Asociaţia
pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvusdin Cluj Napoca activează de 25 de ani
în domeniul conservării păsărilor şi a naturii. In toţi aceşti ani,
ecologiştii de la Grupul Milvus au derulat tot felul de activităţi de cercetare
a păsărilor: inelarea multor specii de păsări, observarea migraţiei
păsărilor răpitoare din Munţii Măcinuluisau a păsărilor răpitoare din
Bosfor, locul unde trece una dintre cele mai importante rute de migraţie din
Europa. Potrivit directorului Grupului Milvus, biologul Tamaş Papp, în cei 25 de ani de activitate,
organizaţia ecologistă pe care o conduce a contribuit şi la declararea unor
arii naturale protejate: Pentru că
suprafaţa ariilor protejate în România, faţă de bogaţia naturală a ţării, a
fost foarte mică, era la 7% din suprafaţa ţării, prin aderarea României la
UE acest număr a crescut la peste 23%. Eu chiar consider că o mare
contribuţie la asta a avut-o şi asociaţia noastră. Asta e cel mai mare
succes al nostru din ultimii 10 ani. Noi am propus foarte multe arii protejate,
pe baza studiilor făcute pe păsări, mamifere şi habitate. In total, peste
200 de arii, de la cele mai mici, până la cele mai mari, au ajuns pe harta
ariilor protejate prin constribuţia noastră. Dar am mers mai departe şi
administrăm, în acest moment, 12 arii protejate. De asemenea, am contribuit
destul de mult şi la planurile de
management ale ariilor protejate.
Fondatorul organizaţiei
ecologiste din Cluj Napoca, Tamaş Papp, consideră ca în România protecţia
naturii nu este încă o prioritate, mai mult, România este singura ţară din UE
care nu alocă buget pentru ariile naturale protejate, cu excepţia Rezervaţiei
Delta Dunării. De asemenea, încă nu există o Agenţie Naţională a Ariilor
Naturale Protejate pentru a administra ecosistemele şi habitatele naturale. Iată cele mai importante proiecte derulate
de Grupul Milvus în direcţia protejării naturii şi a păsărilor: De exemplu, la păsările
răpitoare am lucrat foarte mult şi avem mai multe realizări. Am avut
mai multe proiecte la şoimul dunărean, vânturelul de seară, acvila
ţipătoare mică, unele finanţate de Comisia Europeană. Poate cel mai spectaculos
proiect a fost cel referitor la şoimul dunărean, pentru că acesta a
dispărut din fauna ţării în urmă cu 10 ani şi, după ce am implementat proiectul
şi prin măsurile de conservare, putem spune că am reuşit să salvăm această
specie de la dispariţie. La fel, vânturelul de seară din Câmpia de vest a
României, care era în declin major, după
intervenţiile noastre printr-un proiect internaţional finanţat de UE, şi-a revenit iar efectivele acestei păsări sunt în creştere.
Dacă ne referim la acvila ţipătoare mică, care este o specie emblematică pentru
zona Transilvaniei, sperăm să stopăm şi
declinul acestei specii. Am lucrat
foarte mult şi cu berze. Pentru acestea am iniţiat montarea suporturilor
pentru ciuburile de barză aflate pe liniile electrice. In anul 2000 am iniţiat
montarea acestor suporturi, iar în 2014 deja existau 2000 de suporturi în
România. Dar mai sunt multe alte lucruri de făcut, nu numai cu barza, ci
şi cu alte specii de păsări care se electrocutează pe liniile de tensiune. Mor
zeci de mii de păsări anual din această cauză.
Grupul
de ecologişti Milvus este singura organizaţie din România care se ocupă şi cu
îngrijirea şi reintroducerea păsărilor rănite în natură. Au înfiinţat
şi o linie verde disponibilă non-stop pentru facilitarea comunicării cu cei
care găsesc animale rănite. Tamaş Papp: Acum 15-20 de
ani n-a fost în planul nostru, dar am fost nevoiţi pentru că oamenii, cunoscând
activitatea noastră de protecţie a păsărilor, dacă găseau o pasăre rănită o
aduceau la noi. Si pentru că nimeni nu avea grijă de aceste animale rănite, am
iniţiat noi acest centru şi astăzi este o activitate de succes. Lucram
împreună cu Vets4Wild, o asociaţie a medicilor veterinari, avem deja două
locaţii şi am făcut şi o reţea naţională de salvare a animalelor sălbatice. Am
încercat să cooptăm din fiecare judeţ un medic veterinar, pentru că e
important să se acţioneze rapid atunci când este găsită o pasăre rănită,
trebuie să i se acorde primul ajutor în judeţul în care este găsită. Acum avem
un centru bine dotat într-un sat, Sânsimion, unde avem voliere mari
pentruj a reabilita păsările care au suferit traume.
L-am
întrebat pe Tamaş Papp, directorul Grupului Milvus din Cluj Napoca, ce
proiecte are pentru 2017: Pentru 2017 avem câteva programe
care se derulează. Dar o realizare mare de-a noastră va fi publicarea unui
Atlas al păsărilor cuibăritoare din România, împreună cu Societatea
Ornitologică Română.Ne pregătim de un an şi este un vechi vis de-al nostru să realizăm aşa ceva,
pentru că nu există în România un astfel de Atlas care să cuprindă ultimele
date ca lumea să cunoască exact
distributia speciilor din România.
Mai avem două proiecte în curs de derulare. Unul despre Dumbrăvească,
care este o pasăre foarte frumoasă, de culoare albastră care cuibăreşte
la noi. Dar în Câmpia de Vest
această populaţie a scăzut şi atunci am iniţiat un proiect pentru salvarea
speciei. In 2017 vom continua activităţile noastre în conservarea păsărilor
răpitoare, dar şi în conservarea
mamiferelor, pentru că am avut multe proiecte şi cu mamifere, inclusiv cu
carnivore mari, dar şi cu specii mai necunoscute. Avem un proiect cu popândăul
şi multe altele
Grupul Milvus se ocupă şi
de educaţia elevilor în şcoli, membrii săi fiind deseori invitaţi pentru a le
vorbi copiilor despre animale, habitate şi despre protecţia lor. Tot Grupul
Milvus a fondat şi Bursa Milvus, ca un suport pentru tineri şi studenţi,
care activează în domeniul conservării naturii. Scopul bursei este de ajuta
tinerii cercetători în derularea unor proiecte individuale de evaluare sau
cercetare.