întemeietorul monahismului de tip neoisihast din
    Oltenia. Aşadar, mănăstirea Tismana, aşezată într-un ancadrament pitoresc, cu
    frumuseţi naturale deosebite, vine în întâmpinarea credinciosului care doreşte
    să se roage şi care, în acelaşi timp, doreşte să admire şi frumuseţile naturii.
    Aici, pe lângă sfânta mănăsătire, sunt inedite şi pădurile de tisă şi de castan
    sălbatic. Mai nou, chiar lângă mănăstirea Tismana, a fost întemeiat Muzeul
    Monetăriei Naţionale, aici fiind depozitat tezaurul naţional din perioada
    Primului Război Mondial. Există şi muzee care împodobesc patrimoniul
    mănăstirilor noastre. La Tismana există un muzeu cu obiecte foarte vechi,
    unicat la noi în ţară. De aici, prin dialog cu părinţii de la mănăstire, cu
    maicile care ostenesc acolo, pot fi direcţionaţi către zonele mai puţin
    cunoscute. La Tismana, de exemplu, la 1.000 de metri altitudine, se poate merge
    chiar pe jos şi se ajunge la schiturile Cioclovina de Sus şi Cioclovina de Jos.
    Detaliile despre călătoria spre acestea se pot obţine de la maicile de la
    mănăstirea Tismana.



    Un alt reper pentru un circuit cultural-religios
    în judeţul Gorj este mănăstirea ortodoxă Polovragi, care datează din anul 1505,
    situată în apropierea localităţii cu acelaşi nume. Mănăstirea se află chiar la
    intrarea în Cheile Olteţului, care separă Munţii Parângului de Munţii
    Căpăţânii. Tot aici, în Cheile Olteţului, ceva mai sus faţă de mănăstire,
    întâlnim peştera Polovragi, care are o lungime de aproape 11 km, dintre care
    prima porţiune, de 800 de metri, este deschisă pentru turişti. Arhidiacon
    Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei. A doua destinaţie care ar putea fi amintită în acest context este
    mănăstirea Polovragi. Acolo, de asemenea, într-o zonă deosebit de frumoasă,
    pelerinul poate observa frumuseţea stilului brâncovenesc. Mănăstirea Polovragi
    este construită sub influenţa artei brâncoveneşti, pictura fiind unicat în ţara
    noastră. A fost restaurată şi sfinţită de curând.



    O altă mănăstire reprezentativă din judeţul Gorj
    este Lainici, situată la 35 de km de municipiul Târgu Jiu. Şi această mănăstire
    se pare că ar fi fost ctitorită de călugărul Nicodim care a înălţat o
    construcţie din piatră sau din lemn, care a rezistat până în secolul al 18-lea,
    spune Arhidiacon Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei
    Craiovei. A treia destinaţie ar fi mănăstirea Lainici, aşezată
    pe defileul Jiului, pe ruta Petroşani, făcând legătura cu partea transilvăneană
    a României. Este o mănăstire cu tradiţie, de călugări. Rolul important al
    acestui aşezământ s-a remarcat în special în perioada interbelică, când
    călugării de la Mănăstirea Lainici au participat activ la susţinerea spiritului
    românesc şi la promovarea valorilor şi tradiţiilor ortodoxe. În prezent,
    mănăstirea Lainici este unul dintre punctele de atracţie din zonă pentru faptul
    că în sfântul aşezământ sunt moaştele Sfântului Irodion de la Lainici. Este
    unul dintre stareţii de seamă ai acestei mănăstiri, canonizat de curând de
    către Biserica Ortodoxă Română. Fiecare mănăstire are pregătit un reprezentant
    care să dea toate detaliile într-o limbă de circulaţie internaţională.



    Iată aşadar un traseu care include cele mai vechi
    şi mai cunoscute mănăstiri din Gorj, cu o istorie bogată, aşezate într-un cadru
    natural de excepţie.