Radio România Internațional

Tag: populatie

  • Acțiuni pentru creșterea natalității în UE

    Acțiuni pentru creșterea natalității în UE

    Europa trece printr-o transformare demografică majoră. Schimbările demografice au un impact profund asupra vieții de zi cu zi și necesită soluții holistice și integrate.

    Întrucât cetățenii trăiesc mai mult și în condiții mai bune de sănătate, toate politicile  trebuie să fie orientate spre viitor și să sprijine trecerea de la o societate în curs de îmbătrânire la o societate a longevității.

    În ianuarie 2021, Comisia Europeană a publicat o carte verde privind îmbătrânirea, lansând o amplă dezbatere pe această temă: anticiparea și soluționarea provocărilor pe care le implică îmbătrânirea, oportunitățile conexe, precum și modalitățile de a contribui la menținerea unei bune calități a vieții pentru populația în curs de îmbătrânire, cât mai mult timp posibil. Contribuțiile la consultarea publică privind cartea verde au ajutat la identificarea măsurilor necesare pentru a sprijini promovarea rezilienței economice și sociale într-o Europă cu o populație în curs de îmbătrânire.

    Într-o intervenție în Parlamentul European, eurodeputatul Gabriela Firea a tras un semnal de alarmă cu privire la declinul demografic cu care se confruntă Europa în prezent și a solicitat acțiuni urgente pentru creșterea natalității.

    ”Viitorul Europei este în pericol! Populația Uniunii Europene îmbătrânește.Suntem în declin demografic , în ciuda creșterii populației în ultimii doi ani.Vârsta medie a populației este de peste 44 de ani.Avem nevoie de acțiuni urgente pentru creșterea natalității, și Uniunea Europeană trebuie să facă tot posibilul pentru a sprijini europenii să devină părinți și să le sprijine familiile.Parlamentul European trebuie să construiască o legislație unitară pentru a susține rata natalității cu măsuri ținite pentru familiile tinere și pentru cele cu mai mulți copii.Propun să recunoaștem conceptul de famile numeroasă, cu mai mult de trei copii și să gândim proiecte pe termen lung pentru a le sprijini.”

  • Continuă îmbătrânirea populaţiei

    Continuă îmbătrânirea populaţiei

    Populaţia României era, la jumătatea acestui an, de 21.779.000 de locuitori, în scădere cu un procent raportat la 1 iunie 2023. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, astfel că persoanele de peste 65 de ani depăşesc cu aproape un milion segmentul populaţiei tinere de până la 14 ani. Populaţia feminină este cu jumătate de milion mai mare decât cea masculină, iar vârsta medie la nivel naţional se apropie de 43 de ani. Aceasta ar fi fotografia de moment. Dinamica, însă, avertizează specialiștii, e una constant îngrijorătoare.

     

    De la recensământul din 2011 și până la cel mai recent, din 2021, România a pierdut aproximativ un milion de locuitori – declara, încă de acum jumătate de an, președintele INS, Tudorel Andrei, într-o dezbatere organizată de media de la București. El semnalează îmbătrânirea accentuată a populației din ultimii 30 de ani (cu circa 7,7 ani în medie, dar mult mai accentuată în cazul femeilor), precum și faptul că, în următorii ani, România va face, foarte probabil, rocadă cu Olanda și va coborî de pe locul al șaselea pe poziția a șaptea în Uniunea Europeană ca număr de locuitori.

     

     

    Economistul Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal, avertizează că „partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor (copiii născuți în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avorturile și a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive – n. red.) și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă”.

     

    Experții mai spun că grupul demografic de 65 de ani și peste din România înregistrează printre cele rapide creșteri din Europa, o tendință care se estimează că va continua. Consecințele unei forțe de muncă îmbătrânite devin evidente, deoarece un grup de forță de muncă mai mic trebuie să susțină o comunitate mai mare de pensionari. Această schimbare are implicații de anvergură în diverse sectoare, de la economie la sănătate, creând un efect de undă care atinge fiecare colț al societății românești.

     

    În plus, rata natalității în România este în scădere de zeci de ani, coborând sub nivelul de înlocuire necesar pentru a menține o populație stabilă. În ultimii 35 de ani, aceasta aproape s-a înjumătățit – de la circa 60 născuți vii la o mie de femei în vârstă fertilă, la 35. Mulți tineri părăsesc țara în căutarea unor oportunități economice mai bune, iar acest exod agravează dezechilibrele demografice.

     

    În sfârșit, comentatorii acuză ineficiența factorului politic: în pofida bunelor intenții declarate, niciunul dintre guvernele de la București, indiferent de culoarea lor ideologică, n-a reușit să creeze programe capabile să-i convingă să se repatrieze masiv pe tot mai numeroșii români din diaspora.

     

     

     

  • Jurnal românesc – 07.08.2024

    Jurnal românesc – 07.08.2024

    De asemenea, raportul ONU prezice că, în următorul deceniu, numărul tinerilor va scădea sub cel al seniorilor pentru prima dată. Creșterea vârstei medii, scăderea natalității și îmbunătățirea accesului la îngrijiri medicale – ceea ce a dus la o speranță de viață mai mare – sunt cei trei factori principali identificați de specialiști pentru această situație. Proiecțiile indică o pierdere de aproximativ un milion de locuitori la fiecare 10 ani, iar declinul accentuat al populației active plasează România printre țările cu cel mai mare declin demografic.

     

     

    Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avut o întâlnire cu ambasadorul britanic la București, Giles Portman, cu care a discutat despre consolidarea parteneriatului strategic și despre protejarea românilor care trăiesc în Regatul Unit.

    ”Marea Britanie are un nou guvern, care își dorește să dezvolte mai mult relațiile cu UE și România. Cazul din Leeds ne arată că trebuie să transferăm rapid relațiile politice bune într-o acțiune aplicată în teren în beneficiul cetățenilor”, a detaliat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

    În 2003, România și Regatul Unit au convenit să ridice nivelul de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, iar la distanță de două decenii de la acel moment și în fața unei noi realități determinate de retragerea Regatului Unit din UE, București și Londra au semnat, anul trecut, varianta actualizată a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic bilateral. Legătura puternică dintre cele două țări este asigurată și de comunitatea românească din Regatul Unit, peste 1 milion de români luând decizia de a rămâne în Marea Britanie după Brexit.

     

     

    Mitropolia Basarabiei a publicat impresii culese de la tinerii participanți la “Adunarea Tinerilor Ortodocși din Basarabia și România” – ITO Basarabia 2024, eveniment organizat în luna iulie de Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului” din Orhei, Republica Moldova, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României. „Mă bucură faptul că Biserica Ortodoxă Română ține cont de noi, tinerii. Abia aștept următoarea ediție a ITO Basarabia”, a scris un tânăr în chestionarul de feedback al evenimentului. „Sesiunile de discuții mi-au oferit ocazia să învăț lucruri noi și să îmi dezvolt abilități valoroase. Întregul eveniment a fost un prilej excelent de formare a unor prietenii durabile”, a adăugat un alt participant. Peste 200 de tineri ortodocși de pe ambele maluri ale Prutului au luat parte la “ITO Basarabia 2024, eveniment care a avut ca scop consolidarea legăturilor spirituale și culturale dintre tinerii ortodocși din Basarabia și România.

     

     

    La sediul ICR Tel Aviv este organizată până pe 27 septembrie expoziția de pictură intitulată „Suprarealism, muzică și flori”, cu lucrările artistului israelian originar din România, Paul I. Simo. Născut la Căpâlnița, în județul Harghita, Paul I. Simo a absolvit Școala Populară de Artă din Arad și, odată cu emigrarea în Israel în 1989, a continuat să lucreze în domeniul artei și al picturii decorative. Este membru al Asociației Artiștilor Plastici din Netanya și a avut expoziții personale și de grup în Israel, dar și în România, Ungaria, China, Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii. De asemenea, a fost recompensat cu câteva premii internaționale în domeniu, pe parcursul îndelungatei cariere.

     

     

    Sistemul Garanţie Returnare a depăşit în mai puţin de opt luni de la lansarea în România bariera psihologică, ajungând la un miliard de ambalaje colectate, a anunţat ministrul Mediului, Mircea Fechet. „Vorbim de PET-uri, sticlă sau doze de aluminiu. Cea mai mare pondere o au PET-urile care, plasate în linie, ar putea înconjura Pământul de cinci ori. În prezent, marii procesatori de PET-uri nu mai importă acest material, întrucât SGR-ul furnizează suficientă materie primă. Ţinta pentru anul acesta este 3,2 miliarde de ambalaje şi sunt optimist deoarece răspunsul românilor este uimitor”, a anunțat ministrul Mediului Mircea Fechet, pe pagina de Facebook a ministerului.