Radio România Internațional

Tag: poluanti

  • Comisia solicită României și altor 11 state să respecte legislația UE privind poluarea atmosferică

    Comisia solicită României și altor 11 state să respecte legislația UE privind poluarea atmosferică

    Potrivit unor informații înregistrate prin satelit, în 2022, 98% dintre cetățenii europeni trăiau în zone unde concentrația de particule fine era peste limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta înseamnă că aproape toți locuitorii Europei inspiră aer murdar, iar poluarea crește riscul bolilor respiratorii și cardiace și scade speranța de viață.


    La nivel european, România ocupa locul 8 în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare, potrivit unor date din 2019 ale Institutului Național de Sănătate Publică. De altfel, Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe ale Europei.

    Preocupată de reducerea emisiilor, Comisia Europeană solicită României și altor 11 state membre să respecte legislația UE în ceea ce privește poluarea atmosferică și să își reducă emisiile de mai mulți poluanți.

    Astfel, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere către trei state membre: Luxemburg, Polonia și România și un aviz motivat unui număr de nouă state, printre care Bulgaria, Irlanda, Ungaria, Austria și Suedia. Acestea sunt avertizate că nu pun în aplicare angajamentele de reducere a mai multor poluanți atmosferici, potrivit unei directive europene.

    Aceasta stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru cinci poluanți atmosferici importanți: oxizii de azot, compușii organici volatili nemetanici, dioxidul de sulf, amoniacul și particulele fine. Acești poluanți contribuie la calitatea slabă a aerului, având un impact negativ asupra sănătății umane și a mediului.

    Angajamentele naționale trebuie îndeplinite de statele membre în fiecare an, între 2020 și 2029.

    Statele membre au, de asemenea, obligația de a institui programe naționale de control al poluării atmosferice pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.

    Luxemburgul, Polonia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat. În plus, Comisia Europeană poate decide inclusiv să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.


  • Industria auto şi cazul Volkswagen

    Industria auto şi cazul Volkswagen

    Scandalul
    răsunător generat de gigantul Volkswagen are efect de domino. După declanşarea
    lui, vinerea trecută, în Statele Unite ale Americii, Comisia Europeană şi-a
    manifestat dorinţa, la acest sfârşit de săptămână, ca toate statele membre ale
    Uniunii să investigheze câte maşini cu motoare diesel folosesc mecanisme ce
    păcălesc testele de emisii poluante. Aceasta în contextul în care compania
    germană a recunoscut că a instalat pe milioane de automobile livrate în Statele
    Unite un soft prin care autorităţile erau induse în eroare în privinţa
    emisiilor de gaze.

    Ultimele date arată că astfel de maşini au fost vândute şi în
    Uniunea Europeană. Or, la Bruxelles, toleranţa este ‘zero’ privind
    frauda şi aplicarea normelor comunitare în materie de mediu. De aceea, Comisia a invitat autorităţile
    naţionale să analizeze standardele de fabricaţie ale maşinilor produse de
    Volkswagen şi vândute în Europa şi să se asigure că nivelurile de
    emisie de poluanţi atmosferici ale Uniunii Europene sunt scrupulos respectate.
    Apoi, în zilele următoare, această problemă va fi discutată în detaliu cu
    autorităţile naţionale de omologare.

    Pentru moment, România nu a primit nicio
    solicitare de teste suplimentare pentru autovehiculele Volkswagen- a declarat, joi, pentru Radio România,
    directorul tehnic al Registrului Auto Român, Cristian Bucur. El a explicat cum
    de a fost posibilă apariţia testelor falsificate în Statele Unite, dar şi în ce
    condiţii se vor face verificări în ţara noastră. Cristian Bucur: Deocamdată, nu vor exista. Numai dacă vom fi solicitaţi de către
    autoritatea din Germania, care a acordat omologarea iniţială pentru aceste
    vehicule. În Statele Unite este un principiu al autocertificării. Asta înseamnă
    că este suficient ca un anumit producător să dea o declaraţie, conform căreia
    vehiculul, produsul lui, respectă toate cerinţele aplicabile, inclusiv cele de
    poluare şi, pe baza acestei declaraţii, el primeşte permisiunea de
    comercializare.

    Deocamdată, nici măcar reprezentanţii grupului Volkswagen
    din România nu pot spune cu exactitate în cazul câtor maşini au fost instalate
    programe pentru a părea cât mai puţin poluante. Chiar şi aşa, românii nu
    renunţă prea uşor la pasiunea lor pentru maşinile germane.

    Potrivit
    statisticilor oficiale, în România sunt înmatriculate aproape 700.000 de
    autoturisme Volkswagen, iar două din trei au motoare pe motorină. Românii au
    cumpărat, anul trecut, peste 6.500 de automobile noi produse sub această marcă
    şi de 10 ori mai multe maşini la mâna a doua. De altfel, cea mai vândută maşină
    la mâna a doua este Volkswagen Golf, cu motor diesel.

    Între timp, în Germania,
    scandalul trucării emisiilor zguduie scena politică şi mediul de afaceri.
    Această cea mai gravă criză din istoria de 78 de ani a companiei – avertizează
    analiştii – ar putea deveni cea mai mare ameninţare pentru principala economie
    europeană. Mai mare chiar decât criza datoriilor din Grecia!