Radio România Internațional

Tag: poluare

  • UE avansează în direcția obiectivelor de zero poluare pentru 2030

    UE avansează în direcția obiectivelor de zero poluare pentru 2030

    Comisia și Agenția Europeană de Mediu au publicat cel de al doilea raport prospectiv și de monitorizare privind poluarea. De asemenea, Comisia a publicat cel de al patrulea raport prospectiv privind aerul curat.

    Rapoartele arată că politicile UE au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic din mare.

    Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt încă ridicate, în special din cauza zgomotului dăunător, a eliberării de microplastice în mediu, a poluării cu nutrienți și a generării de deșeuri. Potrivit documentelor, sunt necesare acțiuni mult mai ferme în UE pentru a fi atinse obiectivele de reducere a poluării pentru 2030.

    Principiile reducerii la zero a poluării trebuie integrate în toate politicile și eforturile depuse la toate nivelurile pentru a asigura progrese suplimentare. În acest context, promovarea economiei circulare a UE va contribui la reducerea consumului de resurse și, prin urmare, va atenua presiunile asupra ecosistemelor și a sănătății umane. Totodată, acțiunile privind reducerea la zero a poluării vor sprijini tranziția durabilă a economiei UE și o vor face mai competitivă.

    Comisarul responsabil pentru mediu, Jessika Roswall, a oferit mai multe amănunte: “Poluarea afectează sănătatea umană mai mult decât orice altă cauză de mediu. Poluarea aerului duce la aproximativ 250.000 de decese premature în fiecare an în UE. 17% dintre cancerele pulmonare fatale sunt legate de poluarea aerului. Impactul asupra economiei noastre este uriaș.

    Poluarea aerului provoacă daune de până la 2.000 de euro pe an de persoană în Uniunea Europeană. Poluarea cu mercur din aer se infiltrează înapoi în solul și apa noastră, dar și multe alte forme de poluare afectează sănătatea oamenilor. Poluarea fonică excesivă din trafic crește șansele de accident vascular cerebral și boli de inimă. Poluarea cu microplastice este o altă problemă. Bebelușii sunt din ce în ce mai expuși riscului de microplastice chiar înainte de a se naște.”

    Deși progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de „poluare zero” rămân neuniforme, poluarea cauzată de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene este în scădere. Calitatea aerului s-a îmbunătățit, de asemenea, în întreaga Europă, susținută de evoluțiile în materie de reglementare și de reducerea emisiilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de aerul poluat rămâne prea mare.

    În plus, în special din cauza amoniacului și a oxizilor de azot, poluarea continuă să amenințe ecosistemele UE. Totodată, rapoartele arată că nivelurile de poluare cauzate de zgomotul dăunător, de microplastice, de nutrienți și de deșeuri rămân prea ridicate.

    Poluarea contribuie în mod semnificativ la o serie de probleme de sănătate și la decese premature.  Acestea pot fi prevenite în mare măsură prin reducerea nivelurilor de poluare din mediu și ar trebui luate în considerare ca parte a viitoarelor măsuri sanitare preventive în Europa. Poluarea este, de asemenea, una dintre amenințările principale la adresa biodiversității.

     

  • Raport privind reducerea la zero a poluării

    Raport privind reducerea la zero a poluării

    Ambele documente arată că politicile Uniunii au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic din mare. Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt încă prea ridicate, în special din cauza zgomotului dăunător, a eliberării de microplastice în mediu, a poluării cu nutrienți și a generării de deșeuri. Potrivit rapoartelor, sunt necesare acțiuni mult mai ferme pentru a atinge obiectivele de reducere a poluării pentru 2030.

    Principiile reducerii la zero a poluării trebuie integrate în toate politicile și eforturile depuse la toate nivelurile pentru a asigura progrese suplimentare. În acest context, promovarea economiei circulare a Uniunii va contribui la reducerea consumului de resurse și, prin urmare, va atenua presiunile asupra ecosistemelor și a sănătății umane. În cele din urmă, acțiunile privind reducerea la zero a poluării vor sprijini tranziția durabilă a economiei Uniunii și o vor face mai competitivă.

    Deși progresele înregistrate în direcția atingerii celor șase obiective de „poluare zero” rămân neuniforme, poluarea cauzată de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene este în scădere. Calitatea aerului s-a îmbunătățit, de asemenea, în întreaga Europă, susținută de evoluțiile în materie de reglementare și de reducere a emisiilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de aerul poluat rămâne prea mare, iar poluarea continuă, în special din cauza amoniacului și a oxizilor de azot, încă amenință ecosistemele din Uniunea Europeană.

    În ceea ce privește poluarea fonică, sunt necesare mai multe eforturi, în special în zonele urbane, pentru a reduce numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de transport. De asemenea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda problema microplasticelor. Şi în ceea ce privește deșeurile, sunt necesare, de asemenea, eforturi mai mari, deoarece se produc cantităţi tot mai mari.

    Pe plan legislativ, Uniunea a luat deja măsuri prin revizuirea mai multor directive în domeniu. Noul Regulament privind refacerea naturii va contribui, de asemenea, la reducerea în continuare a presiunilor exercitate de poluare asupra ecosistemelor și la creșterea rezilienței generale a ecosistemelor.

  • Scad emisiile cu efect de seră în UE

    Scad emisiile cu efect de seră în UE

    Scăderea considerabilă din 2023 a emisiilor de gaze cu efect ce seră se datorează, în mare parte, reducerii semnificative a utilizării cărbunelui şi creşterii producției de energie din surse regenerabile, afirmă Comisia Europeană.

    De altfel, arată și date ale Eurostat, regenerabilele ( panourile solare și parcurile eoliene ) au fost anul trecut principala sursă de electricitate, fiind responsabile pentru aproape 45 la sută din producţie. Avansul față de 2022 a fost de peste 12 procente.

    Centralele nucleare, la rândul lor, au înregistrat o creștere ușoară, de 1.2 la sută, și au asigurat aproape 23 la sută din producția de energie a Uniunii.

    Cantitatea de electricitate generată de combustibilii fosili ( petrol și gaze naturale ) a scăzut, în schimb, cu aproape 20 de procente față de 2022 și a reprezentat o treime din producția totală.

    Comisia Europeană face o comparație și cu situația din 1990 și descoperă că emisiile de gaze cu efect de seră au fost în 2023 cu 37 la sută mai mici, în timp ce produsul intern brut a crescut cu 68 la sută. Acest lucru, spune executivul comunitar, demonstrează că reducerea poluării poate avea loc concomitent cu creșterea economică.

    Uniunea Europeană este deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte tranziţia către o economie curată, fără emisii poluante, consideră actualul comisar pentru politici climatice, Wopke Hoekstra. În prezent, a mai precizat el, Uniunea Europeană este responsabiă de 6 la sută din emisiile globale.

    În pofida acestor progrese, Comisia atrage atenția că schimbările climatice sunt o realitate, iar 2023 a fost și anul în care Europa s-a confruntat cu incendii de pădure devastatoare, cu valuri succesive de caniculă, inundații devastatoare pe scară largă și cu o creștere continuă a temperaturilor.

    O tendință care a continuat și în acest an. De altfel, serviciul european de observare a Pământului, Copernicus, a anunțat că vara 2024 a fost cea mai caldă măsurată vreodată pe planetă.

    De aceea, crede Comisia Europeană, este esențial să fie luate măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivului stabilit pentru 2050, și anume zero emisii cu efect de seră.
    O etapă intermediară a fost stabilită pentru 2040, când emisiile poluante ar urma să scadă cu 90 la sută față de nivelul din 1990.

  • Reformă privind Cerul Unic European

    Reformă privind Cerul Unic European

     

    Parlamentul European a aprobat un pachet de reforme pentru optimizarea gestionării spațiului aerian, care vor permite mai multe zboruri directe și vor reduce întârzierile, contribuind totodată la atingerea neutralității climatice. Acest demers va conduce la un spațiu aerian mai eficient și mai ecologic, potrivit unui comunicat oficial al forului legislativ european.

    Reforma reglementărilor privind Cerul Unic European, agreată în negocierile cu Consiliul din martie anul trecut, consolidează planurile naționale de performanță pentru serviciile de navigație aeriană, urmărind îmbunătățirea gestionării spațiului aerian din Uniune.

    Aceste planuri includ obiective obligatorii și stimulente menite să facă zborurile mai eficiente și mai prietenoase cu mediul. În plus, va fi instituit un comitet consultativ independent, care va sprijini Comisia Europeană și statele membre în adoptarea acestor măsuri.

     

    Comisia Europeană va stabili obiective de performanță la nivelul Uniunii Europene, vizând capacitatea, eficiența costurilor, dar și impactul asupra climei și mediului pentru serviciile de navigație aeriană, obiective ce vor fi revizuite la un interval de trei ani.

    Totodată, deputații europeni au inclus o dispoziție care cere evaluarea modalităților prin care taxele percepute utilizatorilor spațiului aerian (companii aeriene sau operatori privați) pot încuraja utilizarea rutelor mai eficiente sau a tehnologiilor nepoluante.

    Eurodeputații au mai aprobat un obiect ce vizează stimularea concurenței în piața serviciilor de navigație aeriană. Noul cadru legislativ oferă furnizorilor de servicii de trafic aerian posibilitatea de a achiziționa servicii complementare, cum ar fi cele de comunicații, meteorologie sau informare aeronautică, în condițiile unei piețe libere.

     

    „Reforma reprezintă un progres semnificativ în eliminarea obstacolelor existente, contribuind la dezvoltarea unui control și management al traficului aerian mai eficiente și la reducerea costurilor și emisiilor prin zboruri mai scurte și mai sigure, aducând beneficii tuturor companiilor aeriene europene, și în special cetățenilor europeni. Cu toate acestea, realizarea unui spațiu aerian european cu adevărat unitar a fost blocată de statele membre care ezită să renunțe la anumite puteri naționale în favoarea unui interes comun mai mare. „Fac apel la statele membre să implementeze această reformă într-o manieră constructivă”, a afirmat co-raportorul EP, Jens Gieseke (EPP, DE).

     

    La rândul său, co-raportorul EP Johan Danielsson (S&D, SE), le-a mulțumit  recunoștința foștilor raportori Marian-Jean Marinescu (EPP, România) și Bogusław Liberadzki (S&D, Polonia) pentru contribuțiile lor valoroase și a adăugat:

    „În prezent, spațiul aerian european este comparabil cu un mare puzzle în care fiecare țară are propria piesă, dar, din păcate, nu toate piesele se integrează armonios. Aceasta generează detours, timpi de așteptare și costuri suplimentare. În 2023, aproape 30% din zboruri au fost întârziate cu mai mult de 15 minute. Noile reglementări vor conduce la o aviație mai sigură, mai punctuală și mai prietenoasă cu mediul.”

  • Legea pentru industria fără emisii

    Legea pentru industria fără emisii

    Consiliul şi Parlamentul European au adoptat forma finală a legii pentru industria fără emisii, care oferă avantaje pentru investiţiile în tehnologiile curate. Printre acestea se numără şi metodele de captare a dioxidului de carbon, iar companiile din domeniul producţiei de petrol şi gaze, printre care şi cele româneşti, au obligaţii, dar şi oportunităţi de investiţii. Legea industriei fără emisii dă stimulente pentru toate investiţiile în tehnologii curate şi, în acelaşi timp, vrea să reducă utilizarea şi dependenţa UE de combustibilii fosili. Prin acest document, Uniunea îşi propune ca până în 2030 cel puţin 40% din producţia de tehnologii curate de care are nevoie să fie făcută pe teritoriul Uniunii. Unul din avantajele oferite industriei de acest tip este simplificarea legislaţiei pentru investiţii şi scurtarea termenelor pentru obţinerea avizelor sau a autorizaţiilor.

    Pe de altă parte, statele membre vor putea acorda scheme de finanţare preferenţiale pentru investiţiile în tehnologii curate şi acces mai bun pe piaţă. De asemenea, ele vor putea introduce criterii noi în cadrul licitaţiilor publice astfel încât tehnologiile curate să fie favorizate. Printre acestea se numără fotovoltaicul, eolianul, pompele de căldură, hidrogenul, nuclearul sau industria bateriilor. Pentru a reduce emisiile, legea prevede şi proiecte pentru stocarea dioxidului de carbon, iar companiile europene care produc petrol şi gaze au obligaţii foarte clare de a asigura aceste depozite pentru injectare. Ţinta este de 50 de milioane de tone de dioxid de carbon injectat în aceste depozite până în 2030.

    Şi cum România este al doilea producător european, companiile autohtone au obligaţia de a pune la dispoziţie depozite pentru injectarea a nouă milioane de metri cubi. Companiile Romgaz şi Petrom sunt nemulţumite, dar nu de această obligaţie, ci de faptul că sunt forţate să investească în injecţie înainte de a găsi clienţi pentru acest serviciu. Potrivit ultimului Eurobarometru, europenii continuă să exprime un nivel ridicat de îngrijorare cu privire la mediu, considerându-l un aspect care îi afectează personal. Peste trei sferturi dintre europeni afirmă că problemele de mediu au un impact direct asupra vieții lor de zi cu zi și asupra sănătății lor.

    De asemenea, mai mult de patru din cinci respondenți recunosc că legislația UE în domeniul mediului este necesară pentru a proteja mediul în țara lor. Cetățenii sunt preocupați și de costurile poluării. Companiile ar trebui să plătească pentru costurile curățirii poluării, consideră 92% dintre europeni, în timp ce 74% sunt de acord că autoritățile publice ar trebui să plătească pentru costuri. Sondajul arată, de asemenea, îngrijorarea cetățenilor cu privire la poluare și la deficitul de apă, sprijinul lor pentru economia circulară și pentru refacerea naturii, precum și conștientizarea impactului substanțelor chimice nocive.

  • Prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice

    Prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice

    Poluarea cu microplastice cauzată de pierderile de granule este o problemă semnificativă în Uniunea Europeană. Pierderile de granule din plastic în toate etapele lanțului de aprovizionare au impact negativ asupra mediului, dar și asupra sănătății umane.

    Granulele din plastic sunt o sursă persistentă de poluare a râurilor, mărilor și oceanelor. Odată ajunse în mediul înconjurător, sunt dificil de curățat și iar costurile acestui proces sunt foarte mari.

    Pentru a preveni pierderile de granule din plastic, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European o propunere de regulament care prevede reducerea pierderilor de granule din plastic cu 74%. Noul regulament include cerințe minime obligatorii pentru toți transportatorii și operatorii, cu un domeniu extins care include transportul maritim. Ylva Johansson, membru al Comisiei Europene, explică.

    “În 2019, între 52 de mii și 184 de mii de tone de granule au fost pierdute în mediul înconjurător în Uniunea Europeană. Pierderile accidentale, precum cele de pe coasta Spaniei și Portugaliei din acest an, sunt ocazionale, dar pot crea impacte negative bruște și semnificative asupra comunităților afectate, mijloacelor de trai și ecosistemelor.

    De reducerea poluării cu microplastice beneficiază direct sectoarele pescuitului și acvaculturii, precum și alte sectoare, cum ar fi turismul. Este un exemplu excelent în care protejarea mediului merge mână în mână cu susținerea activităților economice locale. Prin urmare, ne propunem să prevenim și să reducem pierderile de granule din plastic cu până la 74%. Acest lucru ne va apropia de ambiția noastră de “Zero Poluare”, cu un efort minim asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

    În general, prioritatea noastră este să găsim un echilibru corect între ambiție și fezabilitate. Pentru aceasta, trebuie să continuăm să ne concentrăm pe un cadru simplu și coerent pentru manipularea responsabilă a granulelor din plastic.

    Deoarece transportul maritim este de natură internaţională, Comisia Europeană este hotărâtă să continue să lucreze la regulile globale în Organizația Maritimă Internațională pentru a asigura armonizarea regulilor internaționale, naționale și regionale în ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare a reglementării asupra transporturilor maritime de granule din plastic.”

    Negocierile privind reglementarea pierderilor de granule din plastic între Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European vor începe după alegerile europarlamentare din luna iunie.

  • Primul act legislativ european privind monitorizarea și reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic

    Primul act legislativ european privind monitorizarea și reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic

    Metanul este al doilea cel mai mare contributor la încălzirea globală și la poluarea aerului după dioxidul de carbon și reprezintă aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, care dăunează atât mediului cât și sănătății noastre.

    Comisia Europeană a salutat, în urmă cu două zile, adoptarea primului act legislativ european care vizează monitorizarea și reducerea în mod eficace a emisiilor de metan din sectorul energetic.

    Practic, noul regulament obligă industria europeană a gazelor fosile, a petrolului și a cărbunelui să măsoare, să monitorizeze și să declare emisiile sale de metan. Totodată, regulamentul interzice degazeificarea și arderea la faclă în sectoarele petrolului și gazelor, cu unele excepții care au ca motiv siguranța.

    Întrucât Europa continuă să importe cea mai mare parte a energiei fosile pe care o consumă, acest regulament va aborda, de asemenea, emisiile de metan provenite din combustibilii fosili importați.

    Apare și un un instrument nou de monitorizare a emițătorilor de metan la nivel mondial, dar și un mecanism de alertă rapidă pentru evenimentele cu emisii ridicate.

    Este vorba despre incidentele în care instalațiile, echipamentele sau infrastructura emit rate foarte mari de metan.

    Mecanismul va acționa ca un sistem de avertizare timpurie pentru a detecta aceste incidente și va alerta țara UE sau non-UE pentru a se lua măsuri de oprire sau prevenire.

    Astfel, Comisia Europeană va putea solicita rapid informații cu privire la măsurile luate de țările în cauză pentru a combate aceste scăpări de emisii.

    “Odată cu adoptarea finală de către UE a regulamentului privind metanul, avem acum mijloace pentru a obține o perspectivă mai clară asupra principalelor surse de emisii de metan din sectorul energetic”, a declarat Kadri Simson, comisar european pentru energie.

    Noua legislaţie favorizează proiectele de energie din surse regenerabile şi interzice contractele pe termen lung pentru gaze naturale după anul 2049.

  • Noi norme privind calitatea aerului în UE

    Noi norme privind calitatea aerului în UE

    Parlamentul European a dat undă verde acordul politic provizoriu la care s-a ajuns cu țările UE privind noi măsuri de îmbunătățire a calității aerului în UE. În ședința de miercuri, 381 de eurodeputați au votat pentru, însă au existat 225 de voturi împotrivă şi 17 abțineri.

     

    Potrivit unui comunicat al forului legislativ european, acordul vine cu noi norme pentru ca aerul să fie mai puțin dăunător sănătății umane, ecosistemelor naturale şi biodiversității.

     

    Mai multă transparență în monitorizarea calității aerului

     

    Acordul prevede limite şi obiective mai stricte ce trebuie atinse până în anul 2030 în ceea ce privește poluanții cu impact grav asupra sănătății umane, precum particulele în suspensie (PM2,5, PM10), dioxid de azot (NO2) şi dioxid de sulf (SO2). Cele 27 de state membre au dreptul de a solicita ca termenul pentru 2030 să fie amânat cu maximum zece ani, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii.

     

    Prin acest acord, cetățenii europeni afectați de poluarea aerului vor putea deschide acțiuni în instanță, dacă normele naționale sunt încălcate. Aceștia vor avea dreptul și la  despăgubiri în cazul în care sănătatea lor a fost deteriorată. Totodată, rețeaua de e puncte de monitorizare a calității aerului în mediul urban va fi extinsă, iar indicatorii de calitate a aerului vor fi puși la dispoziția publicului și vor putea fi comparați pe teritoriul întregului bloc comunitar.

     

    Deputatul Javi Lopez, raportor al acordului a subliniat importanța revizuirii normelor privind calitatea aerului: „Prin actualizarea standardelor de calitate a aerului, dintre care unele au fost stabilite cu aproape două decenii în urmă, poluarea va fi redusă la jumătate în întreaga UE, deschizând calea pentru un viitor mai sănătos şi mai sustenabil. Datorită Parlamentului, normele actualizate îmbunătățesc monitorizarea calității aerului şi protejează mai eficient grupurile vulnerabile.”

     

    Poluarea atmosferică în statele UE (1990-2021)
    Poluarea atmosferică în statele UE (1990-2021)

     

    300.000 de europeni mor anual din cauza poluării aerului

     

    Legea revizuită urmează să adoptată şi de Consiliu, iar ulterior va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE. După intrarea în vigoare, statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a aplica noile norme.

     

    Poluarea atmosferică continuă să fie principala cauză de deces prematur în UE, cu aproximativ 300.000 de decese pe an, a mai transmis Parlamentul European. Consumul de energie și agricultura reprezintă cea mai mare sursă de poluare atmosferică din Europa.

     

    Potrivit Agenției Europene de Mediu, 97% din populația urbană a UE a fost expusă în 2021 la concentrații de particule fine în suspensie (PM2,5) peste nivelul recomandat în cele mai recente orientări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Și expunerea la alți poluanți a depășit nivelurile recomandate. Poluanții pot duce la boli respiratorii, precum și la cancer pulmonar și la accidente vasculare cerebrale.

     

    Principalele surse de poluare a aerului în UE
    Principalele surse de poluare a aerului în UE

     

    Sursa infografice. Consiliul UE, Agenția Europeană de Mediu

  • Norme actualizate pentru o mai bună protecţie a mediului

    Norme actualizate pentru o mai bună protecţie a mediului

    Directiva privind emisiile industriale este principalul instrument al Uniunii Europene care reglementează poluarea cauzată de instalațiile industriale, inclusiv de fermele de creștere intensivă a animalelor. Instalațiile reglementate de directiva deja existentă – printre care se numără centralele electrice, rafinăriile și instalațiile de tratare a deșeurilor – sunt răspunzătoare pentru aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră și 20% din emisiile de poluanți în aer și în apă.

    Pentru a reduce și mai mult emisiile industriale, directiva revizuită include în domeniul său de aplicare mai multe ferme de mari dimensiuni de creștere intensivă a animalelor, inclusiv ferme de porcine și ferme avicole. Activitățile miniere și fabricarea pe scară largă de baterii sunt, de asemenea, adăugate în domeniul de aplicare al directivei; sub rezerva reexaminării de către Comisie, domeniul de aplicare ar putea fi extins și la mineralele industriale.

     

    Noua directivă va spori eficiența procesului de eliberare a autorizațiilor și îl va face mai puțin împovărător, de exemplu prin introducerea unei obligații pentru statele membre de a institui, până în 2035, un sistem electronic de autorizare.

     

    Statele membre vor stabili sancțiuni în cazul nerespectării directivei. Pentru încălcări grave, operatorilor li s-ar putea impune amenzi de cel puțin 3% din cifra lor de afaceri anuală.

     

    Documentul prevede, de asemenea, că persoanele a căror sănătate a fost afectată au dreptul de a solicita despăgubiri de la cei care încalcă legea.

     

    Directiva privind emisiile industriale va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării. După această dată, statele membre vor avea la dispoziție până la 22 de luni pentru a include prevederile în legislația lor națională.

     

    Noile norme vor îmbunătăți, de asemenea, raportarea datelor de mediu privind modernizarea actualului Registru European al Poluanților Emiși și Transferați pentru a institui un portal al emisiilor industriale mai cuprinzător și mai integrat.

  • UE îmbunătățește legislația privind poluarea industrială

    UE îmbunătățește legislația privind poluarea industrială

    Consiliul UE a adoptat vineri Directiva revizuită privind emisiile industriale (DEI) și Regulamentul privind înființarea Portalului emisiilor industriale. Normele celor două acte legislative sunt menite să asigure o mai bună protecție a sănătății umane și a mediului prin reducerea emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale. În același timp, va fi promovată eficiența energetică, economia circulară și decarbonizarea, după cum se arată într-un comunicat al Consiliului.

    Totodată, prin punerea în aplicare a celor două acte legislative se aduc îmbunătățiri  raportării datelor de mediu datelor prin modernizarea Registru European al Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR) existent și crearea unui portal al emisiilor industriale mai cuprinzător și mai integrat.

    DEI est instrumentul prin care Uniunea Europeană își propune să reglementeze poluarea cauzată de instalațiile industriale, inclusiv de fermele de creștere intensivă a animalelor. Instalațiile deja reglementate de această directivă – cum ar fi centralele electrice, rafinăriile și unitățile de tratare a deșeurilor – sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră și 20% din emisiile de poluanți în aer și apă.

    În vederea reducerii și mai eficiente a emisiilor industriale, directiva revizuită vizează includerea unui număr mai mare de ferme de creștere intensivă a animalelor, cum ar fi cele de porcine și avicole, în sfera sa de aplicare. De asemenea, activitățile miniere și fabricarea bateriilor pe scară largă sunt incluse în domeniul de aplicare al directivei. Însă extinderea aplicării directivei poate fi supusă unei reevaluări a Comisiei, iar cu o posibilă aplicare și la mineralele industriale.

    Prin noua directivă, statele membre ale UE vor trebui să instituie până în anul 2035 un sistem electronic de autorizare prin care procesul de eliberare a autorizațiilor va fi mai eficient. Autorizarea, se mai arată în comunicatul Consiliului, este necesară pentru ca instalațiile funcționeze conform normelor comunitare privind reducerea emisiilor industriale, ceea ce include și măsurile adecvate și valorile limită de emisie.

    Vor exista și sancțiuni aplicate de cele 27 de țări membre, pentru instalațiile care nu respectă noile norme incluse în directivă. Astfel, încălcările grave ale legislație pot fi  sancționate cu amenzi de cel puțin 3% din cifra lor de afaceri anuală a operatorilor respectivi. Totodată, persoanele a căror sănătate a fost afectată au dreptul de a solicita despăgubiri de la cei care încalcă directiva.

    Odată semnată Directiva privind emisiile industriale va fi publicată, statele membre vor avea la dispoziție  până la 22 de luni pentru a include prevederile în legislația lor națională.

    Prin adoptarea se instituie și noul portal ce oferă informații mai cuprinzătoare și mai integrate privind emisiile industriale, acest înlocuind actualul Registru European al Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR).

     

    © Comisia Europeană 2022 / Sursa: Comisia Europeană, Portalul european al emisiilor industriale

     

  • UE recompensează orașele prietenoase cu mediul

    UE recompensează orașele prietenoase cu mediul

    Inițiativa Comisiei Europene de a ajuta orașele în tranziția către o economie verde, fără gaze cu efect de seră, a fost lansată de la o realitate consemnată în statisticile oficiale. 75 la sută din cetățenii Uniunii trăiesc în orașe. În întreaga lume, orașele generează peste 70 la sută din emisiile de dioxid de carbon  și consumă peste 65 la sută din resursele de energie.

    Acțiunea municipalităților este așadar crucială pentru atenuarea schimbărilor climatice.

    Startul în misiunea Uniunii Europene pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic a fost dat în toamna anului 2021 ca parte a programului Orizont Europa, de cercetare, inovare și dezvoltare durabilă.

    Bruxelles-ul a invitat atunci municipalitățile din statele membre și din țări asociate, precun Turcia, să prezinte un plan general vizând atingerea neutralității climatice în toate sectoarele, cum ar fi energia, clădirile, gestionarea deșeurilor și transporturile, împreună cu proiectele aferente de investiții.

    Perioada de exprimare a interesului s-a încheiat în ianuarie 2022. În total, 377 de orașe și-au depus candidatura pentru a face parte din această misiune.

    Într-o primă etapă, experți independenți au evaluat fiecare dosar în parte.  Comisia a aplicat apoi criterii suplimentare pentru a asigura un echilibru geografic și o diversitate cât mai mare în ceea ce privește dimensiunea, impactul și ideile inovatoare.

    A fost întocmită apoi o listă scurtă cu peste o sută de primării, printre care au figurat și 3 din țara noastră, din sectorul doi din București,  Cluj Napoca și Suceava.

    De câștigat a avut doar Cluj Napoca,  oraș care a primit în octombrie anul trecut eticheta misiunii alături de alte 9 municipalități, precum Mannheim din Germania, Madrid și Valencia din Spania, Klagenfurt din Austria și Stockholm din Suedia.

    23 de noi orașe au fost recompensate zilele trecute, de data aceasta nici unul din România. Printre laureați figurează în schimb Salonic din Grecia, Pecs (Ungaria ), Malmö (Suedia), Guimaraes și Lisabona (Portugalia), Florența, (Italia), Marsilia și Lyon (Franța), Limassol (Cipru) și Izmir (Turcia).

    Proiectele pot fi consultate prin intermediul unei platforme online, net zero cities.

  • Părinții vor aer curat pentru copiii lor

    Părinții vor aer curat pentru copiii lor

    Cum calitatea aerului din marile orașe se tot înrăutățește, crește și numărul rapoartelor medicale care leagă poluare de îmbolnăviri și decese. De pildă, în 2021, în București peste 2.800 de morți au fost cauzate de expunerea pe termen lung la pulberile în suspensie. De asemenea, 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticulare PM10.

     

    Datele acestea au fost centralizate de organizația non-guvernamentală Ecopolis care, de altfel, ajută și grupurile civice, și comunitățile locale să se mobilizeze pentru a combate poluare. Printre ele se află și asociația bucureșteană Părinți de cireșari, compusă în principal din adulţi, preocupați de sănătatea copiilor lor, a locurilor de joacă și a siguranței stradale. Când și cum a început totul ne spune Elena Lucaci, reprezentanta Părinților de cireșari.

     

    „Ne-am coagulat ca grup civic în jurul unui obiectiv comun, Baza sportivă Cireșarii, care a fost închisă timp de 15 ani. Era frustrant pentru noi, pentru părinții să ne plimbăm copiii în jurul unui parc și să nu intrăm ca să ne bucurăm de el. Dar, de fapt, nu am pornit de acolo, ci din jurul unui loc de joacă din parcul Textila, unde era o zonă de nisip dedicată copiilor. Toți părinții le spuneau copiilor să nu se apropie pentru că nisipul era plin de excremente. Am rugat autoritățile locale să vină în nenumărate rânduri să strângă nisipul pentru că era un pericol pentru sănătatea publică. Nu au venit, așa că eu am cumpărat 22 de saci de rafie, am dat lopata de acasă și am strâns mizeria. Sacii i-am lăsat așa, în jurul locului de joacă. Am sunat la ADP și am spus: „Veniți să vă luați sacii!” De acolo am pornit de fapt și eram vreo 20 de mame la locul de joacă, iar grupul s-a mărit din ce în ce mai mult. Acum grupul de de mame a ajuns undeva la 350 de mame.

     

    Așadar, curățenia locurilor de joacă, dar și a spațiilor verzi sunt prioritare pentru părinți. Și, de vreme ce calitatea aerului depinde și de prezența copacilor, a florilor sau a grădinilor, Părinții de cireșari s-au mobilizat și împotriva toaletărilor inutile care răneau pomi perfect sănătoși. Dar, poate că proiectul cel mai eficient al asociației este „Oprește motorul”, o inițiativă simplă – aceea de a-i ruga pe părinți să nu țină motorul pornit în preajma școlilor și a grădinițelor – a ajuns în scurt timp inițiativă legislativă, discutată în Parlament. Elena Lucaci:

     

    „Inițiativa a pornit tot din cartier, de la mame. Suntem cumva înconjurați de artere principale, deci poluarea este intensă în zonă. Vin foarte multe mașini și staționează cu motorul pornit în fața școlilor. Erau câte 5-6 o dată și părinții coborau din mașină, își lăsau mașina cu motorul pornit și se duceau în fața porții să-și ia copilul. Ne-a frustrat foarte mult și m-am bucurat să văd că nu eram eu singura afectată. Eu am și astm și chiar am făcut o criză de astm în fața grădiniței copilului.

     

    Ne-am mobilizat pe grup, am făcut chetă și am printat 50 de afișe plastifiate și le-am pus la școlile din zona și ne-am gandit că un atelier de mediu pentru copii ar fi mult mai important, copiii având o influență foarte mare asupra adulților. Știm și noi pe propria piele. Și asta am făcut până când Ecopolis a lansat un concurs de proiecte. Am participat și noi cu proiectul „Oprește motorul” și a fost unul dintre cele trei câștigătoare. Am ajuns în 23 de școli, la peste 1200 de copii și am început să avem rezultate. Copiii chiar comunicau acasă cu părinții. Îmi spuneau părinții mai des: „M-a terminat copilul ca să opresc motorul și să mergem cu bicicleta la școală.” Deci cumva funcționează.”

     

    În prezent, modificarea Codului Rutier astfel încât să interzică staționarea peste 5 minute cu motorul pornit în orașe și localități este depusă la Senat, urmând a fi discutată. Dar “Părinții de cireșari” nu se opresc aici, ei având în vedere și la inițiativa de a reduce viteza automobilelor până la 30 de km la oră pe străduțele din jurul școlilor. Elena Lucaci ne explică:

     

    „Sunt arterele acestea importante în jur, și cum toate mașinile inundă străduțele mici, pe strada mea, de exemplu, se merge și cu 80 de km la oră. Așa că vrem să facem niște microstudii. Vrem să monitorizăm calitatea aerului pe distanța casă-școală, școală-casă chiar de către copii cu un senzor mobil. O să fie interesant și pentru ei să se implice în acțiune. A fost prioritatea noastră. Și mai ales vrem să implicăm adolescenții, să-i scoatem din Tic-Tok și să îi aducem la întâlniri comunitare ca să se cunoască. Chiar acum două zile am avut un eveniment în cartier pentru siguranța stradală. Am văzut foarte mulți tineri care nu sunt conștienți de ce se întâmplă în jurul lor. Merg pe stradă cu căștile. Iar la eveniment au participat reprezentanți ai Poliției Secției 4 și un instructor de kung-fu care ne-a învățat tehnici de autoapărare. Și a fost foarte interesant, dar e foarte greu sa aduci adolescenții la evenimente de cartier.”

     

    Greu este, de asemenea, să-i mobilizezi și pe adulți, să ții piept pesimismului și, mai ales, să reziști în fața detractorilor și a celor care-și văd confortul deranjat de acest tip de inițiative. Dar, deși are momente de oboseală și descurajare, Elena Lucaci își revine ajutată tot de ceilalți părinți de cireșari.

     

  • Cum monitorizăm spatiile verzi din București

    Cum monitorizăm spatiile verzi din București

    Capitală cu mari probleme de poluare, Bucureștiul este deficitar și la
    numărul de metri pătrați de spațiu verde. Iar această situație reflectă, de
    fapt, starea actuală a legislației în domeniu. De pildă, de mai mulți ani nu
    există un registru funcțional al spațiilor verzi, deși în 2011 a fost elaborat
    un document de acest tip.

    Consiliul General nu l-a votat, însă, din cauza a
    numeroase probleme metodologice și a faptului că, în realitate, nu oferă nicio
    protecție spațiilor verzi. Este mai degrabă un document consultativ, fără
    valoare juridică, ne spune Victoria Carasava, coordonatoare de proiecte la Art
    Fusion, organizația non-guvermanentală care a inițiat o petiție civică pentru
    urgentarea adoptării Registrului spațiilor verzi.

    Victoria Carasava: Noi, în octombrie, am demarat o campanie pentru urgentarea refacerii
    acestui registru, făcut așa cum prevede legea, pentru a putea fi votat de
    Consiliul General al Bucureștiului și pentru a avea valoare administrativă.

    Din
    octombrie și până acum, peste 5.000 de bucureșteni au semnat petiția noastră.
    Sperăm ca, în continuare, cât mai mulți dintre bucureșteni să semneze această
    petiție și să arate Primăriei că lipsa spațiilor verzi la nivelul Bucureștiului
    este o problemă reală.

    Iar în paralel, pe lângă această petiție, am înaintat o
    scrisoare deschisă către Primăria Municipiului București (PMB), semnată în prezent
    de 29 de organizații ale societății civile și grupuri de inițiativă civică,
    civice locale. Iar împreună, prin aceste două demersuri, scrisoarea deschisă,
    dar și petiția, ambele depuse în luna decembrie către PMB, sperăm să primim
    într-un final un răspuns din partea primăriei și din partea primarului general
    pentru a transparentiza un pic acest proces și pentru a vedea exact care sunt
    termenele limită cu care lucrează primăria privind refacerea acestui registru.


    Care ar fi problemele actualului
    registru și ce speră societatea civilă că va fi remediat printr-un nou
    document ? Răspunde tot Victoria Carasava:

    Registrul actual
    practic nu a arătat de fapt care este cantitatea și calitatea reală a spațiilor
    verzi de la nivelul Bucureștiului. Apăreau în acest registru arbori în locuri
    în care nu au existat niciodată. Au fost indexate anumite spații care, legal,
    nu ar fi trebuit să facă parte din registru.

    În plus, apărea o altă problemă
    foarte gravă. În momentul în care a fost făcut acest prim registru, el nu a
    fost bugetat pentru a fi și actualizat pentru că Legea spațiilor verzi ne spune
    că acest registru este un instrument dinamic, care inventariază tot patrimoniul
    verde al unui oraș și trebuie să reflecte absolut orice schimbare calitativă
    sau cantitativă care apare pe aceste spații verzi.


    Din păcate, se pare că elaborarea
    acestei registru va mai dura, căci depinde de legea spațiilor verzi și de codul
    urbanismului, acte normative aflate acum în dezbatere parlamentară pentru
    adoptarea unor amendamente. Unele dintre aceste amendamente vizează chiar
    posibilitatea ca unele spații verzi aflate în proprietate privată să-și poată
    modifica statutul și să devină zone funcționale rezidențiale. Ori asta ar
    însemna o reducere a spațiului verde deja limitat, consideră mai multe
    organizații ecologice, dar și primarul general. Până una alta, însă, chiar Primăria
    generală rămâne în expectativă.

    Victoria Carasava: În acest moment,
    pentru că în Parlament, de câteva luni există discuții privind schimbarea Legii
    spațiilor verzi, dar și a Codului Urbanismului, este foarte posibil ca să se
    schimbe aceste reglementări și să devină un pic mai complicată discuția
    referitoare la ce intră în acest registru. Iar din câte am înțeles, asta ar fi
    chiar unul dintre motivele pentru care în acest moment

    Primăria nu demarează
    procesul de achiziție pentru serviciile de refacere a acestui registru.
    Primăria nu are, dintr-un punct de vedere, capacitatea de a face singură acest
    registru. Acest instrument necesită foarte multă muncă, necesită colectarea
    foarte multor informații de pe teren, un proces care ar dura minim un an,
    pentru că absolut toți arborii, de exemplu, trebuie indexați.

    Trebuie colectate
    datele în două perioade separate ale anului, atunci când arborii sunt în
    vegetație, dar și atunci când nu sunt în vegetație. Deci este un proces de
    lungă durată, motiv pentru care primăria trebuie să subcontracteze acest
    serviciu, iar noi sperăm să ajungem să creăm o relație un pic mai transparentă
    și bazată pe colaborare cu PMB-ul, pentru a explora împreună opțiunea de a face
    un registru al spațiilor verzi etapizat.


    În realitate, tot procesul ar trebui
    urgentat, spațiile verzi fiind vitale pentru sănătarea populației.
    Bucureștenii, de pildă, se bucură doar de șapte metri pătrați pe cap de
    locuitor, acest calcult fiind, de altfel, discutabil, consideră Victoria
    Carasava:

    Șapte metri pătrați reprezintă estimarea
    Comisiei Europene. Este o estimare de acum câțiva ani. În prezent, probabil
    estimarea asta nu mai reflectă realitatea. Este foarte posibil să avem chiar
    mai puțin spațiu verde acum, prin comparație.

    De asemenea, recomandarea minimă
    de spațiu verde a Organizației Mondiale a Sănătății este de 50 de metri pătrați
    pe cap de locuitor. În acest moment, cum am menționat, nu știm exact care este
    situația, iar asta este foarte grav. Dar noi cerem nu doar refacerea acestui
    registru, dar și un plan de acțiune clar pentru extinderea și întregirea
    rețelei verzi a orașului, lucru care este menționat chiar și de Legea spațiilor
    verzi, care ne spune că acest registru sau audit al spațiilor verzi, trebuie să
    vină și cu un plan de extindere a rețelei de spațiu verde la nivelul orașelor
    din România.

    Un registru al spațiilor verzi ne ar ajuta foarte mult să
    identificăm de fapt terenuri degradate care sunt ori spații publice, ori
    aparțin de instituții ale statului sau chiar sunt spații private, terenuri care
    ar putea fi transformate în viitor în parcuri.




  • Norme revizuite pentru reducerea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor

    Norme revizuite pentru reducerea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor

    Raportul aprobat de eurodeputați constituie mandatul Parlamentului pentru negocierile cu guvernele Uniunii Europene. Pe lângă obiectivele generale de reducere a ambalajelor propuse în regulament (5% până în 2030, 10% până în 2035 și 15% până în 2040), deputații doresc să stabilească obiective specifice pentru reducerea ambalajelor din plastic (10% până în 2030, 15% până în 2035 și 20% până în 2040).

    Deputații mai doresc să interzică vânzarea de pungi din plastic foarte subțiri (sub 15 microni), cu excepția cazului în care sunt necesare din motive de igienă sau furnizate ca ambalaj primar pentru alimente în vrac pentru a preveni risipa de alimente. Aceștia propun, de asemenea, să se restricționeze puternic utilizarea anumitor formate de ambalaje de unică folosință, cum ar fi cele în miniatură folosite de hoteluri pentru produsele de toaletă și folia termoretractabilă pentru valize în aeroporturi.

    Pentru a preveni efectele adverse asupra sănătății, deputații solicită interzicerea utilizării așa-numitelor substanțe chimice indestructibile și a bisfenolului A în ambalajul care intră în contact cu alimentele.

    Deputații propun clarificări ale cerințelor privind reutilizarea sau reumplerea ambalajelor. Distribuitorii finali de băuturi și alimente luate la pachet în sectorul serviciilor alimentare, cum ar fi hotelurile, restaurantele și cafenelele, ar trebui să ofere consumatorilor posibilitatea de a-și aduce propriul recipient.

    Noile norme impun ca toate ambalajele să fie reciclabile, îndeplinind criterii stricte care urmează să fie definite prin legislația secundară. Sunt prevăzute anumite derogări temporare, de exemplu pentru ambalajele alimentare din lemn și ceară.

    Deputații doresc ca țările UE să se asigure că 90% din materialele conținute în ambalaje (plastic, lemn, metale feroase, aluminiu, sticlă, hârtie și carton) sunt colectate separat până în anul 2029.


  • Un nou regulament de reducere a emisiilor de metan în sectorul energetic european

    Metanul este al doilea mare contributor la schimbările climatice, după dioxidul de carbon, și totodată un poluant puternic. Este responsabil pentru aproximativ o treime din încălzirea climatică actuală.

    Regulamentul Uniunii Europene privind metanul pentru sectorul energetic a fost propus de Comisie în 2021 şi este prima legislație comunitară care reduce emisiile dăunătoare de metan în acest sector. Acest regulament este esențial pentru realizarea obiectivelor Pactului Verde European și pentru reducerea emisiilor noastre de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030.

    Pentru ca acest regulament să intre în vigoare, este nevoie de adoptarea oficială, atât de către Parlamentul European, cât și de către Consiliu. Cele două instituţii şi-au dat deocamdată acordul provizoriu pentru acest document, un pas înainte, salutat de Comisie.

    Acest acord provizoriu vine cu doar câteva săptămâni înainte de conferinţa climatică a ONU COP28, în care UE își va continua angajamentul cu partenerii internaționali în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan.

    Noua lege europeană va obliga toate companiile și operatorii care folosesc gaze, petrol şi cărbune să-şi verifice în permanenţă emisiile de metan şi să ia măsuri pentru a le reduce. Companiile vor trebui să măsoare în mod regulat nivelul emisiilor de metan şi să le raporteze autorităților competente. Vor fi obligate să-şi verifice în permanenţă echipamentele pentru a detecta și repara scurgerile.

    Pentru creșterea transparenței, va fi creată o bază de date prin care publicul va cunoaște toate emisiile de metan anunţate de importatorii și operatorii din Uniunea Europeană.

    Uniunea importă o mare parte din necesarul său de petrol, gaze şi cărbune. Noua lege privind metanul are prevederi şi pentru aceste importuri. Astfel, Comisia va stabili profiluri de performanță a metanului pe țări și companii exportatoare, astfel încât importatorii europeni de energie să îşi poată alege furnizorii în cunoştinţă de cauză. Va apărea și un instrument de monitorizare a emițătorilor de metan la nivel global, cu un mecanism de alertă rapidă în cazul unor scurgeri prea mari.

    Începând din ianuarie 2027, importurile energetice ale Uniunii Europene se vor putea face numai dacă exportatorii vor aplica aceleași obligații de monitorizare, raportare și verificare precum producătorii din Europa.