Radio România Internațional

Tag: Porosenko

  • Ucraina, victoria partidelor europene

    Ucraina, victoria partidelor europene

    Prooccidentalii ucrainieni au obţinut, duminică, la alegerile legislative, o victorie foarte importantă pentru viitorul ţării lor, aflată, încă, sub ameninţarea războiului şi a dezmembrării. Preşedintele Petro Poroşenko, cel care a convocat aceste alegeri anticipate declara, la încheierea scrutinului, că mai mult de trei sferturi dintre alegătorii prezenţi la urne au sprijinit puternic şi ireversibil orientarea Ucrainei spre Europa. Guvernul de la Kiev a câştigat un vot de încredere convingător acordat de popor, a mai subliniat Poroşenko.



    Potrivit estimărilor, circa 70% dintre voturi au fost obţinute de cinci partide prooccidentale. Blocul Poroşenko, în care se regăseşte şi partidul UDAR al fostului boxer, Vitali Kliciko, a primit peste 20% din voturi, în timp ce pe poziţia a doua s-a plasat Frontul Popular al premierului Arseni Iaţeniuk, urmat de Samopomitch — partidul reprezentanţilor societăţii civile şi al combatanţilor veniţi din Est. Ultimele două formaţiuni sunt favorabile unei ofensive mai dure contra separatiştilor proruşi din estul ţării. Blocul Opoziţiei care reuneşte aliaţii fostului preşedinte, Viktor Ianukovici a strâns 8%, depăşind pragul minim necesar pentru a accede în parlament, spre deosebire de Partidul comunist, care a fost votat de numai 3% din alegători.



    Vor mai fi reprezentate în Rada de la Kiev Partidul Radical şi formaţiunea naţionalistă Svoboda şi partidul Batkivşcina al fostului premier, Iulia Timoşenko. Rata prezenţei la vot a fost de aproape 40%. În jur de cinci milioane de alegători, dintre cele 36 de milioane din întreaga ţară, nu au putut vota, în Crimeea, anexată de Rusia, în martie şi în zonele controlate de separatişti din est. AFP noteaza, cu toate acestea, că rezultatul alegerilor reprezintă o victorie de o amploare fără precedent de la independenţa Ucrainei, în 1991 şi după şase luni de conflict în estul ţării între armata ucraineană şi rebelii proruşi, soldat cu peste 3.700 de morţi.



    Ucrainenii au votat pentru soluţionarea paşnică şi politică a conflictului armat cu rebelii proruşi din estul ţării, spunea, duminică, preşedintele Poroşenko, adresându-se naţiunii ucrainene. El a salutat, totodată, declinul partidului comunist, care pentru prima dată de la independenţa acestei foste republici sovietice, nu mai intră în parlament. În termeni tehnici, Porosenko se aşteaptă, după validarea rezultatelor, la formarea rapidă a unei noi coaliţii în parlament şi apoi la formarea unui nou guvern în care, potrivit experţilor, actualul prim-ministru, Arseni Iaţeniuk ar trebui să-şi păstreze postul.

  • România şi situaţia din Ucraina

    Comunitatea românească din Ucraina — circa jumătate de milion de persoane — e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, în luna septembrie va fi redeschis punctul românesc de frontieră de la Vicov, închis în 2010.



    Demersul este benefic pentru etnicii români din ţara vecină, deoarece în acest mod traseul dintre localităţile ucraineană Cernăuţi şi românească Putna se va scurta cu 100 de kilometri. Pe lângă vorbe frumoase, e nevoie şi de lucruri mici, dar concrete şi importante — spunea premierul social-democrat Victor Ponta, care, referindu-se la situaţia din ţara vecină, a reafirmat, luni, sprijinul total şi necondiţionat al Bucureştiului pentru suveranitatea şi integritatea ei teritorială.



    Amintind că România a susţinut toate deciziile legate de sancţiunile economice la adresa Rusiei, premierul Ponta a precizat: Important este un singur lucru: că poziţia României, de altfel, poziţia Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, este foarte clară şi neechivoc legată de integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. România consideră că încetarea imediată a oricărui sprijin pentru separatiştii din estul Ucrainei, sprijin venit din Federaţia Rusă, este obiectivul fundamental şi pe termen scurt.”



    Lansată la Moscova, ipoteza unei eventuale federalizări a Ucrainei nu este bine primită la Bucureşti. Legat de acest subiect, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a punctat: Poate fi o mai mare descentralizare. Pot fi mai multe competenţe acordate autorităţilor locale regionale, dar este atributul forţelor politice interne ale Ucrainei. Nu credem că sugestii sau solicitări din exterior ar ajuta acest proces politic. Nu. Procesul politic ţine de suveranitatea internă a Ucrainei.”



    O veritabilă lansare a procesului politic intern nu se poate, însă, face — reiterează România — decât dacă Rusia îşi opreşte imediat orice formă de sprijin, politic şi militar, pentru separatiştii rusofoni. Între timp, pe teren, în estul Ucrainei, armata ucraineană a făcut progrese semnificative în ultimele săptămâni împotriva rebelilor. La rândul lor, aceştia au anunţat că au declanşat o contraofensivă. Statele Unite au denunţat o intensificare a amestecului militar rus.



    În tot acest context, preşedintele Petro Poroşenko a dizolvat Parlamentul de la Kiev, populat, în parte, de deputaţi care susţin mai mult sau mai puţin pe faţă rebeliunea separatistă, şi a convocat alegeri anticipate pe 26 octombrie. Poroşenko speră ca, până atunci, situaţia din estul ţării să fie suficient de stabilă, astfel încât scrutinul să legitimeze politicile pro-europene şi campania împotriva separatiştilor. În patru luni de conflict, peste 2.200 de oameni au murit, mii au fost răniţi şi sute de mii şi-au părăsit casele din cauza violenţelor.

  • Europa şi Ucraina după alegerile din 25 mai

    Europa şi Ucraina după alegerile din 25 mai

    Liderii europeni au chemat, marţi, Rusia să coopereze cu noul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, să continue retragerea trupelor sale masate la graniţa ucraineană şi să oprească intrarea separatiştilor şi a armelor în această ţară. Într-o declaraţie comună publicată după un summit desfăşurat la Bruxelles, “cei 28” încurajează Moscova să se angajeze într-un dialog deschis şi sincer pentru a găsi o soluţie la criză.


    Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene: ”Mesajul principal al declaraţiei referitoare la Ucraina este că suntem alături de un lider ales în mod legitim, că vom continua să oferim tot sprijinul nostru stabilizării acestei ţări şi că o vom ajuta să reziste cât mai bine presiunilor.”



    Sprijinul european va viza, în principal, procesul de reformă constituţională, stabilizarea economică şi creşterea securităţii energetice. Liderii UE îi cer, totodata, lui Poroşenko, în general autorităţilor de la Kiev, să iniţieze, rapid, reforme constituţionale şi de descentralizare. Declaraţia, deşi nu ameninţă direct Moscova cu noi sancţiuni, face o aluzie la programul de sancţiuni specifice aplicat de UE împotriva Rusiei. Cei 28 sunt de acord să continue lucrările pregătitoare asupra sancţiunilor de ordin economic, faza 3, astfel încât acestea să fie gata pentru a fi aplicate, dacă evenimentele vor cere acest lucru.



    UE constată, de asemenea, cu îngrijorare, deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Crimeea, de la anexarea ei ilegală de către Rusia, în martie. Liderii Uniunii reafirmă că nu vor recunoaşte, niciodată, anexarea peninsulei la Rusia. Pe de alta parte, UE caută soluţii pentru uşurarea poverii datoriilor Ucrainei faţă de Federaţia Rusă, în domeniul energetic. Astfel, Comisia Europeană este prezentă la negocierile ruso-ucrainene pe acesta temă, care au loc la Berlin.



    Comisarul european, Gunther Oettinger, a anunţat că un prim rezultat al negocierilor ar fi achitarea unei tranşe din datoria Ucrainei, de 2 miliarde de dolari, din fonduri primite de la FMI, Banca Mondială sau Banca Europeană. Preşedinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, a declarat, la rândul său, că se aşteaptă ca Ucraina şi UE să semneze un acord asupra unor legături comerciale mai strânse, la un summit al UE, pe 27 iunie. Kievul şi UE au semnat capitolele politice ale unui acord de asociere dar aprobarea părţii comerciale a fost amânată, până după alegerile prezidenţiale din Ucraina.

  • Alegeri prezidenţiale şi viitorul Ucrainei

    Alegeri prezidenţiale şi viitorul Ucrainei

    După luni de entropie sângeroasă, Ucraina a reînceput, duminică, să arate ca un stat funcţional. La începutul anului, sub presiunea manifestanţilor pro-occidentali, fostul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici pleca de la putere călcând pe cadavre. În martie, autorităţile provizorii de la Kiev asistau neputincioase şi, practic, fără reacţie cum Rusia anexează peninsula Crimeea, din sud. În aprilie, aceleaşi autorităţi declanşau ceea ce au numit operaţiunile antiteroriste contra secesioniştilor rusofili din estul ţării, operaţiuni despre care experţii militari afirmă că s-au împotmolit îniante de a fi restabilit controlul Kievului asupra regiunilor rebele.



    Scrutinul prezidenţial adjudecat, încă din primul tur, de omul de afaceri Petro Poroşenko e o probă că, obosiţi de incertitudini, ucrainenii au nevoie de o conducere cu identitate clară şi cu o largă legitimitate politică. Ei i-au oferit noului preşedinte peste 55% din sufragii, convinşi, spun analiştii, de mesajul său echilibrat. Pasională, imprevizibilă, controversată, principala sa contracandidată, fostul premier Iulia Timosenko n-a obţinut decât puţin peste zece procente.



    Născut în vest, în oraşul Bolgrad, din sudul provinciei istorice Basarabia — care, până la anexiunea sovietică din 1940, a aparţinut României -, supranumit Regele ciocolatei, Poroşenko are 48 de ani şi o avere estimată la 1,6 miliarde miliarde de dolari. A pledat permament pentru opţiunea europeană, dar şi pentru normalizarea relaţiilor cu Rusia. Întrebat unde va întreprinde prima vizită în calitate de şef al statului, la Moscova sau la Bruxelles, el a spus că va merge în Donbas, adică în epicentrul rebeliunii secesioniste.



    Prima sarcină pe care şi-a asumat-o este să pună capăt conflictului din estul ţării, unde alegerile au fost, practic, boicotate: în regiunile Doneţk şi Lugansk au fost deschise doar câteva secţii de votare. Cu toate acestea, aşa cum notează analiştii, citaţi de trimisul special al Radio România la Kiev, prezenţa mare la vot validează legitimitatea alegerilor. Dialogul cu Rusia, afirmă noul preşedinte ucrainean, va trebui mediat de Statele Unite şi Uniunea Europeană şi va porni de la premisa că Ucraina optează liber pentru viitorul său.



    La Moscova, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia va recunoaşte alegerea poporului ucrainean, o va respecta şi este gata să lucreze cu noua conducere de la Kiev. Deşi eclipsate de alegerile pentru Parlamentul European, cele din Ucraina au fost salutate de cancelariile occidentale, mulţumite de corectitudinea scrutinului şi de absenţa unor incidente majore. “Alegerile au fost libere şi corecte” — a afirmat şi preşedinte României vecine, Traian Băsescu, care l-a felicitat pe noul său omolog.