Radio România Internațional

Tag: poluarea aerului

  • O nouă etichetare a anvelopelor în UE

    O nouă etichetare a anvelopelor în UE

    Anvelopele comercializate în Uniunea
    Europeană vor avea etichete mai vizibile pentru consumatori, iar regulamentul
    de etichetare va fi extins și pentru pneurile pentru autocamioane și pentru
    autobuze. Aceasta este doar una dintre modificările discutate la reuniunea
    miniștrilor comunitari ai energiei, organizată la începutul acestei săptămâni
    la Bruxelles, în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Principalul
    obiectiv al regulamentului privind etichetarea pneurilor este de a face
    transportul rutier mai eficient din punct de vedere economic și ecologic,
    precum și mai sigur, prin promovarea pneurilor eficiente din punct de vedere al
    consumului de combustibil și cu zgomot exterior de rulare redus. Eticheta unei
    anvelope conține informații privind clasa de eficiență a consumului de combustibil,
    clasa de aderență pe suprafețe umede, clasa zgomotului de rulare și valoarea
    măsurată a zgomotului, toate clasele de eficiență fiind de la A la G. De
    menționat este faptul că nivelul de performanță al acestor trei parametri de pe
    etichetă este declarat de către producători, fără nicio verificare de către
    terți.

    Pe noua etichetă vor fi și informații despre aderența pe zăpadăși pe
    gheață. Pneurile reșapate vor avea la rîndul lor etichete, după ce va fi
    elaborată o metodă de testare adecvată a performanțelor acestora. În regulament
    există şi o clauză de revizuire care prevede posibilitatea includerii pe viitor
    a încă doi parametri, kilometrajul şi abraziunea. Oficialii europeni și
    miniștrii energiei au acceptat faptul că includerea kilometrajului nu este
    fezabilă pentru moment, deoarece nu există o metodă de încercare standardizată
    fiabilă, precisă și reproductibilă pentru determinarea numărului de kilometri
    care pot fi parcurși de pneuri.

    În ceea ce privește abraziunea, Dominique
    Ristori, director general la Directoratul General pentru Energie al Comisiei
    Europene, a spus: Abraziunea este o sursă majoră
    pentru microparticule eliberate în mediul înconjurător. Așadar sperăm ca
    tehnologia să progreseze și să ne permită să avem și acest parametru şi sunt
    încrezător că ne vom atinge obiectivul în acest caz.


    Particulele provenite din uzura
    pneurilor și a drumurilor contribuie la poluarea aerului. Deoarece celelalte
    surse de poluare a aerului, precum emisiile vehiculelor, sunt reglementate,
    este posibil să particulelor provenite din uzura penurilor să li se acorde o
    atenție crescută, însă în acest moment nu este elaborată o metodă de măsurare
    standardizată. Totuși, în mai multe studii, pneurile sunt indicate drept o
    importantă sursă potențială de poluare microplastică a oceanelor.


    Etichetarea pneurilor pare un
    subiect de interes numai pentru consumatori, însă principala problemă este de
    protejare a mediului. Sectorul transporturilor reprezintă o treime din consumul
    energetic al UE, consum care s-ar putea diminua datorită unui consum eficient
    de combustibil. Rezistența lor la rulare se reflectă în proporţie de 20 până la
    30% din consumul de combustibil. Din acest motiv, reducerea rezistenței la
    rulare este importantă pentru reducerea consumului de combustibil și, totodată,
    pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.




  • Poluarea aerului continuă să depășească limitele și valorile din ghidurile UE

    Poluarea aerului continuă să depășească limitele și valorile din ghidurile UE

    Concentraţiile de particule fine, de dioxid de azot ( emis de motoarele diesel) şi de ozon au scăzut uşor în aerul din Europa, potrivit datelor din 2015 pe care se bazează raportul dat publicătății recent de Agenția Europeană de Mediu.


    Cu toate acestea, valoriledepășesc limitele autorizate de Uniune, dar și pe cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, mai stricte decât cele comunitare.

    Potrivit Agenției, particulele fine, adică praful fin care provine de la vehiculele rutiere, transportul maritim și funinginea eliberată prin ardere, cunoscută drept negru de fum, au fost responsabile pentru 391 de mii de morţi premature în 2015 în cele 28 de ţări ale forului comunitar. Se întâmplă acest lucru pentru că trei sferturi din cei care locuiesc în orașele Uniunii Europene au fost expuși la concentrații care depășesc valorile admise.

    Numărul morţilor premature legate de dioxid de azot a fost estimat la 76 de mii în 2015, iar în ceea ce priveşte ozonul, numărul acestora este estimat la 16.400.

    Transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului în Europa, împreună cu agricultura, producţia de energie şi industria.

    Europenii care trăiesc la oraş, unde emisiile legate de transportul rutier sunt cele mai importante, sunt afectaţi în mod special.

    Raportul atrage totodată atenția și asupra altor consecințe deloc de neglijat. Poluarea aerului are un impact considerabil asupra economiei, mărind costurile medicale și reducând productivitatea ca urmare a numărului de zile de lucru pierdute din cauza problemelor de sănătate. Poluarea aerului are un impact negativ și asupra ecosistemelor, pentru că degradează solurile, pădurile și reduce producția agricolă.

    Poluarea atmosferică rămâne la cote periculoase în multe părți ale lumii. 9 din 10 oameni respiră un aer care conține un nivel ridicat de poluanți. Iar din această cauză în 2016 au fost în întreaga lume 4.2 milioane de decese. Am spus de multe ori că actuala Comisie Europeană protejează. Un angajament pe care ni l-am luat și care trebuie să se reflecte şi în acțiunile noastre de a asigura un aer sigur de respirat. Suntem hotărâți să tratăm această problemă cu seriozitate și cu maximă urgență. Este timpul să ne intensificăm eforturile, să trecem cu adevărat la acțiune și să nu mai depășim limitele de poluare. Comisia va susține, cu toate mijloacele posibile, efortul statelor membre de a respecta legile convenite în materie de mediu, spunea la mijlocul lunii mai comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella.

    Șase ţări au fost trimise atunci de executivul comunitar în faţa Curţii de justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligaţiilor în materie de calitate a aerului. Este vorba de Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Ungaria şi România. În cazul țării noastre, Comisia Europeană spune că autorităţile nu au luat măsurile necesare pentru a reduce nivelul de poluare cu particulele fine.


  • Săptămâna europeană a mobilităţii

    Săptămâna europeană a mobilităţii

    Scopul campaniei este de a promova forme alternative de transport ecologic şi de a încuraja autoritățile locale europene să adopte măsuri sustenabile.

    Săptămâna europeană a mobilităţiii își propune, de asemenea, să atragă atenția asupra faptului că mobilitatea sporeşte calitatea vieţii în oraşe, ajută la reducere poluării aerului și a poluării fonice şi la reducerea numărului persoanelor obeze.

    Comisarul european pentru transport, Violeta Bulc spune că săptămâna europeană a mobilității înseamnă un aer mai curat, orașe mai puțin zgomotoase şi cetăţeni mai sănătoși:



  • Consultare publică pe tema Strategiei pentru reducerea emisiilor în UE

    Consultare publică pe tema Strategiei pentru reducerea emisiilor în UE

    Consultarea publică se adresează tuturor cetățenilor, întreprinderilor, organizațiilor profesionale, dar și ONG-urilor și mediului academic. Comisia Europeană vrea totodată să afle opinia organizațiilor care reprezintă autorități locale, regionale și municipale.



    Actualele planuri prevăd ca până în 2020 la nivel comunitar să aibă loc o reducere cu 20 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990. Totodată, sursele regenerabile ar urma să acopere 20 la sută din consumul total de energie. Pentru 2030 planurile sunt și mai ambițioase și prevăd reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990, în timp ce sursele regenerabile ar urma să asigure cel puțin 27% din consumul total de energie, iar eficiența energetică să crească cu cel puțin 27 la sută.



    Iar Uniunea Europeană, în calitate de semnatară a Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice, nu se oprește aici. Până în 2050, Bruxelles-ul intenționează să reducă emisiile cu cel puțin 80 la sută față de nivelul din 1990.



    Eforturile sunt considerabile, dar oficialii europeni dau asigurări că trecerea la o economie eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, va crea locuri de muncă și va consolida competitivitatea Europei.



    Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este și un obiectiv major al planurilor Comisiei Europene de creare a Uniunii Energetice. Ține să amintească acest lucru vicepreședintelui executivului comunitar, Maros Sefcovici:



    “Uniunea Energetică a fost concepută pentru a ne asigura că avem suficientă energie în întreaga Europă. Am avut probleme cu securitatea aprovizionării , ne-am confruntat cu întreruperi în furnizarea gazelor naturale în special în Europa central și de est. Trebuie așadar să fim siguri că există o securitate a aprovizionărilor, dar și transparență în relația cu furnizorii pentru a nu fi în situația unui abuz de putere dominantă, de monopol.


    O dată îndeplinit acest obiectiv, putem să ne concentrăm asupra celuilalt scop important. Și anume, că ne îndeplinim obligațiile în materie de combatere a schimbărilor climatice. Trebuie să avem o energie tot mai curată și mai verde în Europa.Iar această energie trebuie folosită pentru a obține produse cât mai competitive, pentru a găsi soluții care să garanteze un transport cât mai puțin poluant, dar și pentru a ne asigura că oamenii sunt mai sănătoși, iar orașele mai curate”.



    Consultarea are loc pe internet și se încheie pe 9 octombrie. Chestionarul on-line este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii, inclusiv în limba română.


    Răspunsurile vor sta la baza unui document pe care Comisia îl va redacta până în decembrie, când la Katowice, în Polonia, va avea loc o nouă reuniune a Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice.



  • Poluarea aerului în Uniunea Europeană

    Poluarea aerului în Uniunea Europeană

    Poluarea aerului dăunează sănătății umane și mediului. În Europa, emisiile
    multor poluanți atmosferici au scăzut substanțial în ultimele decenii, ceea ce
    a dus la îmbunătățirea calității aerului în regiune. Cu toate acestea,
    concentrațiile de poluanți atmosferici sunt încă prea ridicate, iar problemele
    legate de calitatea aerului persistă. Mai multe țări au depășit una sau mai
    multe dintre limitele de emisie impuse pentru patru poluanți importanți din
    atmosferă. Obiectivul pe termen lung al Uniunii Europene este de a atinge
    niveluri de calitate a aerului care nu duc la efecte inacceptabile și la
    riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Uniunea Europeană acționează la
    multe niveluri pentru a reduce expunerea la poluarea atmosferică     – prin
    legislație şi prin cooperarea cu sectoarele responsabile de poluarea aerului,
    precum și cu autoritățile internaționale, naționale și regionale și cu
    organizațiile neguvernamentale. La acestea se adaugă, binenţeles, cercetarea în
    domeniu. La sfârșitul anului 2013, Comisia Europeană a adoptat un pachet propus
    privind calitatea aerului curat, care include noi măsuri de reducere a poluării
    aerului.

    Cu detalii despre ţintele Uniunii Europene în ceea ce priveşte
    calitatea aerului, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri
    maritime şi pescuit: Cred
    că trebuie să punem accentul pe acele îmbunătățiri pe care cetățenii le pot
    simți, înțelege și, de asemenea, aprecia. În ceea ce privește calitatea
    aerului, în multe zone Europa este lider mondial, însă, din punctul de vedere
    al calității aerului, din păcate, nu reușim în multe dintre oraşele noastre. Unele
    dintre standardele noastre de calitate a aerului sunt mai slabe decât cele
    recomandate de nivelurile Organizației Mondiale a Sănătății, motiv pentru care
    trebuie să facem mai mult. Şi vom face! Am încurajat miniștrii responsabili
    pentru mediu să colaboreze îndeaproape cu omologii lor naționali, de exemplu,
    cu cei de la energie, transport și agricultură, dar şi să lucreze peste
    granițe.




  • Calitatea aerului, o prioritate pentru Uniunea Europeană

    Calitatea aerului, o prioritate pentru Uniunea Europeană

    Uniunea Europeană îşi continuă politicile de mediu cu
    scopul îmbunătăţirii calităţii aerului din statele membre    . Deşi există regiuni
    în care standardele stabilite sunt respectate, cetăţenii europeni din marile
    încă oraşe se confruntă cu problemele cauzate de poluare, în special cu
    emisiile de dioxid de carbon care le pun în pericol sănătatea.


    Karmenu Vella, comisarul european pentru afaceri maritime
    şi pescuit, despre măsurile pe care Uniunea Europeană le propune în vederea optimizării
    calităţii aerului: În ceea ce priveşte calitatea aerului, în
    multe zone care au în vedere protejarea mediului înconjurător, Europa este un
    lider global. Dar atunci când este vorba despre calitatea aerului în general,
    ne dezamăgim propriii cetăţeni. Unele norme în ceea ce priveşte calitatea
    aerului sunt mai slabe decât ceea ce recomandă Organizaţia Mondială a
    Sănătăţii. De aceea, trebuie să facem mai mult, vom face mai mult. Încurajez
    ministerele să aibă o colaborare apropiată cu partenerii naţionali, cum ar fi
    cei din domeniul energiei, al transportului şi al agriculturii. De asemenea,
    încurajez cooperarea transfrontalieră. Încurajez aceste instituţii şi pe
    reprezentanţii lor să îşi păstreze ambiţia în negocierea actualelor iniţiative
    legislative, cum ar fi limitarea emisiilor de dioxid de carbon de la automobile
    şi implementarea taxelor de drum. M-am exprimat clar asupra faptului că mult
    prea multe zone din Europa încă se mai confruntă cu deficienţe inacceptabile în
    ceea ce priveşte standardele calităţii aerului. Comisia nu este mulţumită cu
    această situaţie. Responsabilitatea noastră are menirea de a-i proteja pe
    cetăţenii europeni şi nu ne vom dezice de această responsabilitate. Întrunirea
    ministerială pe tema calităţii aerului, organizată în ianuarie şi la care au
    participat nouă state membre, necesită o continuare care să întărească măsurile
    stabilite pentru respectarea standardelor de mediu, mai ales în acele cazuri în
    care măsurile de protecţie nu au fost adoptate. În acest caz, voi solicita
    colegilor mei să se adreseze Curţii Europene de Justiţie.



    Începând cu anii 1970, calitatea aerului a reprezentat o
    problema dezbătută în mod curent la nivel european. Cele mai noi cercetări din
    domeniul sănătăţii au confirmat cât de periculoase sunt emisiile de dioxid de
    carbon    , iar domeniile vizate pentru adoptarea de reglementări sunt domeniul
    energetic, transporturile şi agricultura. Prin directivele de mediu stabilite,
    Uniunea Europeană lucrează constant pentru diminuarea acestor emisii prioritare
    fiind zonele cu risc crescut de poluare, în special aglomerările urbane, unde
    poluarea aerului atinge deseori cote alarmante    .


  • Reuniune ministerială la Bruxelles privind poluarea aerului

    Reuniune ministerială la Bruxelles privind poluarea aerului

    Comisarul UE pentru Mediu, Karmenu Vella, a
    invitat miniştrii din nouă ţări europene la Bruxelles pentru găsirea soluţiilor
    la problema gravă a poluării aerului în Uniunea Europeană. Cele nouă state
    membre – Cehia, Germania, Spania, Franţa, Italia, Ungaria, România, Slovacia şi
    Marea Britanie – riscă să fie vizate de proceduri de sancţionare pentru
    depăşirea limitelor stabilite în cazul poluării aerului.


    Această reuniune pe tema calităţii aerului a fost
    convocată din trei motive. Pentru protejarea cetăţenilor. Pentru a clarifica
    faptul că dacă nu vor fi îmbunătăţiri ale calităţii aerului vor apărea
    consecinţe juridice. Pentru a le reaminti statelor membre că acest pas este
    sfârşitul unei perioade lungi, unii ar spune prea lungi, de oferte pentru
    asistenţă, consultanţă şi avertizări,     a afirmat Karmenu Vella, comisarul
    UE pentru Mediu, Afaceri maritime şi Pescuit.


    Agenția
    Europeană de Mediu în cel mai recent raport al său Calitatea aerului în
    Europa, a arătat că, deși calitatea aerului a cunoscut o ușoară îmbunătățire,
    poluarea atmosferică rămâne cel mai mare pericol din punct de vedere al
    mediului pentru sănătatea în Europa. Președintele executiv al Agenției Europene
    de Mediu, prof. Hans Bruyninckx: Mai bine
    de 80% dintre cetățenii europeni, locuitori în mediul urban, nu trăiesc într-un
    mediu care să respecte normele Organizației Mondiale pentru Sănătate. Europa
    este Regiunea de pe planetă care abordează cu seriozitate problema calității
    aerului. Aș spune, așadar, că Europa este continentul care a înregistrat cele
    mai mari progrese din lume în ceea ce privește calitatea aerului dar ca cetățeni
    europeni nu putem accepta ca 400 de mii de persoane să moară prematur din cauza
    poluării aerului și, la fel, nu putem accepta, fără a face ceva, impactul pe
    care îl are poluarea aerului în privința
    calității aerului.


    Comisia Europeană a
    adoptat un Plan de acțiune privind asigurarea respectării legislației. Cele
    nouă acțiuni, care vor fi puse în aplicare în perioada 2018-2019, vizează să
    ajute inspectorii și ofițerii de drept să combine forțele, să încurajeze
    formarea profesională și să îmbunătățească informațiile către statele membre și
    practicieni. Se vor aborda, de asemenea, subiecte specifice, cum ar fi crimă de
    mediu. Pentru a contribui la îmbunătățirea conformității și a guvernanței,
    Comisia înființează Forumul de conformitate și guvernare privind mediul – un
    grup de experți la nivel înalt alcătuit din funcționari din statele membre și
    reprezentanți ai rețelelor europene de mediu, agenții, auditori, inspectori,
    ofițeri de poliție, procurori și judecători.