Radio România Internațional

Tag: portul Constanta

  • Nava-şcoală ”Mircea” a revenit în Portul Militar Constanţa, după un marş internaţional de instrucţie

    Nava-şcoală ”Mircea” a revenit în Portul Militar Constanţa, după un marş internaţional de instrucţie

    Nava-școală Mircea a revenit, joi, în portul militar Constanța, după ce a executat un marș internațional de instrucție de șase săptămâni, în Marea Neagră și Marea Mediterană. Vellierul are la bord 86 de studenți de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, precum și opt studenți străini de la academii navale partenere din Bulgaria, Letonia, Polonia, Spania și Turcia, informează Forţele Navale Române.

    “Marşul de anul acesta completează astfel, într-un mod onorabil, istoria bogată a Bricului Mircea în serviciul Marinei Militare Române. Pe lângă misiunea de a-i familiariza pe tinerii cadeţi cu viaţa de marinari, acest velier şi-a asumat şi de această dată cu succes rolul de Ambasador al României. Privind această navă incredibilă, care străbate apele lumii de 85 de ani, cred din toată inima că este unul dintre cei mai eficienţi, eleganţi şi bine pregătiţi ambasadori pe care i-a avut ţara noastră în ultimul secol. Depinde de fiecare dintre dumneavoastră să preţuim nava şcoală Mircea aşa cum se cuvine, să ne mândrim de istoria sa extraordinară şi să-i folosim din plin potenţialul”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, prezent la ceremonia de sosire a velierului.

    Nava a plecat din portul militar Constanța pe 26 iunie şi a efectuat, pe parcursul marșului, escale de reprezentare în porturile Pireu (Grecia), Livorno (Italia), Toulon (Franța), Palermo (Italia) și Bodrum (Turcia), timp în care a parcurs peste 3.400 de mile marine.

    ”Sub îndrumarea instructorilor, studenţii români şi străini şi-au format deprinderi marinăreşti şi au desfăşurat activităţi complexe, precum braţarea vergilor, respectiv orientarea vergilor în funcţie de direcţia vântului şi a navei sau lucrul în arboradă, lucrul la înălţime, pentru întinderea şi strângerea velelor. De asemenea, studenţii militari au executat servicii de cart pe navă, au luat parte la exerciţii ample de vitalitate a navei şi au învăţat să utilizeze instalaţiile şi echipamentele de la bord”, a potrivit Forţelor Armate Române.

    Construită între 1938-1939 în Germania, la Hamburg, nava-şcoală a marinei militare române, a fost în peste 45 de marşuri de practică în Marea Neagră, Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic.

  • Portul Constanţa – două noi terminale

    Portul Constanţa – două noi terminale

    Portul românesc Constanţa la Marea Neagră şi-a mărit de miercuri capacitatea de operare cu două noi terminale. Unul dintre acestea va permite descărcarea camioanelor pe roţi direct de pe nave şi va gestiona până la 80.000 de vehicule pe an, iar un terminal cargo va opera echipamente agabaritice pentru mărfuri grele şi voluminoase.

     

    Noile facilităţi vor contribui la creşterea conectivităţii între serviciile existente de transport maritim şi feroviar în România, dar vor avea rezultate şi în ceea ce priveşte circulaţia mărfurilor între Europa continentală şi Marea Neagră, Marea Adriatică şi Marea Nordului.

     

    Investiţiile, în valoare de circa 65 de milioane de euro, dezvoltate de compania DP WORLD din Dubai, Emiratele Arabe Unite, “vor contribui la transformarea Portului Constanţa într-un hub regional”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, cu relevanţă sporită în momentul lansării procesului de reconstrucţie a Ucrainei.

     

    Marcel Ciolacu:  “Aceste noi terminale vor genera un plus anual de un milion de tone de marfă. Asta înseamnă miliarde în plus care vor alimenta conturile companiilor ce operează aici, venituri care vor stimula creşterea economică a României. Sunt convins că noile proiecte vor aduce beneficii de substanţă şi vor facilita interconectivitatea la nivel european şi internaţional.”

    La rândul său, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a apreciat că investiţia va face posibilă dezvoltarea Portului Constanţa într-un hub care să fie la baza unor viitoare rute de transport către Turcia şi Georgia.

    “Putem spune în acest moment ca Portul Constanţa reprezintă cea mai eficientă alternativă de transport comercial către regiunea Mării Caspice şi Orientul Îndepărtat” – a declarat acesta. El a adăugat că anul 2023 a fost unul al recordurilor absolute în ceea ce priveşte traficul de mărfuri în Portul românesc de la Marea Neagră. A punctat, de asemenea, că în acest context, colaborarea bilaterală vizează şi alte sectoare de transport cum ar fi cele aerian, rutier şi feroviar.

     

    Investiţia marchează şi 20 de ani de activitate a companiei din Dubai în România şi este încă o bornă semnificativă în dezvoltarea parteneriatului româno-emiratez în domeniul transporturilor.

    “Contractul a început în 2004 şi să-l văd 20 de ani mai târziu, este uimitor. Simt că este o oportunitate uriaşă. Este cel mai important port la Marea Neagră, cu conectivitatea cea mai mare şi în acelaşi timp, portul cu cele mai bune legături moderne cu alte porturi”, a precizat preşedintele companiei care a realizat investiţia, Sultan Ahmed bin Sulayem.

     

    Constanţa este deja cel mai mare port de containere de la Marea Neagră, iar anul viitor ar urma să fie deschisă încă o platformă multitransport în urma unei investiţii de 50 de milioane de euro a aceleiași companii în România.

  • Culoarele solidarității cu Ucraina

    Culoarele solidarității cu Ucraina

    Războiul din Ucraina are un impact grav și asupra exporturilor din statul vecin, mai cu seamă cele de cereale, foarte importante atât pentru economia ucraineană, cât și pentru țările importatoare din Europa, Asia sau Africa, printre care și state sărace unde populația depinde de cerealele venite din afara granițelor.



    Transporturile din Ucraina așteaptă chiar și o lună să efectueze procedurile vamale



    Exporturile ucrainene sunt împiedicate de blocada porturilor de către armata rusă, dar și din cauza mai multor factori logistici. Potrivit Comisiei Europene, mii de vagoane și camioane așteaptă efectuarea procedurilor vamale pe partea Ucrainei. În medie, un tren de marfă așteaptă 16 zile să treacă granița, însă timpii de așteptare cresc până la 30 de zile în unele puncte de trecere a frontierei. O altă problemă este creată de dimensiunile ecartamentului feroviar. Vagoanele ucrainene nu sunt compatibile cu cea mai mare parte a rețelei feroviare a Uniunii, astfel încât majoritatea mărfurilor trebuie transbordate în camioane sau vagoane care corespund ecartamentului standard al UE.



    Drept urmare, Executivul european a prezentat, joi, un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole prin “culoarele solidarității, așa cum au fost denumite rutele logistice alternative pentru exporturile ucrainene în propunerea Comisiei.



    20 de milioane de tone de cereale trebuie exportate în mai puțin de 3 luni



    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, spune că Ucraina trebuie să exporte cel puțin 20 de milioane de tone de cereale în următoarele luni, pentru a face loc recoltelor de anul acesta:


    Ucraina stochează în momentul de față circa 40 de milioane de tone de cereale, iar jumătate din această cantitate trebuie exportată până la sfârșitul lunii iulie (n.r. anul curent). Este o provocare de proporții gigantice; prin urmare, este esențial să se coordoneze și să se optimizeze lanțurile logistice, să se creeze noi rute şi să se evite, pe cât posibil, blocajele. Atât pentru soluțiile pe termen scurt, cât şi pentru cele pe termen lung, vom acționa împreună cu autoritățile ucrainene şi în strânsă colaborare în special cu statele membre învecinate, care au depus eforturi enorme pentru a ajuta în timpul acestei crize, a transmis Adina Vălean în cadrul unei conferințe de presă.

    Conferința de presă susținută de comisarul pentru transporuri, Adina Vălean, pe tema coridoarelor solidarității



    Portul Constanța, crucial pentru Ucraina în vreme de război



    România, prin granița terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, dar mai ales prin ieșirea la Marea Neagră, are un rol extrem de important pentru exporturile din statul vecin după cum subliniază și Adina Vădean:


    Portul Constanța este poarta de ieșire a exporturilor de cereale ucrainene către piețele sudice din nordul Africii și Orientul Mijlociu. Vom coordona și lucra cu transportatori, exportatori, autorități naționale pentru a fluidiza exporturile de produse agricole din Ucraina. Măsurile propuse sunt de la eficientizarea controalelor vamale la mobilizarea de echipamente și vehicule acolo unde este nevoie, de la identificarea de noi rute la prioritizare transporturilor pe anumite coridoare.



    Comisarul european al transportului a îndemnat statele membre să pună la dispoziție toate resursele pentru a asigura echipamentele necesare de încărcare și descărcare a cerealelor, printre care vagoane de tren, camioane și vapoare. Totodată, oficialul european a solicitat mărirea capacității de inspecție în punctele de frontieră, astfel încât acestea să funcționeze non-stop, în toate cele șapte zile zilele săptămânii.


  • Fără nave ruseşti în porturile UE

    Fără nave ruseşti în porturile UE

    Nicio navă
    rusească nu mai are acces în porturile UE, deci nici în România. Interdicţia se
    aplică şi vaselor care au schimbat pavilionul rusesc cu unul al altui stat după
    24 februarie, data declanşării războiului în Ucraina, dar nu şi celor care au
    nevoie de asistenţă sau de refugiu în porturi din motive de siguranţă, ori care
    au salvat vieţi pe mare. Măsura face parte din sancțiunile europene la adresa
    Rusiei, care urmează să fie extinse. Noile măsuri vor viza băncile şi, în
    special, Sberbank, precum şi petrolul, a declarat preşedinta Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, pentru ziarul german Bild
    am Sonntag, citat de agenția Reuters.

    Ne uităm în continuare la
    sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul
    bancar rusesc. Şi, desigur, există problemele legate de energie    , a
    detaliat Ursula von der Leyen. Ea a explicat că se lucrează la ‘mecanisme
    inteligente’, astfel încât şi petrolul să poată fi inclus în următoarele
    sancţiuni.


    Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Vladimir Putin să
    obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care, altfel,
    ar merge către Uniunea Europeană. Principala prioritate este reducerea
    veniturilor lui Putin,     a subliniat președinta Comisiei.


    Bruxelles-ul a
    ocolit, până acum, cea mai mare bancă a Rusiei în seriile anterioare de
    sancţiuni, deoarece aceasta, împreună cu Gazprombank, sunt principalele canale
    de plăţi pentru petrolul şi gazul din Rusia, pe care ţările comunitare continuă
    să le cumpere în pofida invadării Ucrainei.


    Pe de altă parte, Uniunea Europeană
    a anunţat, duminică, alocarea a 50 de milioane de euro pentru ajutoare
    umanitare care vor fi trimise Ucrainei şi Republicii Moldova.

    În timp ce
    luptele grele şi loviturile de rachete continuă să distrugă infrastructură civilă
    vitală, necesităţile umanitare în Ucraina rămân extrem de ridicate    , se
    arată într-un comunicat european citat de agenția DPA.


    Circa 45 de milioane de
    euro sunt rezervate pentru proiectele umanitare din Ucraina, în timp ce
    Republica Moldova, unde s-au refugiat de la începutul războiului sute de mii de
    ucraineni, va primi cinci milioane de euro. Suma face parte din pachetul de un
    miliard de euro promis de Comisia Europeană la conferinţa de săptămâna trecută
    a donatorilor, intitulată Stand Up For Ukraine (Alături de Ucraina). Până acum,
    conform comunicatului, din această sumă au fost cheltuite, deja, 143 de
    milioane pentru ajutoare umanitare destinate celor afectaţi de invazia rusă.
    Fondurile anunţate duminică vor fi destinate serviciilor medicale de urgenţă, accesului
    la apă potabilă şi igienă, adăposturilor şi protecţiei, ajutoarelor băneşti şi
    combaterii violenţei împotriva femeilor.



  • De la Ziua Marinei la importanţa Mării Negre

    De la Ziua Marinei la importanţa Mării Negre

    În
    premieră, Ziua Marinei Române a fost marcată în oraşe port de la Marea Neagră
    şi Dunăre, precum şi în Bucureşti    , pe lacul Herăstrău din parcul ce poartă,
    acum, numele ultimului suveran al ţării, Mihai I.


    Un spectacol grandios a avut
    loc la Constanţa, cel mai mare port maritim al României, la care au asistat mii
    de localnici şi turişti. A fost prezent şi preşedintele ţării. Klaus Iohannis
    i-a felicitat pe marinari şi a declarat România nu poate fi cu adevărat un
    actor regional relevant şi un stat puternic fără o armată puternică    , care să
    cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, bine pregătite şi
    instruite, capabile să facă faţă cu succes oricăror provocări. Asistăm – a spus
    preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cărui evoluţie este
    greu de prevăzut sau anticipat. România rămâne, însă, – a continuat el – o oază
    de stabilitate în zonă şi un furnizor regional de securitate. Sunt avantaje
    reale care decurg din acest statut, consideră Klaus Iohannis: Este
    fundamental să avem capacitatea, dar şi înţelepciunea de a ne folosi atuurile
    pentru a ne consolida poziţia de membru NATO important şi de partener strategic
    credibil al Statelor Unite ale Americii.


    Preşedintele a pledat în
    favoarea întăririi cooperării internaţionale, ca soluţie a consolidării păcii şi securităţii globale    . În
    opinia sa, accentul pe dimensiunea economică a acestei cooperări poate aduce
    beneficii ţărilor din sud-estul Europei, precum şi altor state interesate. Pentru
    că – a amintit Iohannis – Marea Neagră continuă să reprezinte o punte importantă
    de legătură între Europa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, cu posibilitatea
    valorificării Dunării drept coridor natural de tranzit între Europa Centrală,
    Marea Baltică şi spre Marea Mediterană.


    Fără a minimaliza dimensiunea militară
    şi de securitate geostrategică a acestui spaţiu, analistul de politică externă
    Ştefan Popescu, invitat la postul public, a explicat cum poate deveni România
    un actor important la Marea Neagră. Ştefan Popescu:     Pentru a avea cu adevărat o politică la Marea Neagră trebuie să ne
    gândim la Portul Constanţa, care este cel mai mare din Marea Neagră. Trebuie să
    ne gândim la flota noastră civilă, care este sublimă, dar lipseşte cu
    desăvârşire. Or, pentru a fi un actor demn de luat în seamă la nivel regional,
    România trebuie să îşi dezvolte cu adevărat o politică la Marea Neagră, iar
    asta, ştiţi, nu prea mai stă în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organism nu
    se bazează numai pe armată; se bazează şi pe o societate puternică, sănătoasă,
    pe o economie puternică, care se poate exporta, şi pe o cultură care este o
    forţă de atracţie în regiune.


    În registru
    militar, ministrul Apărării, Mihai Fifor, prezent şi el la manifestările de la
    Constanţa, a anunţat că săptămâna viitoare executivul va aproba derularea
    achiziţiilor sistemului de instalaţii mobile de lansare de rachete antinavă,
    bateriile de coastă care vor întregi amprenta de securitate navală a României.

  • Sprijin în rezolvarea diferendului dintre România şi Bulgaria pe tema dragării Dunării

    Sprijin în rezolvarea diferendului dintre România şi Bulgaria pe tema dragării Dunării

    Autoritățile bulgare își vor îndeplini obligația de a asigura activitatea de dragare pe Dunăre. În acest sens, au încheiat un contract pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire.

    Neefectuarea dragajului de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria, lipsa disponibilității de colaborare din partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra întregului sistem de transport european și a economiilor statelor membre.

    De asemenea, în vederea găsirii unei soluții cât mai rapide, au avut întâlniri bilaterale la nivel înalt cu Comisarul European pentru Transporturi, Violeta Bulc și Comisarul European pentru Politici Regionale și Urbane, Corina Crețu.

    Eurodeputatul Claudia Ţapardel:


  • Portul Constanţa o poartă către Europa

    Portul Constanţa o poartă către Europa

    Reprezentanții Comisiei Europene au dat asigurări cu privire la deplina lor disponibilitate de a sprijini, prin măsuri concrete, integrarea deplină a Portului Constanța în piața unică europeană.

    Portul Constanta este al 4 lea ca marine din Europa și are un Potențial de dezvoltare în contextul poziționării geografice avantajoase și a aderării României la spațiul Schengen.

    Eurodeputatul PSD, Claudia Țapardel a făcut un apel la reprezentanții Comisiei Europene să sprijine, prin fonduri structurale și de coeziune, investiții majore în acest obiectiv care este de importanță majoră pentru sectorul transporturilor din Uniunea Europeană.

    Portul Constanta are o importantă strategica pentru economia europeana, nu numai pentru economia românească. Avem nevoie de sprijin din partea UE pentru a dezvolta infrastructura și logistica din Portul Constanta pe de o parte și aici ma refer la sprijin financiar, la alocarea de fonduri europene, dincolo de sprijinul financiar avem nevoie și de expertiza din partea Comisiei Europene, expertiza tehnica, sa ne ajute sa accesam fonduri și sa implementam cât mai rapid proiecte pentru dezvoltarea Portului Constanta, iar pe de alta parte avem nevoie de o decizie politica foarte importantă la nivel european și anume aceea de integrare in spațiul Schengen și implicit de integrarea Portului Constanta in spațiul Schengen. In momentul de fata statisticile spun ca Portul Constanta este al 4 lea port ca mărime din UE, dar eu cred ca dacă Romania ar beneficia de același sprijin financiar, de care au beneficiat alte porturi importante din UE, va fi și partea sistemului Schengen cred ca Portul Constanta se ajunge dacă nu primul, cred ca cel de-al doilea port ca importantă din UE. Acest lucru este foarte important. Sunt foarte mulți investitori care au venit in Portul Constanta, sunt foarte mulți care își doresc sa vina, semn ca Portul Constanta face legatura între UE sau centrul și vestul UE și estul Europei, vorbim de Orientul Mijlociu, de China și așa mai departe. Deci are o importantă existențiala pentru tot ceea ce înseamnă transport european pentru ceea ce înseamnă comerț european, international și pentru economia europeana și mondiala.

    Trebuie întreprinse toate măsurile necesare – atât la nivel european, cât și național – ca Portul Constanța să devină un pilon de bază al economiei europene.


  • De la Ziua Marinei la înzestrarea armatei

    De la Ziua Marinei la înzestrarea armatei

    Ziua Marinei Române a fost sărbătorită cu mult fast, la malul Mării Negre, în porturile dunărene şi chiar în interiorul
    ţării. Punctul central a fost la Constanţa, unde peste 10 mii de oameni au
    asistat la un spectacol naval grandios, pe mare, pe
    uscat, dar şi în aer, la care au participat 30 de nave şi ambarcaţiuni, 12
    aparate de zbor şi 3.000 de militari.

    Prezent la festivităţi, preşedintele Klaus
    Iohannis s-a arătat impresionat de numărul mare al celor care vin să
    sărbătorească, în fiecare an, Ziua Marinei şi a precizat că astfel de momente
    ne arată cât de puternice sunt simbolurile care ne unesc, dar şi că acesta
    trebuie să fie spiritul în care trebuie să celebrăm, anul viitor, Centenarul
    Marii Uniri. Pe de altă parte, el a spus că avem nevoie de o armată înzestrată
    şi pregătită să facă faţă provocărilor actuale. Şeful statului a adăugat că
    acordul politic cu privire la alocarea pentru următorul deceniu a 2% din
    bugetul naţional pentru apărare şi aprobarea planului de înzestrare a Armatei
    transmit partenerilor noştri un semnal de responsabilitate.

    Klaus Iohannis: Arătăm astfel partenerilor noştri că România este un stat credibil,
    predictibil, determinat să participe la asigurarea securităţii colective,
    împreună cu aliaţii săi. Respectarea pe termen lung a acestui angajament va
    permite înzestrarea armatei cu tehnică modernă, de ultimă generaţie. De
    asemenea, consolidarea securităţii şi apărării pe dimensiunea maritimă rămâne
    în centrul preocupărilor noastre.

    La manifestările de la Constanţa a
    fost prezent şi ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, care a apreciat că
    evoluţiile din Marea Neagră nu privesc doar regiunea ci au implicaţii asupra
    securităţii euroatlantice. Adrian Ţuţuianu: Ca parte a regiunii Mării Negre,
    România şi-a propus şi continuă să fie un pilon de stabilitate, democraţie şi
    securitate. Este de datoria noastră să unim toate energiile şi să dăm dovadă de
    înţelepciune, forţă şi viziune politică pentru a face din România un actor
    regional relevant.

    Sărbătoarea Marinei Române a fost statuată în urmă
    cu 115 ani, odată cu organizarea unui Te-Deum la bordul Crucişătorului Elisabeta, în portul Constanţa.
    Tot pe 15 august, creştinii cinstesc Adormirea Maicii Domnului,
    sărbătoare ce aminteşte de momentul ridicării la Cer a trupului Sfintei
    Fecioare Maria, considerată ocrotitoarea marinarilor. În
    bisericile şi mânăstirile din România au fost oficiate slujbe speciale, iar mii
    de persoane s-au aflat în pelerinaj.

  • Jurnal românesc – 5.02.2016

    Jurnal românesc – 5.02.2016

    Preşedintele român, Klaus Iohannis,
    afirmă că trebuie să existe o finanţare adecvată a sistemului de sănătate şi o
    mai bună organizare, în contextul în care, anual, în România sunt diagnosticate
    peste 80.000 de noi cazuri de cancer şi mai mult de 50.000 de decese din cauza
    acestei boli. Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, Iohannis
    a spus că depistarea precoce şi tratamentul corect pot duce la evitarea
    decesului prin cancer la un număr semnificativ de bolnavi. El precizează că
    România se alătură campaniei demarate de Uniunea Internaţională pentru
    Controlul Cancerului, ale cărei principale scopuri sunt reducerea numărul de
    îmbolnăviri, tratarea cu succes şi creşterea calităţii vieţii a cât mai multor pacienţi. La nivelul UE, cancerul reprezintă
    principala cauza de îmbolnăvire şi a doua cauză de deces.




    Naţionala României se menţine pe locul 16 în clasamentul
    Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA), dat publicităţii joi şi în care
    primele 18 poziţii sunt neschimbate faţă de luna precedentă. Belgia ocupă în continuare
    primul loc, urmată de Argentina, Spania şi campioana mondială Germania. Dintre
    adversarele României la EURO 2016, Elveţia este cel mai bine clasată, pe 12, în
    timp ce Franţa, care a urcat un loc, pe 24, şi Albania, care a urcat două
    poziţii, pe 36, sunt în urma tricolorilor. Următoarea ierarhie mondială va fi
    publicată pe 3 martie.






    22 de nave de croazieră şi-au anunţat
    escale, anul acesta, în Portul Constanţa, la Marea Neagră, prima fiind
    programată pe 28 martie. O prezenţă deosebită în acest an va fi velierul Royal Clipper, una dintre
    cele mai luxoase nave de croazieră din lume. Nava, supranumită ‘Steaua
    Mărilor’, şi-a avizat două sosiri în Portul Constanţa, în mai şi iunie. Aceasta
    are o capacitate de 227 pasageri, un echipaj format din 106 persoane, fiind
    utilată cu 114 cabine de lux. Şi în 2016 se menţine trendul sosirii în regiunea Mării Negre a
    navelor de capacităţi mari, cele mai multe fiind din generaţia nouă, cu
    servicii de calitate şi multiple facilităţi la dispoziţia turiştilor. Anul
    acesta, între 8 şi 11 septembrie, se va organiza, în Portul Constanţa, o nouă
    ediţie a SCF Black Sea Tall Ships Regatta, unde vor sosi cele mai spectaculoase
    veliere din lume. În 2015, la terminalul specializat al Portului Constanţa, au
    sosit 36 nave de croazieră cu 35.000 de turişti la bord.





    Angajatorii din Spaţiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul
    reţelei EURES România, 795 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în
    Irlanda, Marea Britanie şi Germania, informează Agenţia Naţională pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). În Irlanda sunt scoase la concurs 385 de
    locuri de muncă pentru postul de însoţitor de zbor şi steward, în timp ce în
    Marea Britanie sunt disponibile 151 de locuri de muncă. De asemenea, în
    Germania sunt oferite 147 locuri de muncă pentru asistenţi medicali
    generalişti, factori poştali, bucătari, ospătari, persoane în industria
    gastronomiei de sistem şi barmani, lucrători calificaţi în producţie în
    industria automobilelor. Tot prin intermediul reţelei EURES România,
    angajatorii pun la dispoziţie 55 de posturi vacante în Suedia, 37 în Slovacia,
    6 în Ungaria, două în Norvegia. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă
    pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.