Tag: populatia Romaniei

  • Jurnal românesc – 11.07.2018

    Jurnal românesc – 11.07.2018

    Ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni Natalia-Elena Intotero a participat, miercuri, la seria de
    conferinţe din cadrul Şcolii de vară ‘Provocările istoriei ca ştiinţă şi
    disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei’, ediţia a XIV-a,
    organizată la Cluj-Napoca. Proiectul este dedicat profesorilor români de
    istorie din Ucraina, Republica Moldova, Serbia şi Ungaria şi reprezintă o
    modalitate de creare a unui cadru adecvat accesării ultimelor achiziţii privind
    cercetarea ştiinţifică, dar şi metodica predării istoriei în România. De
    asemenea, evenimentul a fost un bun prilej pentru aceşti profesori de a discuta
    împreună cu ministrul pentru românii de pretutindeni despre problemele cu care
    se confruntă în predarea istoriei românilor în ţările de provenienţă. Potrivit
    organizatorilor, manifestarea sprijină profesorii de istorie care activează în
    comunităţile româneşti din statele din jurul României, în vederea păstrării
    identităţii naţionale. La eveniment a fost prezent, printre alții,
    prof. univ.
    Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai şi preşedintele Academiei
    Române. Școala de vară continua pînă pe 14 iulie, iar programul acestei ediţii
    cuprinde conferinţe dedicate Centenarului, susţinute de specialişti reputaţi
    din Cluj-Napoca, Republica Moldova şi Ucraina, excursii la obiective culturale
    din judeţul Cluj şi activităţi cu caracter didactico-aplicativ.




    Exodul
    românilor este confirmat de un nou raport Eurostat,
    care arată că populaţia României a scăzut cu 120 de mii de oameni în perioada 1
    ianuarie 2017 – 1 ia­nuarie 2018. În acelaşi timp, populaţia Uniunii Euro­pene
    a crescut cu aproape 1,1 milioane de locuitori.Este vorba despre un complex de cauze, dar cred că majoritatea
    le-am putea decela mai bine dacă am vedea cine pleacă, în funcţie de vârstă, de
    ocupaţie, de nivelul de instruire. Atunci ne-am da seama dacă oamenii pleacă în
    mod natural sau din cauza instabilităţii politice care s-a instaurat şi ei nu
    mai întrezăresc un viitor în România, afirmă prof. univ. dr. Constanţa Mihăescu
    de la Departamentul de Statistică şi Econometrie din cadrul ASE Bucureşti. În opinia sa, România rămâne o ţară de emigraţie şi această situaţie politică nu
    face decât să mărească apetitul celor care vor să plece.Peste 3,4 milioane de
    români au părăsit România în ultimele două decenii, iar cei mai mulţi s-au
    relocat în Italia şi în Spania, unde primesc salarii de cel puțin 4 – 5 ori mai
    mari decât în România. Cea mai mare creştere a populaţiei în 2017 a fost în
    Marea Britanie, unde numărul de rezidenţi a ajuns în ianuarie 2018 la aproape
    66,2 milioane, în creştere faţă de ianuarie 2017 cu aproape 378 de mii de
    locuitori.


    Aproximativ 50% dintre
    angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificări ale contractelor
    individuale de muncă în vederea compensării transferului contribuţiilor sociale
    de la angajator la angajat, iar 24% din angajatorii activi nu au făcut nicio
    modificare, nici măcar pentru un singur contract, arată datele furnizate de
    Blocul Naţional Sindical (BNS). Confederaţia sindicală mai spune
    că, la patru luni de la aplicarea acestei măsuri, aproximativ 1,2 milioane de
    angajaţi au salariile diminuate şi peste 600 de mii sunt expuşi riscului de
    diminuare.Conform datelor BNS,
    la 31 martie erau înregistrate 2,1 milioane de contracte de muncă cu timp
    complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41% din totalul
    contractelor de muncă cu timp complet. România este singurul stat din Uniunea
    Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de
    pensii şi cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi. Salariaţii din mediul economic au fost cei
    mai afectaţi de această măsură, în cazul lor mecanismele create de Guvern
    dovedindu-se complet ineficiente.

  • Jurnal românesc – 19.05.2017

    Jurnal românesc – 19.05.2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că trebuie să existe o politică cât se poate de clară în privinţa vaccinării, pentru că situaţia actuală este catastrofală. Potrivit şefului statului, este nevoie de prevenirea unor astfel de epidemii printr-o vaccinare sistematică, obligatorie, eficientă şi bine organizată din partea Ministerului Sănătăţii. Iohannis susţine că vaccinarea trebuie să se facă în nişte campanii care sunt, inclusiv mediatic, susţinute şi explicate oamenilor. Mai mult, el a subliniat că liderii politici care au susţinut că vaccinurile sunt nocive ar trebui să se informeze mai bine. Ultimele date arată că în România au fost, în ultimul an, peste 5700 de cazuri de rujeolă şi aproape 30 de decese.



    Institutul Naţional de Statistică estimează că populaţia României a scăzut cu două milioane în ultimii zece ani ca urmare a emigraţiei. Potrivit lui Ilie Dumitrescu, director cabinet preşedinte INS, emigraţia românească este una pentru muncă şi Institutul nu are date cu privire la statutul celor plecaţi, dar are în vedere soluţii pentru a putea cunoaşte acest statut. Dumitrescu susţine că o asemenea cercetare necesită o colaborare cu instituţiile din ţările unde au plecat persoanele respective. Declinul demografic înregistrat în România a fost în 2016 de aproape 67 de mii de locuitori şi deja 31 de mii de persoane în primele trei luni ale acestui an. România este una dintre ţările cu cea mai înaltă rată a declinului demografic, conform unui raport al ONU. Potrivit acestuia, ţara ocupă locul al 18-lea într-un top alături de state precum Siria, Moldova, Bulgaria, Estonia, Ucraina, Letonia, Muntenegru, Africa de Sud, Serbia, Lituania, Slovenia sau Ungaria.



    Duminică în faţa Ambasadei Finlandei la Bucureşti va avea loc o manifestaţie de susţinere a Cameliei Smicală, doctora de origine română căreia i-au fost luaţi copii de Protecţia Copilului din Finlanda. Susţinătorii vor cere eliberarea copiilor. Apoi, manifestanţii se vor deplasa la Ministerul român de Externe pentru a depune textul unui protest. Potrivit unui comunicat al ministerului pentru românii de pretutindeni, imediat de la înfiinţarea acestuia, pe 17 ianuarie 2017, cazul Cameliei Smicală şi a copiilor săi, cetăţeni româno-finlandezi, a fost în centrul preocupărilor sale şi a realizat o serie de demersuri în sprijinul acesteia. În luna februarie, ministrul Andreea Păstîrnac a primit-o în audienţă pe ambasadoarea Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, întrevedere în cadrul căreia a fost reiterată îngrijorarea statului român faţă de situaţia celor doi minori. Diplomatul finlandez a dat atunci asigurări că autorităţile de la Helsinki sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru toţi copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucură în Finlanda de o largă recunoaştere pe plan internaţional. În mai, demnitarul român a discutat cu oficiali finlandezi acest caz şi posibilităţile de cooperare în vederea menţinerii legăturii între cei doi minori, dar şi cu familia. Recent, Andreea Păstîrnac s-a întâlnit cu membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, pentru a discuta acest caz.


  • Evoluţii demografice

    Evoluţii demografice

    Institutul Naţional de Statistică confirmă semnalul de alarmă pe care l-a tras, deja, în decembrie, odată cu lansarea anuarului demografic al României, document care conţine date statistice cu privire la numărul şi structura populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală şi migratorie. Luni, INS a anunţat că în noiembrie s-au născut cu 3.000 mai puţini copii decât în octombrie, în timp ce numărul deceselor a fost cu 520 mai mare. În total, sporul natural a fost negativ, iar populaţia ţării s-a redus, astfel, cu peste şapte mii de persoane într-o singură lună.



    Numărul copiilor dintr-o familie descreşte, femeile decid să aibă copii la vârste tot mai avansate, numărul căsătoriilor scade, iar cel al divorţurilor creşte. Peste toate aceste tendinţe, depopularea a fost accelerată, în sfertul de secol care a trecut de la căderea dictaturii comuniste, de deschiderea frontierelor, până atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, circa trei milioane de cetăţeni români trăiesc în străinătate. În ultima vreme, hemoragia migraţionistă pare să fi încetat şi din România nu pleacă mai mulţi oameni decât se întorc, dar fenomenul contribuie în continuare la diminuarea populaţiei, fiindcă au emigrat mai ales persoane din categoria de vârstă 25-34 de ani, ceea ce este grav din punctul de vedere al natalităţii.



    Astfel că, după 1989, numărul românilor a scăzut de la 23,2 milioane la 19,9, inversând complet tendinţa din deceniile trecute, când interzicerea avorturilor, în 1966, a condus la o creştere a populaţiei cu 26 de procente. Fireşte, preşedintele INS, Tudor Andrei, dezavuează această intervenţie brutală a statului comunist în viaţa de familie şi subliniază că asemenea efecte imediate se pot obţine numai în sisteme totalitare. Pe măsură ce se modernizează, România se confruntă şi cu fenomene demografice negative, pe care societăţile vest-europene le-au experimentat încă din deceniile trecute. Dar, spune tot Tudorel Andrei, există şi ţări occidentale, precum Franţa, care au înregistrat un spor al populaţiei de 13% în ultimii 25 de ani.



    Preşedintele INS a enumerat modalităţile prin care a fost obţinut acest rezultat: Sunt măsuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii: dezvoltarea creşelor, dezvoltarea stabilimentelor în care copiii pot fi educaţi şi pot permite părinţilor să aibă o viaţă activă imediat după naşterea unui nou copil într-o familie şi a treia categorie, aşa-numitele scutiri de impozite pentru anumite categorii de familii.”



    La rândul său, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, a afirmat că ar trebui realizat un studiu în rândul populaţiei tinere, pentru a afla de ce tot mai multe cupluri nu mai doresc copii deloc, dar şi ce le-ar putea convinge să se răzgândească.