Radio România Internațional

Tag: populism

  • Parlamentarism, cetățenie europeană și importanța democrației

    Parlamentarism, cetățenie europeană și importanța democrației

    Raportul
    Parlamentarism, cetățenie europeană și democrație a fost adoptat luna trecută
    în plenul Parlamentul European. Prin acest raport se propune o nouă viziune
    asupra democrației europene, una în care Parlamentul European este în centrul
    vieții democratice a Uniunii, în care votul în unanimitate nu mai poate bloca
    decizii și în care cetățenii sunt implicați în elaborarea priorităților Uniunii
    mai des și permanent.



    Consiliul UE devine
    una dintre cele două camere ale unui Parlament bicameral european, format din
    actualul Parlament (o camera inferioară, asemănătoare Camerei Deputaților) și
    Consiliul UE (camera superioară, asemănătoare unui Senat). În raport s-a cerut
    renunțarea la votul prin metoda unanimității în Consiliu și trecerea la vot
    prin majoritate calificată.


    De asemenea, în
    raport s-a cerut crearea unui Statut European al Cetățeniei care să definească
    clar conceptul de cetățean european, dar și armonizarea regulilor pentru
    obținerea cetățeniei europene.


    Prevederile din
    raport nu vor fi implementate direct, dar reprezintă un mesaj puternic transmis
    de Parlamentul European în favoarea creării unui nou contract social. În plenul
    Parlamentului European, europarlamentarul, Ramona Strugariu a susținut
    implicarea activă a europarlamentarilor în viața de zi cu zi a cetățenilor.




    Le mulțumesc colegilor mei pentru acest
    raport, fiindcă au pus pe masă o viziune pentru Europa și viitorul democrație,
    pe care puțin avem curajul să o proiectăm. Dar realitatea e una singură
    populismul crește în Europa și pentru că suntem departe de oameni, guverne,
    instituții, nu mai ajungem la ei, nu sunt destul de implicați în decizii, nu
    promovăm cultura transparenței și a dialogului.

    Dacă le explicăm, nu se mai
    nasc frici exploatate de extremism. Dacă suntem transparenți și corecți, nu mai
    există îndoieli și percepția că toți suntem corupți și la fel.

    Populismul
    crește și în România din același motiv. Iar răspunsul e unul singuri trebuie să
    ascultăm oamenii, să le livrăm ce le-am promis.

    Trebuie să știe ce facem și de
    ce, cu banii lor, cu energia lor bună, cu speranțele lor și să nu le mai
    înșelăm așteptările. Dacă vrem democrație, uniune și valori, trebuie să
    ascultăm vocile celor care iubesc democrația și o apără. Tot lor trebuie să le
    dăm socoteală. E atât de simplu.


  • Gradul de euroscepticism în 2020

    Gradul de euroscepticism în 2020

    Actuala criză
    globală generată de pandemia cu noul tip de coronavirus este una dintre cele
    mai mari provocari din istoria Uniunii Europene. Pandemia de COVID-19 pune la
    încercare nu doar sistemele medicale din statele membre, ci și economia,
    finanțele și are implicații profunde la nivel social. În Italia, țara cea mai
    afectată din întregul bloc comunitar încă din primul val pandemic care lovea
    continentul în luna februarie, gradul de neîncredere în instituțiile europene a
    crescut vizibil. Conform Eurobarometrului din 2019, euroscepticismul era deja
    în creștere în rândurile italienilor, unde sentimentul proeuropean pierduse 20
    de puncte în sondaj față de nivelul înregistrat în anul 2010. Cu toate acestea,
    oamenii politici europeni au încercat să răspundă cât mai prompt la noul
    context de criză.


    Siegfried Mureşan, deputat din
    partea Partidului Popular European:

    Trebuie să fim cinstiți și să
    recunoaștem că nimeni nu a prevăzut, în ultimul an de zile, apariția acestei
    pandemii, a noului coronavirus. Ca atare, nimeni nu a fost pregătit pentru o
    asemenea pandemie. Nicio țară membră a Uniunii Europene, nici Statele Unite ale
    Americii, nimeni nu a fost pregătit 100% pentru un asemenea scenariu. La
    început, Uniunea Europeană a trebuit să își găsească rolul. Am avut nevoie de
    câteva săptămâni, în lunile februarie și martie, pentru a ne găși rolul. Iar eu
    cred că l-am găsit destul de bine și să ajutăm oamenii cu fonduri europene, cu
    produse, medicamente.



    Conform institutelor
    europene de cercetare, dezbaterile publice și rețelele sociale contribuie la
    deteriorarea încrederii în Uniunea Europeană, răspândind critici la modelul
    european. Dezinformarea și instrumentalizarea politică fac parte, de asemenea,
    din acest proces, cu riscul creșterii popularității forțelor naționaliste și extremiste.

    Siegfried Mureșan:

    Faptul că în primele săptămâni ale
    pandemiei Uniunea Europeană a avut nevoie să se organizeze a dus la percepția
    că Uniunea Europeană nu are soluții. Dar, după aceea, soluțiile au venit,
    oamenii au văzut acest lucru. Faptul că oamenii așteaptă soluții de la Uniunea
    Europeană mereu când apare câte o problemă – fie că a fost criza economică din
    urmă cu zece ani, fie că a fost criza refugiaților de acum cinci ani sau criza
    actuală, COVID-19 -, faptul că oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să
    contribuie la rezolvarea acestor crize arată că oamenii au încredere în
    instituțiile Uniunii Europene, iar noi trebuie să venim cu soluții concrete. Am
    văzut, cu prilejul acestei crize, că populismul nu ajută, că extremiștii nu au
    soluții. Tot oamenii politici proeuropeni, responsabili, sunt cei care, la
    finalul zilei, vin cu soluții concrete.


    Numeroase apeluri
    la unitate și solidaritate au fost înaintate în aceste luni de criză de la
    nivelul instituțiilor europene. Unii politicieni de seamă, între care și președintele
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au exprimat necesitatea unei abordări
    comune corente, pentru a reduce pe cât de mult posibil efectele pandemiei.


  • Conferința privind viitorul Europei – dialoguri cu cetățenii

    Conferința privind viitorul Europei – dialoguri cu cetățenii

    Criza economică și criza refugiaților au avut un impact destul de puternic asupra raporturilor dintre statele membre ale UE – accentuarea diviziunilor dintre Nord și Sud, creșterea divergențelor dintre Vest și Est, creșterea populismului, scăderea încrederii cetățenilor în Uniune. Se nasc întrebări din ce în ce mai multe legate de viitorul Europei.



    În ultimii ani, voci tot mai numeroase din lumea academică, și chiar de la nivelul instituțiilor europene, reclamă că este nevoie ca UE să acorde mai multă atenție cetățenilor săi, să aducă cetățenii în centrul preocupărilor și nu statele.



    În acest context, în anul 2017, Jean-Claude Juncker, președintele de atunci al Comisiei Europene, propunea proiectul Conferința privind viitorul Europei, gândită sub forma unor dialoguri cu cetățenii. Dialoguri pe care noua Comisie, condusă de Ursula von der Leyen, și-a propus să le reia, susținută fiind și de Parlamentul European și de Consiliu (adică, de miniștrii din statele membre).


    Invitată: Miruna Troncotă, coordonatoare la Centrul de Studii Europene din cadrul SNSPA.






  • Democrația deliberativă. Combaterea populismului prin participare și dezbatere

    Democrația deliberativă. Combaterea populismului prin participare și dezbatere

    Creșterea
    gradului de implicare a cetățenilor în procesele civice necesită identificarea
    acelor instituții, mecanisme și proceduri care pot îmbunătăți democrația
    reprezentativă în Europa, atât la nivel național, cât și comunitar, reprezintă
    firul roșu al volumului colectiv
    Democrația deliberativă. Combaterea populismului prin participare și dezbatere,
    coordonat de CEPS Bruxelles, în cadrul proiectului Towards a Citizens’ Union (2CU) – Către o Uniune a Cetățenilor (2CU).


    În privința
    rolului tehnologiei în acest proces, capitolul redactat de Mihai Sebe, Bogdan
    Mureșan și Eliza Vaș, experți în cadrul Institutului European din România,
    subliniază faptul că noile instrumente, precum democrația digitală sau
    e-democrația, au atât avantaje, cât și dezavantaje. Noile tehnologii pot
    facilita implicarea cetățenilor în procesul democratic, dar nu putem vorbi
    despre un model universal aplicabil în toate statele. Autorii mai
    sus-menționați propun și măsuri pe care decidenții trebuie să le ia în
    considerare în utilizarea instrumentelor digitale în cadrul procesului
    democratic.


    Mai multe
    informații respectiv adresa unde volumul poate fi consultat integral, în limba
    engleză, sunt disponibile aici




    (Ionuț Mircea Marcu, Expert Institutul
    European din România)

  • Klaus Iohannis, reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale. Atac la adresa PSD

    Klaus Iohannis, reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale. Atac la adresa PSD

    Printr-o declaraţie de presă, susţinută joi, de la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a avut o reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale, în special cea prin care declară neconstituțional articolul din OUG 1/1999, care stabilește că se dau amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite în starea de urgență.


    Preşedintele a avut un nou atac la adresa PSD, susţinând că PSD şi acoliţii săi sunt cei care fac tot posibilul ca eforturile întregii naţiuni să eşueze. Președintele consideră că PSD a rămas acelaşi partid preocupat să-şi salveze baronii.

    Am văzut ieri cu câtă satisfacție au primit unii politicieni decizia Curții Constituționale privind amenzile instituite în această perioadă de stare de urgență. Este încă un semn de nepăsare, inconștiență și neînțelegere a misiunii pe care o au, dar și o dovadă că pentru acești politicieni interesul politic este mai presus de oameni.

    Nu este cu totul surprinzător că astăzi aceste sancțiuni sunt discutabile, deși este evident pentru noi toți că ele au fost utile pentru a împiedica răspândirea virusului., a spus şeful statului.

    Preşedintele Iohannis a mai precizat că fără aceste măsuri şi restricţii din partea autorităţilor, ne-am fi confruntat cu un număr mai mare de decese:

    O spun cu toată responsabilitatea, fără aceste sancțiuni, morții pe care astăzi îi plângem ar fi fost mult mai mulți!


    Iohannis s-a adresat românilor, şi a făcut, din nou, apel la responsabilitate, precizând că: Pericolul epidemiei nu a trecut ieri, odată cu decizia
    Curții Constituționale. Responsabilitatea fiecăruia dintre noi este în
    continuare aceeași. Regulile și sancțiunile impuse de autorități nu au avut și
    nu au alt scop decât protejarea sănătății și vieții fiecăruia dintre noi.




    Numai respectând aceste măsuri vom putea să ne reluăm
    activitățile cotidiene, să se joace copiii în parc, să ne revedem părinții în
    deplină siguranță.




    Iar politicienilor care fac un scop din apărarea și
    protejarea drepturilor celor care încalcă legea le cer să înceteze ca prin
    acțiunile și discursul lor să mai pună în pericol viața cetățenilor.


    Preşedintele Iohannis a mai declarat că PSD a lucrat în Parlament ”mult şi prost, toxic de-a dreptul”.


    Profitând de faptul că atenția publică este concentrată, cum este și firesc, pe lupta pentru controlul epidemiei, PSD-ul a lucrat în Parlament.

    A lucrat mult și prost, toxic de-a dreptul, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani. A continuat să facă ce știe mai bine acest partid nociv, care a scos în stradă, să nu uităm, sute de mii de români revoltați, care a pus România în posturi jenante în fața partenerilor europeni.


    Iohannis a făcut referire şi la decizia CEDO, dată în urmă cu doua zile, prin care Laura Codruţa Kovesi a câştigat procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România.

    În urmă cu două zile, CEDO a dat o decizie care ne-a arătat, din nou, tuturor, care era agenda reală a pesediștilor, pe care nu au abandonat-o nici acum


    Preşedintele a precizat că resetarea României nu se va putea realiza câtă vreme PSD-ul continuă să controleze majoritatea parlamentară.


    Resetarea României înseamnă o construcție în jurul a ceea ce funcționează, în jurul românilor onești, a profesioniștilor care au performat în aceste luni de criză, a celor care au rezistat presiunilor politice și și-au făcut datoria bine.

    Ei trebuie lăsați, promovați și încurajați să schimbe România în bine, iar politicienii retrograzi vor deveni cu certitudine, prin votul cetățenilor, o minoritate insignifiantă în viitorul Parlament.

    După ce vom ieși din această criză, principalul nostru obiectiv trebuie să fie cel de a pune România pe drumul unei dezvoltări temeinice și durabile.

    Știm ce avem de făcut și vom continua cu și mai multă energie să reparăm tot ceea ce s-a dovedit în această perioadă că funcționează, a spus preşedintele Iohannis la sfârşitul declaraţiei de presă.

  • Cetățenia europeană ep. 1

    Cetățenia europeană ep. 1

    În calitate de cetățeni ai unei țări din UE, suntem, în mod automat, cetățeni ai UE. Cetățenia europeană vine cu multe drepturi, dar și cu responsabilități. Ce înseamnă să fii cetățean european? Cum ne raportăm la cetățenia europeană? La aceste întrebări răspunde în acest prim episod, dar și în următoarele dedicate cetățeniei europene, lector univ. dr. Miruna Butnaru Troncotă.

    Odată cu Tratatul de la Lisabona, avem Carta drepturilor fundamentale – capitolul 5 al Tratatului. Este pentru prima dată când într-un tratat constituțional, cum a fost el numit, se face referire exactă la drepturile pe care noi le avem ca cetățeni. Deci, putem vorbi de o consfințire legală, foarte clară, a cetățeniei europene. Și foarte necesară. Pe fondul populismului și al euroscepticismului și al atacurilor la adresa statului de drept din anumite state membre, cetățenia europeană poate deveni o ancoră democratică. De aceea, cunoașterea drepturilor e foarte importantă ( Miruna Butnaru Troncotă).



  • “O singură ţară nu poate rezolva problemele globale în lume” – Cancelarul german Angela Merkel

    “O singură ţară nu poate rezolva problemele globale în lume” – Cancelarul german Angela Merkel

    Liderii UE au discutat la Summitul de la Sibiu despre provocările și prioritățile UE în perspectiva următorilor ani. Agenda a fost convenită în iunie 2014 de Consiliul European și a fost transpusă în cele 10 priorități politice ale Comisiei Juncker.

    După cinci ani, eforturile de punere în aplicare a acestor priorități s-au materializat în rezultate concrete pentru cetățeni, în pofida unor dificultăți neprevăzute, care continuă să reprezinte provocări serioase pentru Uniunea Europeană. Cancelarul german Angela Merkel a spus că:

    Este simbolic că am fost în Sibiu la 15 ani după marea extindere a Uniunii Europene. Cred că acest oraș este un simbol pentru schimbările puternice din Europa pentru că avem minoritatea germană care trăiește foarte bine cu românii. Minoritatea germană din România este o punte bună între România şi Germania. Am discutat despre problemele Uniunii Europene. Putem discuta unii cu alții înainte de alegerile europene despre toate subiectele. Am dovedit că și în situații de criză ne ajutăm unii pe alții, suntem solidari. Am depășit împreună situații cum a fost criza financiară sau situația migrației. Trebuie să dezvoltăm proiectul european într-unul care durează.

    Am discutat astăzi despre agenda strategică a UE adică ceea ce este important pentru noi după alegerile europene. Am avut o primă discuţie despre această agendă strategică şi vom mai discuta despre ea și în iunie la Consiliul European. Chiar dacă avem opinii diferite, vom căuta viitorul comun, vrem să luăm măsuri să menţinem securitatea, bunăstarea, dar ne interesează să şi păstrăm valorile europene şi să le promovăm în afara Uniunii Europene. Vom munci, vom colabora împreună cu noua Comisia Europeană și cu Parlamentul European. Pentru noi a fost important să ne definim rolul în această lume, să mai spunem odată că luptăm pentru o Europă a valorilor și cei mai mulţi au fost de acord. O singură țară nu poate rezolva problemele globale în lume. Am discutat și despre protecția mediului și despre climă. La capitolul climă am vorbit despre rolul Uniunii Europene. Există o inițiativă a 9 țări și eu susțin această inițiativă.

    Ca urmare a discuţiilor de la Sibiu, a fost formulată Agenda Strategică a UE 2019-2024, care va fi adoptată la Consiliul European din iunie. La Summitul de la Sibiu din 9 mai, primul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, liderii europeni si-au luat angajamentul de a rămâne uniți la bine și la rău înainte de alegerile pentru Parlamentul European, considerate a fi unele cruciale pentru viitorul UE și amenințate de o ascensiune fără precedent a populiștilor în fief-ul democrației europene.


  • Populismul și extremismul înaintea alegerilor europene

    Populismul și extremismul înaintea alegerilor europene


    Unul din 10 europeni cu drept de vot susține discursul partidelor de extremă dreaptă, potrivit unui sondaj YouGov, publicat vineri, cu o lună înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, informează agenția DPA, citată de Agerpres. De precizat că sondajul a fost realizat pentru fundaţia germană Bertelsmann, prin chestionarea a peste 23.000 de persoane din 12 state membre UE.



    “Partidele populiste au reuşit să creeze o bază electorală stabilă pentru ele însele într-o perioadă relativ scurtă de timp. Dar valorile lor ridicate de respingere simultană arată de asemenea cât de periculos ar fi pentru alte partide să imite partidele populiste”, a declarat Robert Vehrkamp, unul dintre autorii studiului.



    Alegătorii europenii știu pe cine nu vor



    Sondajul YouGov mai arată că valori negative mult mai mari decât cele pozitive în rândul electoratului european. Astfel, cel mai probabil că o bună parte din populația UE va vota mai degrabă împotriva unui partid decât din convingere pentru o anumită mişcare politică.


    Doar 6,3% dintre cei chestionaţi au declarat că au o identitate politică pozitivă, în timp ce 48,8% au numit un partid pentru care nu ar vota “niciodată”.



    Datele sondajului publicat vineri mai indică faptul că 50,7% dintre alegătorii europeni resping partidele liberale, 47,8% nu vor susține creştin-democraţii sau conservatorii, 47% nu ar vota niciodată Verzii şi 42% îi resping pe social-democraţi sau socialişti.


    Totuși, rata de respingere este chiar mai mare și în privința mișcărilor de extremă dreaptă. Astfel, 52,8% din electorat respinge dreapta radicală, iar 52,2% dintre respondenți spun că nu ar vota niciodată pentru stânga radicală.



    Interes crescut pentru alegerile europene din mai



    Studiul mai arată că cetățenii europeni sunt cel mai mult receptivi la discursul partidelor extreme când simt că opiniile lor nu sunt reprezentate de principalul curent politic.


    Fundația Bertelsmann a testat această idee prin a arăta selectiv respondenţilor platformele electorale ale partidelor UE. Cei care nu au putut găsi teren comun cu platformele şi-ar declara mai degrabă sprijinul pentru un partid populist, chiar dacă nu ar fi făcut-o la începutul procesului.



    Sondajul YouGov mai constată un interes ridicat pentru alegerile europarlamentare din mai. 68% dintre respondenţi au declarat vor lua parte la scrutin, iar în Germania cifra celor interesați este de 73%.

  • Populismul şi viitorul Europei – dezbatere în plenul PE

    Populismul şi viitorul Europei – dezbatere în plenul PE

    Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a găzduit o nouă dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și eurodeputați. Invitatul din această lună a fost președintele Ciprului, Nicos Anastasiades.

    Pentru a avea o Uniune Europeană solidă și pregătită în fața populismului, în contextul alegerilor europene de anul viitor, este necesară o reflecţie sinceră asupra domeniilor în care am eșuat – consideră preşedintele cipriot Nicos Anastasiades. În fața plenului reunit la Strasbourg, oficialul cipriot a făcut apel la unitate în rândul statelor membre şi şi-a exprimat satisfacţia pentru oportunitatea de a le prezenta eurodeputaţilor viziunea sa privind viitorul Uniunii Europene. În opinia preşedintelui cipriot, politicile europene trebuie să fie conforme cu cerințele cetățenilor, iar factorii de decizie trebuie să reflecteze sincer dacă măsurile sunt în acord cu doleanţele oamenilor. Părăsirea Uniunii Europene de către un stat membru, naţionalismul care câștigă teren, populismul care face ca oamenii să își piardă încrederea în Uniune, creșterea numărului de acte teroriste – toate aceste lurcruri trebuie să ne dea de gândit – a subliniat Nicos Anastasiades. Continuăm să menținem viziunea inițială a unei Europe prospere și puternice – a mai spus preşedintele Anastasiades.

    Vice-preşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a salutat discursul preşedintelui cipriot şi solidaritatea europeană de care a dat mereu dovadă. Katainen a evidenţiat mai ales eforturile depuse de Cipru în chestiunea spinoasă a migraţiei, în contextul crizei financiare şi economice care a afectat profund ţara.

    Totodată, Jyrki Katainen a sublimit necesitatea unei discuţii reale pe tema viitorului buget european pe termen lung: Nu este vorba doar de numere şi de cifre. Este vorba despre viitorul nostru. Este vorba despre a decide ce ar trebui să obțină Europa. Și este vorba despre a decide unde să investim în viitorul nostru, despre problemele care contează cel mai mult pentru poporul Ciprului și pentru întreaga Europă. Din acest motiv, Comisia a prezentat un buget echitabil, modern și echilibrat. Un buget mai eficient și mai concentrat pe problemele care contează cel mai mult – la fel cum a cerut Ciprul atât de mult timp. De exemplu, va exista o creștere de aproape trei ori a fondurilor pentru migrație și securitate, pentru a ne asigura că Europa își poate proteja cetățenii. Acest lucru va fi deosebit de important pentru Cipru, ca țară care și-a asumat atât de multă responsabilitate în acest domeniu. Finanțarea pentru cercetare și inovare va fi majorată cu 50%. De asemenea, am propus dublarea instrumentelor Erasmus +, iar un nou program în valoare de 9 miliarde de euro va sprijini transformarea digitală a Europei.


  • Democraţia în Uniunea Europeană

    Democraţia în Uniunea Europeană

    Bruxelles-ul a găzduit Colocviul Anual privind Drepturile Fundamentale, tema din 2018 fiind Democraţia în Uniunea Europeană.

    Colocviul a avut ca obiective principale să reafirme că democraţia este valoarea comună esenţială în Uniunea Europeană şi în toate ţările sale membre şi să caute noi modalităţi ca Uniunea Europeană şi societăţile europene să-şi reînnoiască angajamentul democratic. Dezbaterile au avut loc în contextul apropiatelor alegeri europarlamentare şi al împlinirii a 70 de ani de la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

    Politicieni de rang înalt la nivel naţional şi european, organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai societăţii civile, ai presei şi ai social media, ai mediului de afaceri şi academic, dar şi multi alţii au încercat să identifice căi de promovare a participării democratice libere, deschise și sănătoase într-o eră care se remarcă printr-un interes şi o prezenţă a cetăţenilor tot mai scăzute la urnele de vot, populism, digitalizare și amenințări la adresa societății civile.

    Pentru prim vice-preşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, digitalizarea este una dintre cele mai mari provocări:

    Cred că cea mai mare provocare căreia trebuie să-I facem faţă este adaptarea la lumea care se schimbă incredibil de repede. Distanţele în această lume digitalizată şi-au pierdut orice sens, iar a patra revoluţie industrială se traduce prin faptul că relaţia fiecărui om cu celălalt, cu societatea şi cu lumea în ansamblul ei se schimbă mai mult decât în cele trei revoluţii industriale anterioare, mai rapid, ubicuu, la nivel global şi în condiţii diferite.

    Noi, ca europeni, am experimentat contextul în care influenţa Europei, în termeni de forţă a proiecţiei, s-a schimbat. În acelaşi timp, absolut îndreptăţit, oameni din alte părţi ale mapamondului îşi cer drepturile pentru locul lor în lume. De ce alţi oameni din alte zări nu ar trebui să trăiască la fel ca noi? Au dreptul să o ceară şi să o câştige ca şi noi. Noi ar trebui să le fim sursă de inspiraţie. Căci, foarte adesea, ei nu vor să aibă doar viaţa materială pe care o avem noi, ci şi o viaţă bazată pe valorile noastre, pe modul nostru de a trăi laolaltă pe acest continent al diversităţii.

    Dezbaterile de la Colocviul Anual privind Drepturile Fundamentale gazduit de Bruxelles au vizat şi promovarea unei largi participări și reprezentări ca o condiție pentru societățile democratice incluzive. Participanţii au analizat şi oportunitățile și provocările generate de digitalizare pentru o dezbatere democratică informată, corectă și pluralistă și discutarea impactului negativ al propagandei.


  • 2017, an de răscruce pentru UE

    2017, an de răscruce pentru UE

    2017 va fi un an de răscruce, consideră comisarul european pentru Dezvoltare Regională, românca Corina Creţu, într-un articol publicat de New Europe. In opinia acesteia, schimbările climatice şi populismul pot crea haos pe termen lung şi nu pot fi combătute decât prin rezolvarea cauzelor care stau la baza celor două fenomene. In primul caz răscrucea va consta în implementarea unor măsuri care să învingă schimbările climatice pe termen lung.



    În cazul populismului, “deşi istoria arată că nicio ţară nu a progresat atunci când s-a retras în cochilia sa, percepţia există. Trebuie deci să rezolvăm această problemă. În 2017. Nu putem să-i mai acordăm timpului timp,” a mai scris comisarul român, parafrazându-l pe fostul preşedinte francez, Francois Mitterand. Comisarul român crede că un element care poate avea un rol important în rezolvarea acestor probleme este comunicarea, mai ales în epoca reţelelor de socializare.



    “Europa aduce veşti bune, însă nu este mereu percepută aşa. Concluzia este că nu reuşim să le comunicăm europenilor aceste veşti bune.” 2017 este şi un an de răscruce pentru comunicare, sustine dna Creţu, care consideră că este timpul ca oficialii UE să se concentreze mai puţin pe comunicate şi conferinţe de presă şi mai mult pe comunicarea directă cu europenii prin reţelele de socializare. Ea a atras atentia că şi mesajul are nevoie de schimbare, iar oficialii UE trebuie să ofere mesaje relevante.



    Faimosul aforism care spune că “Nu e de ajuns să se facă dreptate; trebuie să se vadă că se face dreptate” ar trebui — spune Corina Creţu- transpus în “Nu e de ajuns ca Uniunea Europeană să servească 500 de milioane de europeni, trebuie să se şi vadă că îi serveşte”. În opinia ei, în 2017, instituţiile europene trebuie să se axeze pe susţinerea celor care beneficiază de politicile regionale, care trebuie să se facă auziţi, de la oraşe şi regiuni până la întreprinderi mici şi mijlocii, universităţi, organizaţii neguvernamentale, tineri, spitale.



    Comisarul UE a explicat că, într-o perioadă când sectorul privat nu are încredere în bugetele naţionale, bugetul UE, şi mai ales politicile regionale, e văzut ca o garanţie a unei investiţii solide pentru toţi. “O politică regională solidă înseamnă o Europă mai puternică. Iar o Europă mai puternică înseamnă mai puţine reflexe naţionaliste. Dacă reuşim aceste lucruri, vom avea un 2017 negociat cu succes”, a conchis Corina Creţu.

  • Raport guvernamental

    Raport guvernamental

    Creşterea economică a României estimată pentru acest an este de 4,8%, faţă de o prognoză iniţială de 4,2 procente. Anunţul a fost făcut de premierul Dacian Cioloş, care a prezentat, luni, situaţia economică a ţării în plenul Parlamentului. Potrivit primului ministru, pe toată perioada scurtului său mandat de până acum, Executivul tehnocrat a încercat să asigure un mediu economic mai predictibil, favorabil investiţiilor, precum şi o gestionare eficientă şi transparentă a banului public.



    Creşterea economică de 5,2% din PIB în primul semestru al acestui an se reflectă în numărul mai mare de locuri de muncă, în scăderea şomajului şi într-o mai bună salarizare – a spus premierul Cioloş. Cu alte amănunte – şeful Guvernului: “Nu intenţionăm, până la sfârşitul acestui mandat, să creştem nicio taxă. Nu intenţionăm să creştem niciun impozit. Nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie, aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, în acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru inputurile consumate în agricultură şi tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales al micilor producători, intenţionăm să venim cu modificări în sensul simplificării în Codul Fiscal, prin care să propunem un regim TVA special pentru micii agricultori.”



    Dacian Cioloş a anunţat că o schemă de ajutor de stat, care să vină în sprijinul IMM-urilor, va fi pusă în practică până la sfârşitul acestui an. Guvernul pregăteşte şi reformarea sistemului de asistenţă socială şi facilităţi fiscale pentru cei care investesc în formarea profesională. Discursul din Parlament al primului ministru, ţinut la insistenţele preşedintelui social-democraţilor, Liviu Dragnea, nu a fost pe placul PSD, aparent neconsolat de pierderea puterii în urmă cu mai puţin de un an, odată cu demisia fostului şef al Guvernului, Victor Ponta.



    De aceea, Liviu Dragnea a criticat prestaţia actualului Executiv, acuzându-l pe premierul Cioloş că nu a vorbit în româneşte, ci pe limba tehnocraţilor, care sună străin şi este ruptă de realitate: “Aţi folosit cuvântul creştere, în loc de cuvântul eşec, iar românii încep să simtă din ce în ce mai mult eşecul acestui Guvern.” Replica a venit prompt!



    “Eu nu vorbesc şi nici nu vreau să învăţ limba română a demagogiei şi a populismului” – a spus Dacian Cioloş, care a întărit: “Spuneaţi că această creştere economică nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede, încă, în buzunarele oamenilor. Problema este că această creştere, anul acesta, nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice şi probabil că asta afectează mai mult.”



    În plus, prezenţa sa în Parlament – a mai a spus premierul Dacian Cioloş – nu a avut drept scop câştigarea de voturi. În perspectiva alegerilor legislative din decembrie, lupta politică începe să se ascută, orice prilej al oricărei formaţiuni de a câştiga capital electoral fiind exploatat la maximum. Or, pentru partidele reprezentate în Legislativ, discursul premierului pare să fi fost, deja, unul dintre ele.

  • Preşedintele Iohannis despre starea României

    Preşedintele Iohannis despre starea României

    Un an electoral lipsit de populism, preocupare pentru agenda cetăţenilor şi colaborare cu celelalte puteri ale statului – este ceea ce îşi doreşte, în plan intern, preşedintele Klaus Iohannis, în perioada următoare, de la Parlament. Experienţa i-a învăţat pe români că încheierea unui ciclu electoral a antrenat, în preajma fiecărei primeniri a clasei politice, măsuri care să avantajeze o formaţiune sau alta, politici adoptate în urma unor meschine calcule electorale, alocări de fonduri după culoarea politică, promisiuni populiste sau nesustenabile şi chiar legi niciodată aplicate. Nimeni nu contestă dorinţa legitimă a partidelor de a câştiga voturi.



    Dar, cum orice derapaje pot fragiliza democraţia şi economia României, în 2016 – an al alegerilor locale şi parlamentare – politicienii au şansa de a face lucrurile altfel, a spus preşedintele Iohannis. Competiţia pentru voturi nu trebuie să excludă preocuparea pentru construcţia pe termen lung, febra campaniilor nu trebuie să oprească dezbaterea aşezată, iar subiectele spectaculoase nu trebuie să elimine de pe agenda publică teme majore de interes pentru viaţa românilor.



    Apropierea finalului de mandat politic poate să însemne, deci, mai multă atenţie, mai multă responsabilitate şi mai multă preocupare de a asculta în mod autentic ce-şi doresc cetăţenii. În discursul susţinut, luni, în faţa Legislativului, Klaus Iohannis a punctat: “Ceea ce vă propun este un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al măsurilor hazardate.



    Plecând de la aceste consideraţii, mizele majore ale anului 2016 sunt recâştigarea încrederii în politică, buna funcţionare a instituţiilor democratice, continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese şi a câştigat respectul partenerilor externi şi edificarea de temelii pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere.



    Preşedintele Klaus Iohannis îşi menţine angajamentele referitoare la consolidarea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie. În acest context, el este nemulţumit că Parlamentul blochează, în continuare, cererile justiţiei. “Sunt neplăcut surprins de faptul că, în anumite speţe, încă nu s-a înţeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor justiţiei. Aşa se face că, în materie de răspuns la solicitările justiţiei, după câţiva paşi înainte urmează unul înapoi, care pune din nou în discuţie credibilitatea Parlamentului şi voinţa unor raporturi corecte cu justiţia.



    Şeful statului avertizează că nu va fi un simplu spectator în ceea ce priveşte numirea noilor şefi ai DNA şi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi speră că în această zonă va fi o competiţie serioasă, fără implicarea politicului. În plan extern, unul dintre obiectivele României la summitul NATO de la Varşovia este confirmarea interesului puternic al Alianţei pentru zona Mării Negre. România trebuie să participe, totodată, activ nu doar la identificarea soluţiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci şi la reîntărirea angajamentului şi încrederii în proiectul european.