Radio România Internațional

Tag: Ponta 3

  • Die neue Regierung Ponta

    Die neue Regierung Ponta

    Die Regierung Ponta 3“ wurde neulich im Parlament bestätigt. Diese kann sich ab jetzt an, gründlich mit dem überarbeiteten politischen Programm befassen, für das sie die Vertrauensfrage gestellt hat. Gro‎ße Unterschiede zu dem Programm, zu dem sich die Regierung Ponta 2“ nach den Legislativwahlen vom Dezember 2012 verpflichtet hat, gibt es nicht. Dennoch wurde der Ungarnverband anstelle der National-Liberalen Partei an die Regierung hinzugewählt.



    Die letzteren zogen sich infolge der Missverständnisse mit den Sozial-Demokraten zurück. Für die nächsten zweieinhalb Jahren wird das Kabinett, zu dem au‎ßer der Sozial-Demokratischen Partei und dem Ungarnverband auch Vertreter der Konservativen Partei und der Landesunion zum Fortschritt Rumäniens gehören, die Grundsätze des 2013 verabschiedeten Haushalts einhalten: Sie wird die einheitliche Steuerquote von 16% beibehalten. Zu ihren Prioritäten zählen die Senkung der Sozialbeiträge und die Nichtbesteuerung des wiederinvestierten Profits.



    Laut Ministerpräsident Victor Ponta nehme man sich eine Reduzierung der Beiträge der Arbeitgeber an die Sozialversicherungen um 5%, die Rückstellung der MWSt. von 24% auf 19% und eine niedrigere MWSt. für Grundnahrungsmittel vor. Das alles aber, nur soweit es der Finanzrahmen ermöglicht. Der Regierungschef wandte sich auch an die Parlamentarier, in diesem Wahljahr nicht in die Falle der populistischen Ma‎ßnahmen zu fallen.




    Victor Ponta: 2014 dürfen wir nicht denselben Fehler wie 2009 vor den Präsidentschaftswahlen begehen. Damals haben wir den Erwartungsgrad der Bevölkerung erhöht. Es war ein wahrhaftiges Rennen, wer mehr verspricht. So müssten wir uns auf ein Desaster vorbereiten, wie das Jahr 2010 gewesen ist.“



    Vage und wahlkampfbezogen — so bezeichnet Liberalenführer Crin Antonescu das Regierungsprogramm Ponta 3“: Eine Absichts- oder Grundsatzerklärung einer Regierung muss besonders konkrete Sachen enthalten. Aber wir wissen nicht ob es möglich sein wird, wann es möglich sein wird. Soweit es der Finanzrahmen ermöglicht“. Dann gestalte man eben den Finanzrahmen so, dass er gewisse Sachen ermöglicht, zu denen man sich politisch verpflichtet hat.“ Die Liberalen kündigten jedoch an, sie werden in naher Zukunft keinen Misstrauensantrag stellen.



    Unterdessen hat Liberal-Demokratische Partei den Text des Misstrauensantrags bereits fertig gestellt. Parteivorsitzender Vasile Blaga: Wenn Sie den Ministerpräsidenten verfolgt haben, haben sie festgestellt, dass er diesmal sehr wenig verspricht. Er wird dies und das tun, aber nur wenn er die notwendige Unterstützung hat. Er startet verkehrt herum, bewertet seine Ressourcen nicht, um davon ausgehend seine Ziele festzulegen, Investitionen, Senkung der Sozialbeiträge und der Mehrwertsteuer. Alles beginnt mit vielleicht“.



    Die Liberal-Demokraten verfügen jedoch nicht über die notwendige Unterschriftenzahl, um den Misstrauensantrag, ohne die Unterstützung der Liberalen, dem Parlament vorzulegen. Diese wiederum wollen noch bis Mai warten, um eine Entscheidung bezüglich ihrer weiteren Vorgehen zu treffen.

  • Măsuri ale noului guvern român

    Programul noului executiv de la Bucureşti, cu care premierul Victor Ponta se va prezenta în faţa senatorilor şi deputaţilor în această săptămână, este centrat pe ideea simplificării fiscalităţii şi sporirea competitivităţii fiscale a mediului de afaceri. Iar în acest scop este prevăzută revenirea la un nivel al TVA de 19%, de la 24% la cît a fost majorată în vara lui 2010, lucru care se va face, însă, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite.



    De asemenea, spune primul-ministru, se analizează posibilitatea extinderii măsurii de reducere a TVA la 9% în cazul mai multor categorii de produse alimentare de bază. S-ar stimula, astfel, producătorii interni şi s-ar reduce evaziunea fiscală din zona produselor alimentare, spune premierul. Şi tot în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, se vor produce modificări legate de impozitare. Deocamdată se va păstra plafonul de 16%, dar, pe parcursul mandatului, se va introduce impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.



    Alinierea la media europeană a redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului sau scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje şi echipamente tehnologice se regăsesc, de asemenea, în noul program. La fel, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care situaţia financiară o va permite. Se adaugă simplificarea cadrului legislativ, dar şi a celui de taxe, aceasta incluzând reducerea cheltuielilor cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize şi autorizaţii.



    O prevedere nouă se referă şi la introducerea procedurii de şomaj parţial care să permită pe o perioadă limitată cumularea veniturilor din muncă în regim part-time cu o parte din indemnizaţia de şomaj. Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale pilonul 4, bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, apare, şi ea, în programul guvernului.



    La capitolul minorităţi, noile prevederi se referă la asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru cea maghiară, ai cărei reprezentanţi au fost cooptaţi la guvernare, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional. În aces sens, vor fi extinse misiunile studiourilor publice de radio şi televiziune, finanţate din buget, pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei.

  • Noul guvern român

    După recenta ieşire de la guvernare a liberalilor, cele trei partide rămase în barca puterii — PSD, flancat de acoliţii săi juniori, UNPR şi PC – au depăşit relativ repede momentul. În căutarile pentru găsirea unui nou aliat care să asigure absolut necesara majoritate parlamentară, premierul social-democrat Victor Ponta s-a oprit, previzibil, în dreptul UDMR, o prezenţă aproape obligatorie în ecuaţia puterii, încă de la mijlocul anilor ’90.



    Noua construcţie executivă nu va mai avea un suport parlamentar la fel de mare ca precedenta, când majoritatea parlamentară, coagulată în USL, era de aproape 70%. Din acest motiv, noii majorităţi îi va fi dificil, dacă nu imposibil, să promoveze proiecte de anvergură în Parlament, precum modificarea Constituţiei sau regionalizarea. În linii mari, proaspătul cabinet Ponta va păstra punctele-cheie din programul de guvernare al USL şi va avea, în mare, aceleaşi ministere.



    PSD, UNPR şi PC îşi menţin oamenii din precedentul guvern, cu unele permutări în cazul PSD, în timp ce UDMR preia cele doua ministere din a căror administrare a făcut, pare-se, o pasiune — Cultura şi Mediul. În schimb, noutăţile, între care unele cu adevarat surprinzătoare, apar în cazul portofoliilor pe care le acopereau liberalii.



    Printre propunerile insolite făcute de premier se număra două femei – fosta marea campioană la atletism Gabriela Szabo, nominalizată la Tineret şi Sport, şi o absolventă de Harvard, Ioana Petrescu, la Finanţe. Nominalizarea celei din urmă reprezintă o dublă premieră: prima femeie la Finanţe în toata perioada post-comunistă şi cel mai tânăr titular la acest minister, considerat unul cu greutate.



    Un alt nume neaşteptat, aflat, şi el, pe lista tinerilor tehnocraţi promovaţi în guvern, este cel al actorului Bogdan Stanoevici, care, deşi nu este recomandat de notorietate, este propus ca ministru delegat pentru românii de pretutindeni. Executivul va avea patru vicepremieri, câte unul pentru fiecare partid reprezentat in executiv.



    Despre noul său cabinet, premierul Ponta a spus că va readuce stabilitatea politică, după câteva săptămâni agitate, în care regimul de lucru al guvernului a fost dat peste cap. La capitolul obiective, Ponta a inclus, între altele, o creştere economică solidă, aşa cum a fost cazul în 2013, şi ridicarea ştachetei în privinţa absorbţiei fondurilor europene.