Radio România Internațional

Tag: portofoliu

  • Priorităţile noului comisar european Corina Creţu

    Priorităţile noului comisar european Corina Creţu

    Pentru eurodeputata social-democrată Corina Creţu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, a mai rămas un singur pas, şi el, pur procedural, către preluarea, oficială, a portofoliului.



    Avansată de Guvernul de la Bucureşti, controlat de formaţiunea politică din care provine, confirmată, apoi, după un interviu, de şeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, candidatura sa pentru portofoliul politicii regionale a rămas în picioare şi dupa audierea din comisia de specialitate a Parlamentului European, finalizată cu un aviz favorabil.



    Virtual titulară a unui portofoliu care în actualul buget al Uniunii, ce acoperă perioada 2014 — 2020, va gestiona fonduri de peste 350 de miliarde de euro, Corina Creţu şi-a facut cunoscute priorităţile, între care se regăsesc, firesc, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Corina Creţu, într-un interviu acordat corespondentei Radio România la Bruxelles: ”Politica regională, cu un sfert din bugetul Uniunii Europene, va avea de adus o contribuţie importantă la acest plan. Eu cred că avem un regulament nou, care este foarte important şi care va permite să ne axăm pe domenii de creştere economică şi care creează locuri de muncă. Vorbesc de cercetare-inovare, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în privinţa acelor ţări (inclusiv Romania, n.red) care nu au absorbit 50% din ceea ce aveau de absorbit în perioada 2007 – 2013, cred că vom face un grup de lucru. Aceasta pentru a le ajuta să utilizeze cât mai bine perioada care a mai rămas de cheltuire a banilor până la finalul anului 2015”.



    Pe de altă parte, a mai spus ea, politica regională este unul dintre cele mai importante instrumente ale solidarităţii în interiorul Uniunii Europene. Corina Creţu: ”Cred că este un principiu foarte important care stă şi la baza politicii de coeziune. Atât ţările mai dezvoltate cât şi cele mai puţin dezvoltate pot să-şi dea seama că investind în regiuni, investind în economia reală, investind în oameni şi ajutându-i să-şi îndeplinească propriul lor potenţial, potenţialul maxim, de fapt, investim în întreaga UE”.



    În plus, ea a promis şi toleranţă zero faţă de fraudarea fondurilor europene. Angajamentul său are o greutate aparte, în condiţiile în care Corina Creţu reprezintă o ţară în care sifonarea banilor comunitari nu a fost şi nu este asociată cu raritatea. Ca dovadă, într-un recent clasament al Comisiei Europene, România ocupă locul doi, după Italia, la numărul cazurilor de fraudare şi poziţia a treia, după Italia şi Polonia, în privinţa sumelor deturnate.

  • Portofoliu european important pentru România

    Portofoliu european important pentru România

    Preşedintele ales al noului Executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, a prezentat, miercuri, componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019. România, prin eurodeputata Corina Creţu, va deţine portofoliul Politicii Regionale, care va fi concentrat pe creştere economică, unul din principiile anunţate ca prioritare de Jean-Claude Juncker. Potrivit acestuia, cu noua comisie s-a creat ocazia şi obligaţia unui nou start în Europa, care să conducă la redresarea situaţiei geopolitice dificile şi la revenire economică pe continent.



    Politici Regionale, cu un buget de 350 de miliarde de euro în exerciţiul bugetar 2014-2020, este un portofoliu axat pe investiţii. El susţine crearea de locuri de muncă, competitivitatea, creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă. Politica regională exprimă, de asemenea, solidaritatea UE faţă de ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate. Portofoliul a fost deţinut, anterior, de austriacul Johannes Hahn; el a urmărit, între altele, reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale semnificative care există, încă, între regiunile Europei.



    La Bucureşti, numirea Corinei Creţu a fost bine primită de clasa politică. Liderul PSD, la coguvernare, premierul Victor Ponta a declarat că România a primit un portofoliu important în viitorul Executiv european: ‘Este o recunoaştere a faptului că vocea României contează pe plan european, că avem aliaţi şi parteneri importanţi şi că, la rândul nostru, putem să acţionăm ca o ţară demnă de apartenenţa sa la UE şi la valorile europene.’



    Copreşedintele Alianţei creştin-liberale, in opozitie, Klaus Johannis a subliniat, la rândul său, că această funcţie reprezintă, pentru România, o evoluţie europeană importantă. Klaus Iohannis: ‘Este un rezultat foarte bun pentru România şi nu pot să spun decât că e un portofoliu bun pe care-l primeşte, este o recunoaştere a României şi un rezultat cu care putem să mergem bine înainte.’



    Şi PMP, in opoziţie, a salutat atribuirea portofoliului. Elena Udrea: ‘Este un câştig acest portofoliu şi faptul că va fi o femeie din România, pe mine mă bucură.’



    Corina Creţu urmează să fie audiată in Parlamentul de la Bucureşti, cel mai probabil, săptămâna viitoare.

  • O româncă în Comisia Europeană

    O româncă în Comisia Europeană

    Eurodeputata social-democrată Corina Creţu a fost confirmată ca propunere a României în viitoarea Comisie Europeană, odată cu validarea de către Consiliul UE a listei întocmite de preşedintele ales al executivului comunitar, Jean-Claude Juncker. Deşi portofoliul său nu a fost anunţat oficial, în ţară, premierul Victor Ponta, şeful de partid al Corinei Creţu, şi vicepremierul Liviu Dragnea au declarat că acesteia i-ar putea reveni dezvoltarea regională.



    Un domeniu ce-ar satisface, măcar în parte, ceea ce a devenit, pare-se, o obsesie a politicienilor autohtoni, pentru care importanţa unui portofoliu este direct proporţională cu sumele pe care acesta le administrează. La fel s-a întâmplat şi-n actualul ciclu legislativ comunitar, în care România a gestionat domeniul agriculturii, unul cu fonduri consistente, prin apreciatul, deopotrivă, la Bucureşti şi Bruxelles, Dacian Cioloş.



    Cum, însă, Juncker a decis să aducă doar figuri noi în garnitura sa, Cioloş, considerat artizanul Politicii Agricole Comune (PAC) — un proiect gigant, menit să reformeze domeniul la nivelul întregii UE – a fost nevoit să predea ştafeta. Deşi, teoretic, nominalizarea succesorului său era o simplă formalitate, totul s-a transformat, din nou, într-un joc de care pe care între Putere şi Opozitie.



    Într-o scrisoare trimisă lui Jean-Claude Juncker, liderii principalei forţe a Opozitiei, Alianţei Creştin-Liberale (centru-dreapta), Klaus Iohannis şi Vasile Blaga, susţin că nominalizarea Corinei Creţu s-a făcut cu încălcarea legii, întrucât ea nu a fost audiată în Parlament. La rându-i, premierul Ponta spune că aceasta va merge în legislativul naţional după ce şeful executivului comunitar va anunţa, oficial, configuraţia cabinetului său.



    În ciuda obişnuitelor păreri divergente exprimate de Putere şi Opoziţie, nimic nu pare s-o mai poată împiedica pe Corina Creţu să-şi preia mandatul de comisar european. Ceea ce i-ar întregi cariera de politician la Bruxelles, în condiţiile în care, în ţară, ea nu a avut niciodată vreun post-cheie în administraţia centrală şi nici o mare expunere mediatică.



    Crescută, ca politician, sub aripa primului preşedinte post-comunist, Ion Iliescu, căruia i-a fost purtător de cuvânt, Corina Creţu — de profesie, economist — este la treilea mandat în Parlamentul European, din tot atătea posibile, după ce România a pătruns, cu acte-n regulă, în spaţiul comunitar, în 2007. Misiunea sa se anunţă, din capul locului, extrem de dificilă, fiindcă, prin prestaţia pe care a avut-o, predecesorul ei, Dacian Cioloş, a ridicat ştacheta competenţei la un nivel foarte înalt, pe măsura pretenţiilor României şi a celorlalte state comunitare.