Radio România Internațional

Tag: POSDRU

Întreprinderile sociale, o soluţie din ce în ce mai răspândită

Economia socială, un sector
non-profit bazat, mai mult pe solidaritate socială şi protecţie a mediului, era
răspunzătoare, încă din 2010, pentru 4% din PIB-ul UE. Iar în România, încă din
2009, întreprinderile sociale constituiau un angajator important pentru 3,3%
din totalul salaraţilor. Amploarea acestui sector a crescut, lent, dar sigur,
iar de anul trecut, există în România chiar şi o lege privind
economia sociala, având drept scop stimularea dezvoltării unui
model alternativ de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Iar Dobrogea
este, în România, una din regiunile unde multe probleme sociale se combină cu
cele de mediu. Recent, acolo, dar şi în zona Bucureşti-Ilfov, au fost
înfiinţate 10 structuri de economie socială (SES-uri). Aceste
mini-întreprinderi au apărut în urma implementării de către fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă
a proiectului TURECO, proiect ce a beneficiat de finanţare europeană prin
POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). TURECO a urmărit, ca prin înfiinţarea acestor
întreprinderi, în jur de 460 de persoane să fie ajutate. Este vorba de familii cu peste
doi copii, familii monoparentale, persoane care au părăsit timpuriu şcoala sau
care locuiesc în comunităţi izolate, persoane care trăiesc din venitul minim
garantat, care au dizabilităţi, etnici romi şi tineri peste 18 ani care părăsesc
sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului. Delta Dunării, zonă
sensibilă pentru ecologie, dar confruntată cu probleme sociale, a fost una din
ţintele proiectului. La Maliuc, pe braţul Sulina, au apărut două SES-uri: o
agenţie de turism pentru observarea naturii şi fotografie şi o mică
întreprindere de produs suveniruri specifice. Florin Palade de la Fundaţia
EcoPontica, iniţiatoarea SES-urilor, ne spune de ce a ales această comună: Comuna are în jur de 1.060 de locuitori, în toate cele 5 sate
ale ei. Importantă este poziţia acestei comune la Mila 24 pe canalul Sulina, o
poziţionare crucială pentru noi dată fiind apropierea de Tulcea. În acelaşi
timp este aproape de lacul Fortuna, o zonă pe care noi, ca ghizi ornitologici,
o considerăm a fi una din cele mai bune pentru a fotografia natura şi fauna.

Turişti
străini, pasionaţi de ornitologie, au venit mereu în Deltă, iar numărul lor se
pare că va creşte, speră iniţiatorii întreprinderilor de economie socială din
Maliuc. Totuşi, ei nu urmăresc dezvoltarea turismului de masă în Deltă.
Dimpotrivă, şansa zonei este turismul de mai mică anvergură, dar responsabil.
Florin Palade: Noi încercăm să educăm turiştii, chiar şi pe
cei de la noi din ţară, să aibă mai mult respect faţă de natură şi să descopere
în linişte plăcerea de a observa natura. Comparativ cu celelalte ţări, central
şi vest europene, suntem cam la început în privinţa asta. Dar am observat că
din ce în ce mai mulţi tineri din România se îndreaptă spre fotografia de
natură şi spre activităţi de protejare a naturii. Deci piaţa e din ce în ce mai
mare.

Tot
în Dobrogea, dar în partea de nord-vest, spre Brăila şi Galaţi, se află Parcul
Naţional Munţii Măcinului, zonă la fel de spectaculoasă şi de diversă ca Delta
Dunării, dar, din păcate, mai puţin cunoscută. Aici, primăria comunei Greci a
dezvoltat două structuri de economie socială: un centru de închirieri de
biciclete, pentru cei care vor să traverseze munţii pe două roţi, şi un magazin
de suveniruri. În plus, primăria din Greci mai organizează un concurs de
ciclism, un maraton şi o tabară de fotografie, toate în speranţa de a ridica
puţin mai mult potenţialul turistic şi economic al zonei. Despre atracţiile ei,
ne vorbeşte viceprimarul Bogdan Băjenaru: Parcul Naţional
Munţii Măcinului nu are o suprafaţă foarte mare, are doar aproximativ 11.000 de
hectare, dar are o biodiversitate foarte mare. Pe acest teritoriu, găsim peste
jumătate din flora României, adică peste 1.900 de specii de plante. Munţii
Măcinului sunt cei mai vechi munţi din România şi printre cei mai vechi din
Europa, au aproximativ 350 de milioane de ani, cu mult înaintea Carpaţilor. Cel
mai înalt vârf este Vf. Ţuţuiatu, aflat pe teritoriul comunei noastre şi are
467 de metri altitudine.

Nici la
Măcin nu se doreşte încurajarea turismul de masă, ci a eco-turismului. Bogdan
Băjenaru: Aici vin turişti care iubesc natura şi care vor
să vadă în linişte bogăţiile naturale. Ei ori merg pe traseele turistice pe
jos, ori cu bicicleta. Oportunitatea pe care o oferă SES-ul de închiriat
biciclete, care pune la dispoziţie şi un ghid, este un alt aspect important
care dă curaj localnicilor să facă şi lucruri noi şi să pună în valoare ce au
deja. Noi asta am încercat: să-i facem să înţeleagă că zona e a lor, că le
poate aduce plus-valoare prin agroturism şi ecoturism. Am dezvoltat o piaţă
alimentară unde vindem numai produse naturale şi tradiţionale, folosind
granitul de Greci, lemn şi tiglă. La piaţă, localnicii vin şi îşi prezintă marfa,
iar cei care vizitează zona să se aprovizioneze cu produse naturale. În cadrul
acestei pieţe, există şi un punct de informare pentru cei care vor să se
documenteze şi de unde pot cumpăra suveniruri produse în Munţii Măcinului.

La Greci, în urma proiectului TURECO, s-au
creat 4 locuri de muncă şi au fost consiliate aproximativ 40 de persoane care
au descoperit, cu această ocazie, că există şi alternative la sursele de venit
obişnuite. Aceste surse de venit pot atrage, de asemenea, turişti în Munţii Măcinului.
În plus, cei care doresc să se lanseze în economia socială au la dispoziţie şi
un Ghid de bune practici pentru cei care-şi deschid structuri de economie
socială.

13 January 2016
Femeile şi antreprenoriatul responsabil

În UE, femeile din
România sunt cele mai dornice să-şi deschidă propriile afaceri. Este concluzia
unor statistici recente potrivit cărora aproape o treime dintre femeile din România intenţionează
să înceapă o afacere în următorii trei ani în comparaţie cu Italia, unde doar 11% dintre femeile intervievate au spus
că analizează înfiinţarea unei afaceri, dar şi cu Germania, Spania şi Belgia,
unde procentajul coboară spre 8%. Cu toate acestea, teama de eşec le împiedică
pe jumătate dintre romance să-şi realizeze visul. Un proiect recent,
implementat cu ajutorul unei finanţări europene prin POSDRU (Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), le-a venit în ajutor celor care
cochetau cu ideea antreprenoriatului, dar n-o puneau în practică fie din lipsa
curajului, fie din lipsa informaţiilor. Aşadar, în cadrul programului Femei
active pentru integritate şi responsabilitate (FAIR), au fost organizate
cursuri de formare profesională pentru şomere precum şi cursuri de
antreprenoriat. Impactul a fost atât de mare încât organizatorii au primit un
număr mult mai mare de cursanţi decât cel prevăzut iniţial, după cum subliniază
Ştefania
Cojocaru, directoarea Centrului de formare al Universităţii Spiru Haret, unul
dintre partenerii proiectului: A fost un proiect frumos şi interesant care a pornit cu 450 de persoane
în grupul-ţintă şi care, la final, a ajuns la un grup-ţintă de 943 de persoane.
Deci a fost un proiect care şi-a depăşit indicatorii şi unul dedicat femeilor.
Dublarea grupului-ţinţă a fost impusă de cererile de înscriere la curs. Eu sunt
mândră de femeile care au participat la program, în special de cele care au
iniţiat o afacere.

Iniţiatorul proiectului FAIR a fost Asociaţia Română de
Transparenţă (Transparency International Romania) care, şi în acest mod,
combate inegalitatea de şanse şi corupţia. Victor Alistar, managerul de proiect: Apare întrebarea de ce
Transparency International participă la un proiect POSDRU dedicat eliminării
stereotipurilor de gen şi promovării antreprenoriatului feminin. Pentru că
Barometrul Global asupra Corupţiei ne arată că, în ceea ce priveşte răspunsurile
femeilor la întrebările legate de disponibilitatea de a participa la fenomene
legate de corupţie, respondentele au o rată mai scăzută de implicare. Pentru că
în cadrul tuturor barometrelor sociale atunci când se vorbeşte de promotorii valorilor în
familie, în prim-plan apar femeile. Când ne referim la discriminările de pe
piaţa forţei de muncă, vom vedea că avem câţiva indicatori majori şi anume:
persoanele din mediu rural – unde există subdezvoltare economică -, persoanele
care au peste 45 de ani şi femeile. Prin urmare, ne-am zis că putem dezvolta
proiecte de antreprenoriat pentru femei, bazate însă pe un model de integritate
care face orice iniţiativă mai rezistentă. Dacă alegi un curs de antreprenoriat
integru, reuşeşti să ştii mai bine decât alte micro-întreprinderi cum să te
fereşti de riscul de a fi supus presiunii de către inspecţiile administrative.

În afara cursurilor, organizatorii au avut în vedere şi
partea de sustenabilitate a proiectului FAIR şi au iniţiat şi un concurs
pentru proiecte de afaceri aflate la început de drum. Victor Alistar:
Ulterior, tot pe acest tronson de intervenţie
antreprenorială, am organizat un concurs pentru sortarea unor start-up-uri,
astfel încât să rămână şi ceva concret în urma proiectului. Trecând de
investiţia în oameni, care s-a făcut prin formarea resurselor umane, e
important să rămână şi nişte modele care să se ruleze. Unele dintre ele vor
avea succes şi peste 5 ani, le vom vedea considerate nişte modele în domeniile
lor. Altele vor întâmpina, poate, dificultăţi şi se vor dezvolta mai greu.
Important era ca printre participanţii la proiect să existe preocuparea pentru
soluţii, să-şi pună problema şi să participe la concurs. Noi, cei din echipa proiectului, ne-am pus întotdeauna problema ce
rămâne după. Probabil şi din cauza asta, percepţia grupului-ţintă n-a fost că
participă la o bifare de genul ei se fac că predau, noi ne facem că învăţăm.

Printre cele care chiar
au învăţat ce li s-a predat, au fost şi câştigătoarele acestui concurs. Să o
ascultăm pe una din ele: Am
câştigat cu un plan de afacere al unui salon de înfrumuseţare şi sunt foarte
mândră că am reuşit. Nu plănuisem să fac aşa ceva, deşi de mult timp visam să
am o afacere proprie. Nu am avut nici curaj, nici indicaţiile necesare. Dar
programul acesta m-a ajutat foarte mult în acest sens.

Şi cursurile de lucrător comercial au fost apreciate,
după cum ne-a spus o altă participantă la proiectul FAIR: Pentru mine, această experienţă a fost uimitoare. Înainte
să vin la curs, credeam că nu-i mare lucru să fii lucrător în comerţ. Dar pe
parcursul cursului mi-am schimbat
părerea. Lucrător în comerţ înseamnă mult mai mult decât să saluţi şi să
serveşti clientul. Este, de fapt, o meserie foarte complexă şi foarte plăcută.
Partea de antreprenoriat nu-mi era necunoscută, dar cursul m-a ajutat să-mi pun
ideile în ordine şi să-mi construiesc afacerea şi să-mi realizez visul de a fi
eu şefa mea în locul ca altcineva să fie şeful meu.

Un alt obiectiv al
proiectului a fost înfiinţarea unui Centru de Antreprenoriat Feminin Integru,
gestionat de Universitatea Spiru Haret, şi destinat, printre altele,
încurajării femeilor care vor să-şi deschidă propria afacere.

23 December 2015
Aumenta la absorción de fondos europeos

El desarrollo exponencial de algunos países como
Portugal, Irlanda o España inmediatamente después de su adhesión a la Unión
Europea hizo a los rumanos esperar que tras haber entrado en el bloque
comunitario gozarían de un nivel al menos similar de bienestar, gracias a los fondos europeos. Sin
embargo, la realidad contradijo dichas esperanzas. La burocracia que afecta a los
trámites de acceso a los fondos o el cambio de las reglas del juego son solo
dos de las desventajas de las que se quejan muchos de los que hicieron
gestiones para acceder los fondos europeos.

A principios de 2015, según informa
la Representación de la Comisión Europea en Bucarest, Rumanía registraba la
menor tasa de absorción, que estaba muy por
debajo del promedio de toda la Unión Europea. Sin embargo, la situación podría
cambiar y nuestro país podría absorber hasta finales del año un 70% de los
fondos asignados, en el contexto en que actualmente la tasa de absorción
asciende a un 65%, según ha anunciado el titular de cartera, Marius Nica en el
Pleno de la Cámara de los diputados. Tres meses antes del cierre definitivo del
ejercicio financiero 2007 – 2013, Rumanía absorbió 12.800 millones de los
19.000 millones de euros asignados para dicho período. El ministro Nica señala
que Bucarest no logró usar más fondos europeos, dada la escasa absorción de los
años anteriores:

En 2009 – un 0,7%, en 2010 – un1,1%, en 2011 -
un 3,6% y me preguntan ¿por qué alcanzaremos solo casi un 70%? Veremos a
continuación: en 2012 – un 5,9%, en 2013 – un 15,14%, en 2014 – un 18,56%.

Mientras tanto se han tomado medidas para apoyar a los
beneficiarios. De nuevo ante nuestros micrófonos, el ministro Marius Nica:

En los años 2007, 2008 y 2009, el período de
evaluación de un proyecto POSDRU (Programa Operacional Sectorial Desarrollo de
Recursos Humanos) era de un año o año y medio. Ahora, hemos establecido un
plazo de 70 días hábiles desde el momento en que se presenta el proyecto hasta
el momento de la evaluación y la firma del contrato de financiación.

Aunque la oposición hubiera criticado al Gobierno
porque Rumanía pierde fondos europeos, los representantes de todos los grupos
parlamentarios coincidieron en que deben corregir las deficiencias para que no
se pierda esta fuente de financiación. Tanto la UDMR, como el PNL han expresado
su disponibilidad para contribuir a la simplificación de los procedimientos para
preparar el próximo ejercicio financiero. El diputado liberal, Mircea Toader,
explica:

Todos estamos interesados en elaborar el
paquete de leyes de las subastas y las adquisiciones públicas porque queremos
usar estos fondos y yo he dicho repetidas veces que es absurdo lo que está
pasando ahora, cuando una subasta puede ser bloqueada por una pequeña empresa
privada.

Para el período de financiación 2014 – 2020, Rumanía
tiene todos los programas operacionales aprobados con una suma asignada de 23.000 millones de euros.

27 October 2015
Absorption accrue des fonds européens

Le développement que certains pays tels le Portugal, l’Irlande ou l’Espagne allait connaître aussitôt après leur entrée dans l’UE a donné aux Roumains l’espoir qu’une fois admis dans l’espace communautaire ils jouiraient d’un bien-être pour le moins similaire, grâce aux fonds européens. Un espoir contrarié par la réalité. La lourde bureaucratie qui accompagne les procédures permettant l’accès à l’argent communautaire ou encore le changement des règles au cours du jeu ne sont que deux des inconvénients relevés par ceux qui ont entrepris des démarches en ce sens.

Selon la représentation de la Commission européenne à Bucarest, la Roumanie enregistrait début 2015 son plus bas taux d’absorption des fonds structurels, inférieur de beaucoup à la moyenne européenne. La situation est susceptible de changer, en ce sens que le pays pourrait absorber d’ici la fin de l’année 70% des fonds européens alloués, donc 5% de plus que le taux actuel, a déclaré devant le plénum de la Chambre des députés le ministre du domaine, Marius Nica.

Trois mois avant la clôture de l’exercice financier 2007-2013, la Roumanie avait absorbé 12,8 des 19 milliards d’euros octroyés pour cette période. Selon le ministre Nica, si Bucarest n’a pas réussi à en dépenser davantage c’est à cause de la faible absorption des fonds européens pendant les années précédentes aussi: « En 2009, ce taux était de 0,7,%, puis en 2010 – 1,1% et en 2011 – 3,6%. Voilà la réponse à la question de savoir pourquoi seulement 70 % de taux d’absorption. Et je continue : en 2012 c’était 5,9%, 2013 – 15,14%, 2014 – 18,56%. »

Entre temps, des mesures ont été prises pour venir en aide aux bénéficiaires. Nous écoutons à nouveau le ministre Marius Nica: « En 2007-2008-2009, on mettait une année, une année et demie pour évaluer un projet POSDRU (c’est-à-dire du Programme Opérationnel Sectoriel de Développement des Ressources Humaines). Or, il est arrivé que dans ce laps de temps le bénéficiaire disparût tout bonnement. A présent, le délai est de 70 jours ouvrables à compter du dépôt du projet et jusqu’à son évaluation et à la signature du contrat de financement. »

L’opposition a critiqué le gouvernement pour la perte de cet argent européen, mais les représentants de tous les groupes parlementaires se sont accordés pour dire qu’il fallait corriger ces déficiences, de sorte à éviter que cela ne se répète. L’UDMR et le PNL se sont dits prêts à aider à simplifier les procédures et à préparer le futur exercice financier.

Voici ce qu’affirmait le député libéral Mircea Toader: « Donnez-nous les lois qui règlementent l’appel d’offres et l’acquisition de marchés publics! Nous sommes tous intéressés à utiliser cet argent. Je l’ai dit et redit, même au sein de mon parti : il est aberrant de voir des appels d’offres bloqués par je ne sais quelle entreprise méconnue, obscure ».

Notons que tous les programmes opérationnels proposés par Bucarest pour la période 2014-2020 ont été avalisés par Bruxelles, la Roumanie bénéficiant de 23 milliards d’euros de fonds européens. ( Trad. : Mariana Tudose).

27 October 2015
Creşterea absorbţiei fondurilor europene

Dezvoltarea exponenţială a unor ţări precum Portugalia, Irlanda sau Spania imediat după aderarea lor la Uniunea Europeană i-a făcut pe români să spere că, odată admişi în blocul comunitar, se vor bucura, datorită fondurilor europene, de o bunăstare cel puţin similară. Realitatea i-a contrazis, însă! Super-birocratizarea în procedurile de accesare a fondurilor sau schimbarea regulilor în timpul jocului sunt doar două din neajunsurile reclamate de mulţi dintre cei care au făcut demersuri pentru a accesa bani europeni.

La începutul lui 2015, potrivit reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, România înregistra cea mai mică rată de absorbţie, cu mult sub media la nivelul întregii Uniuni. Lucrurile ar putea fi, totuşi, corectate şi ţara ar putea absorbi, până la sfârşitul acestui an, 70% din fondurile europene alocate, în condiţiile în care, la ora actuală, procentul este de 65% – a anunţat ministrul de resort, Marius Nica, în plenul Camerei Deputaţilor. Cu trei luni înainte de închiderea definitivă a exerciţiului financiar pe 2007-2013, România a absorbit 12,8 din cei 19 miliarde de euro alocaţi pentru această perioadă.

Bucureştiul — spune ministrul Nica — nu a reuşit să cheltuiască mai mulţi bani europeni, din cauza slabei absorbţii din anii anteriori: “2009 – 0,7,%, 2010 – 1,1%, 2011 – 3,6% şi mă întrebaţi mai devreme de ce vom ajunge doar la un grad de absorbţie de aproximativ 70%. Haideţi să vă citesc mai departe: 2012 – 5,9%, 2013 – 15,14%, 2014 – 18,56%.” Între timp au fost luate măsuri în sprijinul beneficiarilor. Din nou, Marius Nica: “În 2007-2008-2009, perioada de evaluare a unui proiect POSDRU (n.red. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) era cuprinsă între 1 an şi 1,5 ani, timp în care beneficiarul respectiv nici nu mai era. La ora actuală ne-am asumat 70 de zile lucrătoare din momentul în care s-a depus proiectul până la evaluarea şi semnarea contractului de finanţare.”

Deşi opoziţia a criticat guvernul pentru că România pierde bani europeni, reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord că trebuie corectate deficienţele, astfel încât să nu se mai piardă această sursă de finanţare. Atât UDMR, cât şi PNL şi-au exprimat disponibilitatea de a ajuta la simplificarea procedurilor şi la pregătirea următorului exerciţiu financiar.

Deputatul liberal Mircea Toader: “Pachetul de legi pentru licitaţii şi pentru ceea ce înseamnă achiziţii publice, daţi-ni-le! Toţi avem un interes să putem folosi aceşti bani şi eu de multe ori am spus, chiar şi în interiorul partidului meu, că este aberant cum se blochează tot felul de licitaţii publice de către orice firmă de apartament.” Pentru perioada de finanţare 2014-2020, România are toate programele operaţionale aprobate, suma alocată fiind de 23 de miliarde de euro.

27 October 2015
Jurnal românesc – 3.09.2015

Prioritatea absolută a
Bucureştiului este Republica Moldova – a declarat, miercuri, la Bucureşti,
premierul Victor Ponta, la reuniunea anuală a diplomaţilor români. El
le-a cerut acestora să promoveze interesele statului vecin, ex-sovietic,
majoritar romanofon, aşa cum fac pentru interesele României. Ponta s-a aflat la
Chişinau pe 27 august, cand Republica Moldova aniversa 24 de ani de la
proclamarea independenţei faţă de Moscova. El a a fost primit de preşedintele
Nicolae Timofti şi s-a întâlnit cu noul sau omolog, Valeriu Streleţ, pe care
l-a asigurat din nou de susţinerea României pentru aspiraţiile europene ale
Chişinaului. Anul trecut, Republica Moldova a încheiat acorduri de asociere şi
liber schimb cu UE, a carei membră speră să devină în 2020.
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române are loc până pe 4 septembrie şi are ca
temă România şi provocările de securitate la limitele spaţiului european
şi euro-atlantic. Riscuri, oportunităţi şi acţiune diplomatică.

Patru membri din Consiliul
ştiinţific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria
Exilului Românesc (IICCMER), şi anume Zoe Petre, Dennis Deletant, Cristian
Pârvulescu şi William Totok, s-au autosuspendat din acest for în semn de
protest faţă de declaraţiile preşedintelui IICCMER, Radu Preda, care a susţinut
public faptul că aşa numita lege antilegionară ar fi de fapt una
procomunistă. Cei patru membri solicită Guvernului să-l demită pe actualul
preşedinte. În opinia teologului
Radu Preda, există
greşeli impardonabile în această
lege, cea mai izbitoare fiind lipsa condamnării comunismului. În plus, este
instituit delictul de opinie şi încadrat la fapte penale, ceea ce este extrem
de grav, a mai spus Radu Preda.

România a primit
decizia privind ridicarea întreruperilor de plăţi şi a pre-suspendării pentru
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 -
2013, a anuntat ministrul român al Fondurilor Europene, Marius Nica. El a
precizat că în următoarele două săptămâni, România va primi de la Comisia
Europeană aproximativ 480 milioane euro, sume care au fost blocate până acum.Decizia a fost luată după ce Comisia a
dispus verificarea rezultatelor măsurilor aplicate în domeniu de autorităţile
române. Marius Nica a mai spus ca până în luna
decembrie România are toate şansele să ajungă la un procent de absorbţie
a fondurilor UE de 70%. În prezent, acesta este de 62%.

Peste jumătate dintre români consideră
mic sau foarte mic riscul ca România să fie expusă unei invazii a imigranţilor
din Orientul Mijlociu şi Africa şi au foarte multă încredere în capacitatea
armatei de a gestiona o criză a imigranţilor, potrivit unui sondaj recent.
Totodată, 83% dintre persoanele participante la studiu au declarat că au auzit
despre criza imigranţilor de la graniţele UE. Principalele motive care au
generat exodul imigranţilor din ţările de origine sunt, în opinia
respondenţilor, războiul (51%) şi sărăcia (41%), în timp ce principali
responsabili pentru criza existentă au fost indicate guvernele din ţările de
origine (67%), gruparea teroristă Statul Islamic (54%), dar şi SUA (36%),
Uniunea Europeană (29%), Rusia (28%) sau Israel (24%). Dintre instituţiile care
ar putea să gestioneze o criză a imigranţilor, respondenţii au creditat Armata
cu cea mai ridicată încredere(70%), urmată de Jandarmerie (58%) şi serviciile
de informaţii (51%).

3 September 2015
Stereotipuri de gen în literatură şi educaţie

Prezente în continuare în economiile şi societăţile din UE, disparităţile de gen de pe piaţa muncii îşi au originea, în multe cazuri, în stereotipuri des întâlnite în comunităţile din care facem parte. Cum apar stereotipurile prin care noi ne reprezentăm rolul femeii şi al bărbatului în societate? Se perpetuează ele prin educaţie şi prin anumite modele culturale? Acestor întrebări a încercat să le răspundă studiul privind stereotipurile de gen în cultura românească şi în viaţa de zi cu zi, din cadrul proiectului “Integrarea şi promovarea femeilor pe piaţa muncii”. Deurlat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, cu finanţare europeană asigurată prin POSDRU, studiul s-a axat pe patru domenii — film, teatru, literatură şi mass-media — şi a căutat să verifice următoare ipoteză: dacă nu cumva steoretipiile de gen sau cele legate de feminitate au o bază culturală. Ce s-a descoperit la finalul studiului, aflăm acum de la Mircea Vasilescu, Preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă: În ansamblu, ipoteza de la care am pornit a fost corectă: felul în care privim femeile şi feminitatea se bazează pe moştenirea culturală”. Bineînţeles că mass-media are o importanţă foarte mare, mai ales prin impactul său, căci ea prelungeşte gândirea în stereotipuri, exploatează anumite stereotipii despre femei ca să facă audienţă. Mă refer aici în special la mass-media tabloidă.

În afară de mass-media, învăţământul pare a fi, la rândul său, o sursă de stereotipuri, uneori chiar prin analiza operelor literare propusă elevilor. Mircea Vasilescu, de data aceasta în calitate de critic şi istoric literar, a studiat modul în care sunt caracterizate anumite personaje literare feminine în şcoli: Am verificat ce se spune despre aceste personaje în literatura şcolară şi în cea paraşcolară, adică în manuale, în culegerile unde sunt gata oferite comentarii literare şi pe site-urile de referate. Aceste referate demonstrează, de fapt, cum se face literatura în şcoală, într-un mod plin de locuri comune. Şi-atunci mă întreb dacă nu cumva odată ieşit de pe băncile şcolii, un om obişnuit nu începe să aplice şi în viaţa reală ideile aflate acolo despre anumite personaje feminine printr-o gândire stereotipală.

Răspunsul e pozitiv, deşi de multe ori interpretările propuse de manuale asupra unor personaje feminine nu sunt nici prea exacte, nici favorabile acelor personaje sau femeilor pe care le-ar reprezenta.

Anumite prototipuri” feminine sunt, în ultimii ani, promovate şi în mass-media, mai precis în anumite emisiune televizate de divertisment. În prezent, televiziunile-tabloide au produs” un tip nou de femeie: asistenta de platou care apare emisiunile de divertisment. Aici ea este exploatată pentru că reprezintă femeia-decor, fiind în general cea care distrează spectatorii prin prostiile” pe care le spune, pentru că face pe proasta” potrivit rolului acordat de către producător. Prelungind parcă un alt stereotip de gen, nici în emisiunile serioase” nu apar prea multe femei. Mircea Vasilescu: Prezenţele feminine sunt foarte puţine în talk-showurile televizate, pe subiecte politice sau sociale. Nu prea sunt femei invitate ca experte pe anumite domenii. Şi de obicei, sunt invitate cam aceleaşi femei care provin mai degrabă din mediul politic.”

Nu doar prin şcoală sau prin emisiune de televiziune sunt transmise stereotipurile de gen, ci şi prin mesajele inoculate de părinţi încă din fragedă copilărie. Livia Aninoşanu, coordonatoarea Centrului Parteneriat pentru Egalitate — partener în cadrul proiectului “Integrarea şi promovarea femeilor pe piaţa muncii””- , consideră că prin socializare, copiii învaţă foarte devreme ce e potrivit pentru fete şi băieţi să facă în societate: Încurajăm anumite emoţii la băieţi şi le descurajăm pe altele. La fel procedăm cu fetele. În cazul băieţilor, li se transmite foarte des: Nu plânge, că nu eşti fată.” Pentru băieţi, încă de timpuriu, limbajul emoţional este restrâns. Le este permis să-şi exprime emoţiile negative prin furie, însă în mult mai mică măsură au voie să se arate emotivi, temători. În cazul fetelor, în schimb, ele nu sunt încurajate să-şi exprime furia, să spună nu” sau să pună bariere foarte clare. Le dăm voie, însă, să fie fragile. Direcţionăm deja copiii spre rolurile pe care le au de îndeplinit în societate, inculcându-le ideea că băieţii sunt cei puternici, iar fetele sunt cele slabe.

Jucăriile diferenţiate au şi ele rolul lor în această predeterminare a comportamentului. Livia Aninoşanu: În orice mare magazin pentru copii avem rafturi pentru fetiţe şi pentru băieţei. În cele pentru fete, pe care le recunoaştem după rozul strident, vedem jucării care reproduc rolurile pe care ele, mai târziu, le au de îndeplinit în societate: mini-bucătării, maşini de spălat, un fier de călcat în miniatură. În cazul băieţilor, avem jocuri care permit explorarea spaţiului, maşini, arme…Avem relativ puţine jocuri neutre din punct de vedere al genului. Cred că sunt foarte multe exemple de situaţii în care copiii au dorit să aleagă altceva. Lucrul nostru cu educatoarele ne-a demonstrat că există o teamă foarte puternică, de pildă, în cazul băieţilor care au alte preferinţe, cum ar fi să se joace cu păpuşile sau să se implice în jocul fetelor. Această simplă preferinţă dă naştere la temeri printre adulţii din jur. Băiatul respectiv este aproape imediat corectat.

De corectat poate că ar trebui corectate atitudinile adulţilor, consideră specialiştii în egalitatea de gen. Copiii nu ar trebui educaţi conform unor filtre de gen, ci mai degrabă încurajaţi să experimenteze şi să se descurce într-o gamă cât mai variată de situaţii.

28 January 2015
Nachrichten 10.11.2014

Bukarest: De ehemalige Leiter des Rumänischen Auslandsnachrichtendienstes Teodor Meleşcanu hat am Montag den Eid als Au‎ßenminister abgelegt. Zuvor hatte Präsident Traian Băsescu das Dekret seiner Amtsübernahme unterzeichnet. Meleşcanu ersetzt somit Titus Corlăţean, der infolge des Skandals um die überfüllten Wahllokale bei der ersten Runde der Präsidentschaftswahlen sein Amt niedergelegt hatte. Dem rumänischen Au‎ßenministerium wurden schwerwiegende Defizite bei der Planung des Wahlvorganges im Ausland vorgeworfen. Wegen der geringen Anzahl der geöffneten Wahllokale ist vielen Rumänen im Ausland am 2. November der Urnengang verweigert worden. Corlăţean rechtfertigte seinen Beschlu‎ß dadurch dass er gegen das Gesetz nicht versto‎ßen möchte und fügte hinzu, die Regelungen des Zentralen Wahlbüros sehen die Einrichtung von neuen Wahlständen im Ausland nicht vor. Das Zentrale Wahlbüro sagte seinerseits, es sei hingegen ausschlie‎ßlich Aufgabe des Au‎ßenministeriums, den Wahlvorgang im Ausland zu organisieren. Das Au‎ßenministerium habe beschlo‎ßen, mehrere Wahllokale im Ausland einzurichten. Dabei sollen den Wahlberechtigten ausreichend Stempel und Formulare zur Verfügung gestellt worden, erinnerte Titus Corlăţean. Hunderte Auslandsrumänen konnten am 2. November ihre Stimme nicht mehr abgeben, nachdem vor den Wahllokalen lange Schlangen gebildet wurden und die Verlängerung der Öffnungszeiten nicht bewilligt wurde. Am Sonntag protestierten zahlreiche Rumänen in London, Dublin, Madrid, Paris und Wien. Die Demonstranten beklagten sich über Defizite bei der Organisierung des Wahlvorganges. In mehreren Städten Rumäniens wie Bukarest, Cluj und Constanţa verlangten Demonstranten, dass die im Ausland lebenden Rumänen bessere Möglichkeiten haben müssten, um zu wählen. In Rumänien forderten die Demonstranten zudem den Rücktritt des Au‎ßenministers. Nach der ersten Wahlrunde forderte auch der Staatschef Traian Basescu den Au‎ßenminister zum Rücktritt auf. Bei der entscheidenden Präsidenten-Stichwahl am 16. November tritt der amtierende sozialdemokratische Ministerpräsident Victor Ponta gegen den bürgerlichen Politiker Klaus Iohannis an.

Bukarest: Die Nationale Antikoruptionsbehörde hat am Montag die Zustimmung des Staatschefs Traian Basescu gefordert, um gegen den ehemaligen Innenminister Cristian David strafrechtlich zu ermitteln. David wird Schmiergeldannahme und Geldwäsche vorgeworfen. Februar 2008 als er das Amt des Innenministers bekleidete, habe David 500.000 Euro Bestechungsgeld bekommen, um die illegale Erstattung einer 15 Hektar-Ackerfläche an eine gewisse Person abzusegnen. Neulich wurde der ehemalige Vizepräsident der Abgeodnetenkammer Viorel Hrebenciuc in einer Ermittlungsakte über illegale Rückerstattungen von Waldflächen in Untersuchungshaft genommen.

Bukarest: Rumänien soll diese Woche von der Europäischen Kommission die Rückerstattung von 200 Millionen Euro vom operativen Programm Entwicklung der Humanressourcen“ (POSDRU) fordern. Bis Jahresende soll Rumänien bei der Europäischen Kommission weitere Rückerstattungsanträge einreichen. Diese belaufen sich auf 500 Millionen Euro. Der Gesamtbetrag soll sich infolgedessen auf knapp 700 Millionen Euro beziffern. Laut dem Bukarester Ministerium für EU-Fonds, haben die rumänischen Behörden grünes Licht bekommen, diese Anträge einzureichen, nachdem die Prüfmission der Europäschen Kommission in Rumänien in der ersten Hälfte des Monats Oktober ein positives Urteil gefällt hatte.

10 November 2014
10.11.2014

Démission — Le chef de la diplomatie roumaine a démissionné aujourd’hui sur la toile de fond des accusations liées à la manière dont le premier tour du scrutin présidentiel du 2 novembre a été organisé à l’étranger. En raison des longues files d’attentes formées devant les bureaux de vote, plusieurs milliers de Roumains n’ont pas pu exercer leur droit de vote. Le responsable roumain affirme avoir pris cette décision afin de ne pas transgresser la loi. Il a invoqué une décision du Bureau électoral central, qui ne confirme pas l’existence d’une base juridique pour la création de nouveaux bureaux de vote à l’étranger. Le Bureau électoral central déclare pour sa part que l’organisation des bureaux de vote à l’extérieur de la Roumanie est du ressort exclusif du Ministère roumain des Affaires étrangères. Cette situation a été réglée par une décision excluant toute entrave légale à la création de nouveau bureaux de vote pour la diaspora. Avant de démissionner, Titus Corlatean a rappelé que le ministère des Affaires étrangères avait décidé de majorer le nombre des isoloirs et des tampons prévus pour chaque bureau de vote. Dimanche, dans les grandes villes européennes, telles Londres, Dublin, Madrid, Paris et Vienne, les Roumains de la diaspora on protesté, dénonçant le nombre réduit des bureaux de vote et du personnel des commissions de vote. Des manifs de solidarité avec les Roumains de la diaspora ont eu lieu dans les grandes villes roumaines. Les participants ont demandé la destitution du ministre roumain des Affaires étrangères, destitution requise aussi par le président roumain Traian Basescu. Le tour décisif des présidentielles, prévu pour le 16 novembre, se joue entre le candidat de la gauche, Victor Ponta et son adversaire de droite, Klaus Iohannis.

Corruption — La Direction nationale anti-corruption a demandé aujourd’hui l’avis du président roumain, Traian Basescu, pour pouvoir lancer la poursuite pénale de l’ex ministre de l’intérieur Cristian David, accusé de corruption et de blanchiment d’argent. Aux dires des procureurs anti-corruption M David est soupçonné d’avoir reçu en février 2008, lorsqu’il était ministre, 500 mille euros afin de favoriser une personne qui essayait d’obtenir un titre de propriété pour un terrain de 15 hectares dans le comté de Buzau, de l’est du pays. Récemment, les juges ont décidé de placer en détention provisoire l’ex vice-président de la Chambre des Députés Viorel Hrebenciuc, accusé de corruption dans un dossier de restitutions illégales de terrains.

Programme — La Roumanie demandera à la Commission européenne de rembourser plus de 200 millions d’euros via le programme opérationnel sectoriel de développement des ressources humaines. Avant la fin de l’année, la Roumanie devrait transmettre à la Commission d’autres demandes se chiffrant au total à 500 millions d’euros. Jusqu’à la fin de l’année, le montant total des remboursements par le biais du programme POSDRU se situera autour de 700 millions d’euros. Le ministère des Fonds européens précise que les autorités de Bucarest ont reçu le feu vert pour envoyer ces demandes après la conclusion positive de la mission d’audit de la Commission Européenne pendant la première partie du mois d’octobre.

Tennis — La paire formée du Roumain Horia Tecau et du Néerlandais Jean-Julien Rojer joue aujourd’hui à Londres son premier match du Tournoi des Champions au tennis. La compétition réunit les 8 meilleurs joueurs et les 8 meilleures paires de l’année 2014. Tecau et Rojer affronteront Bruno Soares du Brésil et Alexander Peya, d’Autriche.

10 November 2014
Wie bringt man Karriere mit Familienleben in Einklang?

Die rumänischen Mütter sind privilegiert, da sie sich eines einjährigen Mutterschaftsurlaubs erfreuen, mit der Möglichkeit der Verlängerung auf zwei Jahre. Nicht so privilegiert sind Mütter in Rumänien, wenn sie zurück zur Arbeit kehren. Abgesehen davon, dass das Krippen- und Kindergartenangebot viel kleiner als die Nachfrage ist, kommt auch das Problem des Arbeitsplatzes hinzu.

Laut einer soziologischen Studie von 2012 hätten 47% der Eltern nach Beendigung des Erziehungssurlaubs ihre Arbeit wieder aufgenommen, während 17% weiterhin zuhause geblieben seien. Au‎ßerdem haben Mütter, die nach einem Jahr zur Arbeit zurück kehren, im Schnitt nur zwei Kinder. Wenn sie mehr Kinder haben, entscheiden sie sich dafür, zuhause zu bleiben. Die Kosten dafür, mehr als zwei Kinder im Kindergarten oder in einer pädagogischen Nachmittagsbetreuung unterzubringen, sind grö‎ßtenteils viel höher als ihre Lohneinnahmen.

Was die Arbeitgeber anbelangt, erklärten diese, dass die Mitarbeiter bei ihrer Rückkehr zu 80,3% denselben Arbeitsplatz belegt haben. Dennoch erklärten Fachleute im Rahmen von beruflichen Ausbildungsprogrammen, dass einige der zurückgekehrten Mitarbeiter nach einiger Zeit risikieren, arbeitslos zu werden, denn laut den Arbeitgebern habe eine Neuverteilung der Aufgaben stattgefunden oder die Arbeitnehmer würden den neuen Anforderungen in der Firma nicht mehr gerecht. Obwohl die Mehrheit der Arbeitgeber und der kinderlosen Mitarbeiter erachtet, dass die Angestellten, die Kinder haben, genau so pünktilich sind und genau so gut arbeiten, empfinden viele trotzdem, dass Arbeitnehmer mit Kindern öfter um Beurlaubung bitten oder in Krankenurlaub gehen.

Wofür entscheiden sich Mütter angesichts all dieser Anforderungen am Ende des Mutterschaftsurlaubs? Der Soziologe Florian Niţu, einer der Urheber der besagten Studie über die berufliche Wiedereingliederung der Eltern, sagt, dass sehr viele Kinder im Alter zwischen einem und drei Jahren in die Betreung der Gro‎ßeltern gebracht werden:

Natürlich haben sie ein grö‎ßeres Vertrauen in die Gro‎ßeltern. Meistens gewährleisten die Gro‎ßeltern eine viel bessere Aufsicht der Kinder, als es die Krippenbetreuerin tun würde, aber dort wäre der Bildungsteil viel umfangreicher als bei den Gro‎ßeltern. Zur Zeit setzen Eltern viel auf Bildung.“

Gerade aus diesem Grund werden bei Kindern ab drei Jahren die Gro‎ßeltern häufig durch den Kindergarten ersetzt. Soziologe Florian Niţu:

Die Studie hat die Tatsache zum Vorschein gebracht, dass Eltern, besonders Mütter, der Meinung sind, dass der Kindergarten zur Entwicklung der Kinder beiträgt. Oft lernen Kinder dort eine Fremdsprache oder wie man einen Füller in der Hand hält und wie man damit auf dem Papier spielt. Ihnen werden Lieder, Gedichte und Tänze beigebracht, sie lernen Kontakte zu knüpfen. Diese Sachen haben eine gro‎ßen Wert. Das Vertrauen in die Kinderbetreuungsdienste hängt von der Art der Anstalt ab. Das Vertrauen in die staatlichen Kindergärten ist hoch. Rund 80% der befragten Eltern vertrauen den staatlichen Kindergärten. Was Privatkindergärten anbelangt, liegt der Vertrauensgrad der Eltern bei 50%. Das öffentliche System wird geschätzt. Es herrscht au‎ßerdem ein beträchtlicher Unterschied zwischen Kindergärten und Krippen. Krippen erfreuen sich nicht des Vertrauens der Eltern. Deshalb ist die Zahl der Kinder, die in Krippen eingeschrieben werden, recht klein.“

Damit sowohl die Krippen als auch die Kindergärten des öffentlichen Systems die Bildungsanforderungen der Eltern erfüllen, hat das Ministerium für Arbeit, Familie, Sozialsicherheit und Senioren mithilfe einer Finanzierung des europäischen POSDRU-Programms und der Partner von Global Commercium“ das Projekt Echilibru. Familie şi carieră“ (Gleichgewicht. Familie und Karriere“) umgesetzt. Ziel des besagten Projekts ist, das Familienleben mit dem Berufsleben zu versöhnen. Das Projekt besteht aus mehreren Teilen: die Erarbeitung der bereits erwähnten soziologischen Studie, die Gründung eines Trainernetzwerks, das im Nachhinein bei der Schulung der Kinderfrauen in verschiedenen Städten sowie der Erzieherinnen in den zwei Exzellenzzentren beitragen werden, die im Rahmen des Projekts in Bukarest und Braşov gegründet worden sind. Diese Zentren kommen, um die bereits existierenden, unausreichenden Krippen und Kindergärten zu unterstützen. Au‎ßerdem, da es sich um ein Pilotprojekt handelt, können die Behörden die Vorgänge leichter überwachen. Emanuela Manea, Projektkoordinatorin von Seiten des Arbeitsministeriums:

Wir haben durch das laufende Projekt versucht, diese Zentren zu eröffnen, um zu erkennen, welche finanzielle und rechtliche Probleme auftauchen, wenn Lokalbehörden versuchen, solche Anstalten instandzusetzen. Wir haben Strukturfonds bezogen, um diese zu modernisieren und kindergerecht einzurichten.“

Au‎ßerdem haben die Kleinen beispielsweise im Exzellenzzentrum Prâslea“ eine erweiterte Familie, wie wir von der Erzieherin Marilena Balacciu erfahren:

Auch wenn ich erst seit eineinhalb Monaten hier bin, habe ich wunderbare Dinge, emotional betrachtet, vollbracht. Sie wissen ja, dass aller Anfang schwer ist, sowohl für uns Lehrkräftem als auch für die Kinder und Eltern. Ich habe es aber geschafft, mich diesen Kindern zu nähern.“

Gleichzeitig bietet man den Kindern eine altersgerechte Erziehung. Antoaneta, die Mutter eines Kindes im Vorschulalter kann zuhause eine solche Erziehung nicht bieten.

Das kommt dem Kind zugute, und ich freue mich darüber, denn es lernt hier viel mehr als zuhause. Mit mir gemeinsam möchte der Junge diese Dinge nicht lernen. Es ist viel besser. Man stellt eine Änderung fest. Früher machte er sich lustig, er zeichente komisches Zeug. Heute wetteifert er mit seiner gro‎ßen Schwester, wer besser lernt.“

Crina hat ihren Sohn bis ins Alter von fünf Jahren hinein zuhause behalten. Er wurde bis dahin von den Gro‎ßeltern betreut. Ab diesem Jahr geht er in die Vorschulklasse. Warum?

Wir wollten ihn schneller in den Kindergarten bringen, aber die Oma wollte es nicht. Schlie‎ßlich haben wir es geschafft, sie zu überreden, sich auszuruhen. Für ihn ist es besser im Kindergarten. Er schläft nun nachmittags. Er lernt mehr, ist aufmerksamer. Er ist entzückt!“

Die Behörden werden mit der Notwendigkeit konfrontiert, die Steigerung der Bevölkerungszahl zu stimulieren, aber auch mit der Wiedereingliederung der Mütter in das Berufsleben. Somit müssen sie Ma‎ßnahmen fördern, die das Elternleben mit dem Berufsleben in Gleichgewicht bringen. Das versucht auch das Projekt Echilibru. Familie şi carieră“ — Gleichgewicht. Familie und Karriere“.

Audiobeitrag hören:

30 October 2013
Das Frauenbild in den rumänischen Massenmedien

Das Projekt ALTFEM wurde vor zwei Jahren auf die Beine gestellt. Es geht um eine Kampagne für die Veränderung des Images der Frau in der Gesellschaft. Finanziert wurde es von durch das Operationelle Programm für Entwicklung der Humanressorucen (POSDRU) der EU. Das Projekt wurde von regierungsfreien Organisation umgesetzt und enthält eine Analyse des Frauen- und Männerbildes in den Medien, so wie es widerspiegelt wird. Monatelang hat man TV-Sendungen, Beiträge und Werbung studiert. Im Jahr 2011, als die ersten Forschungen durchgeführt wurden, waren die Schlussfolgerungen über das Bild der Frau alles andere als positiv. 2013 wurde die Forschung fortgesetzt. Wie hat sich das Frauenbild im Fernsehen in der Zwischenzeit verändert? Ionuţ Codreanu, Programmleiter bei ActiveWatch — der Agentur für die Monitorisierung der Medien, einer Organisation, die im ALTFEM-Projekt involviert ist –, hat eine Antwort:

Im Jahr 2011 haben wir gemerkt, dass im Fernsehen bei den Debatten sehr wenige Frauen auf dem Bildschirm waren, rund 12%. 2013 war eine deutliche Entwicklung merkbar. Heute sehen wir zahlreiche Frauen in den TV-Sendungen. Dafür gibt es mehrere Erklärungen. Auf politischer und auf Regierungsebene sind die Frauen ganz schwach vertreten, so dass es kompliziert ist, viele Politikerinnen einzuladen, wenn ihre Zahl eigentlich klein ist. 2011 war das Verhältnis der Anwesenheit der Politiker und der Politikerinnen von 15 zu 1. 2013 können wir eine höhere Teilnahme der Frauen feststellen. Hinsichtlich der Geschlechterverhältnisses im Beruf des Journalisten können wir für das Jahr 2011 über ein Gleichgewicht sprechen. 2013 entstanden hingegen leichte Ungleichgewichte. Obwohl zahlreiche Frauen Journalismus studieren, sind diese auf dem Bildschirm viel seltener zu sehen.“

Ionuţ Codreanu hat auch den Diskurs und die Agenda der TV-Gäste analysiert:

Im Jahr 2011 dominierte die persönliche Dimension, die Frauen waren eingeladen, Aspekte aus ihrem persönlichen Leben zu erzählen. 2013 bleibt diese Tendenz erhalten. Wenn man über das persönliche Leben sprechen soll, dann nehmen die Frauen den ersten Platz ein.“

Unter die Lupe nahm man auch die Verwendung sexueller Andeutungen und der Bemerkungen über das physische Aussehen. Ionuţ Codreanu mit Einzelheiten:

Es kommen immer seltener Sätze mit sexuellen Andeutungen vor. 2011 war das Privatleben ein Dauerthema bei den Nachrichtensendern. Leider ist die Zahl der Andeutungen auf das physische Aussehen gestiegen. In diesem Jahr gibt es eine Inflation von Sendungen, besonders von Unterhaltungssendungen, wo man viel Wert auf die physischen Eigenschaften der mondänen Gestalten legt. Man spricht über Verletzung der Privatsphäre. Wir können behaupten, dass es eigentlich um Selbstdarstellung geht. Die Gäste sind einverstanden, über ihr Leben zu sprechen.“

Das Team ALTFEM hat auch die Zeitungen und Zeitschriften analysiert und kam zu folgenden Schlussfolgerungen: Die Medienpräsenz der Männer betrug 72% und die der Frauen 28%. In den Ergebnissen steht auch, dass die Männer und Frauen auf Expertenebene im gleichen Ma‎ße vertreten wurden (50% – 50%). Was die Werbung anbelangt, kommen Frauen häufiger als Männer vor. Das Drehbuch handelt im allgemeinen über Familien, in denen sich die Frau um alles kümmert.

Das Image der Frau, das von den Medien transportiert wird, nähert sich der Realität — so eine Studie des Instituts für Gleichstellungsfragen der Europäischen Kommission. Untersucht wurde die Art und Weise, in der die Gleichberechtigung auf EU-Ebene vorkommt. Analysiert wurden dabei der Arbeitsmarkt, die Bildung, die Freizeit, der Zugang zu Führungspositionen und zu Gesundheitsdiensten. Irina Sorescu, Vertreterin des Partnerschaftszentrums für Gleichberechtigung, bringt Einzelheiten über diese Studie:

Rumänien nimmt leider den letzten Platz ein, mit 35 Prozentpunkten von 100 auf einer Skala von 1 zu 100, wo 1 der totale Mangel an Gleichberechtigung und 100 die absolute Gleichberechtigung bedeutet. Ganz schlecht stehen wir bei der Freizeit der Frauen und dem Zugang zur einer politischen Karriere. Die meisten Punkte haben wir beim Zugang zu Gesundheitsdienstlesitungen und Arbeitsstellen erhalten. Es ist bekannt, dass die Zahl der Frauen, die einen Arbeitsplatz haben, immer grö‎ßer ist.“

Audiobeitrag hören:

27 September 2013
Imaginea femeilor în mass-media

În urmă cu doi ani, în 2011, debuta proiectul ALTFEM. O campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate”. Finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) al UE şi implementat de o serie de organizaţii neguvernamentale, proiectul include şi un studiu. Este vorba de o analiză a imaginii femeilor şi bărbaţilor în mass-media, aşa cum e reflectată în agenda instituţiilor de presă. Timp de câteva luni, s-au studiat emisiunile TV, articolele din presa scrisă şi reclamele. În 2011, cu ocazia primei cercetări, concluziile nu erau deloc favorabile femeilor. În 2013, cercetarea a fost reluată. Ce s-a întâmplat în aceşti ani, în privinţa apariţiei femeilor la televizor, de pildă? Ne spune Ionuţ Codreanu, coordonator de programe la ActiveWatch — Agenţia de Monitorizare a Presei, una dintre organizaţiilor implicate în proiectul ALTFEM:

În 2011, am constatat că, la dezbaterile de la televizor erau foarte puţine femei, în jur de 12%. În schimb, în 2013, observăm o evoluţie semnificativă, au apărut mai multe femei în dezbaterile televizate. Sunt mai multe explicatii. La nivel politic, guvernamental, femeile sunt subreprezentate, aşa că e dificil să inviţi multe femei-politician, când ele sunt puţine. În 2011, raportul prezenţei politicienilor-bărbaţi şi a politicienilor-femei era de 15 la 1, dar în 2013, vedem o prezenţă uşor crescută a femeilor. Reprezentaţii mass-media — femei şi bărbaţi — se aflau într-un raport echilibrat în 2011. Pentru ca în 2013, să observăm că au apărut uşoare dezechilibre. Deşi facultăţile de jurnalism sunt puternic feminizate, la televizor vedem cu totul altceva.

Cu ce discurs sau cu ce agendă se prezintă în faţa publicului invitaţii dezbaterilor televizate, atât azi, cât şi acum doi ani?

Ionuţ Codreanu: Şi în 2011, predomina dimensiunea personală. Cel mai adesea femeile erau prezente doar pentru a expune aspecte din viaţa personală. Deşi a mai scăzut în 2013, tendinţa aceasta se menţine totuşi. Când e vorba de expunerea vieţii private, femeile sunt pe primul loc.

A fost cercetată, de asemenea, prezenţa stereotipurilor de gen, a aluziilor sexuale şi a referirilor la aspectil fizic în emisiunile TV. Ce s-a constatat, aflăm tot de la Ionuţ Codreanu: S-au redus semnificativ acele enunţuri cu potenţial stereotipal. Nu s-au mai făcut multe referiri la viziunea tradiţională cu privire la relaţia dintre bărbat şi femeie. Tot ca aspect pozitiv, am observat că s-a redus şi incidenţa aluziilor sexuale. În 2011, de pildă, aluziile sexuale erau întânite, inclusiv, în dezbaterile de la televiziunele de ştiri. Totuşi, e îngrijorător faptul că a crescut incidenţa aluziilor privitoare la aspectul fizic. Anul acesta este o inflaţie de materiale, în special în emisiunile de divertisment, se insistă foarte mult pe calităţile fizice ale personajelor mondene. Se mizează foarte mult pe încălcarea vieţii private, dar în egală măsură, e vorba şi de auto-expunere. E şi ceva benevol din partea invitaţilor la aceste emisiuni.

Analizând presa scrisă, echipa ALTFEM a ajuns la următoarele concluzii:

la nivelul tuturor publicaţiilor analizate, ponderea bărbaţilor a fost de 72%, iar cea a femeilor de 28%. În publicaţiile generaliste, aproximativ 33% dintre femeile menţionate au fost prezentate în calitate de expert. Iar în presa tabloidă, peste 65% dintre experţii citaţi de jurnalişti au fost femei. De aceea, rezultatul general indică faptul că femeile şi bărbaţii au fost prezenţi în calitate de experţi în ponderi egale (50% – 50%).

În schimb, în reclame şi în campanii publicitare femeile sunt mai prezente decât bărbaţii. Predomină scenariile domestice şi reproduceri ale mediului familial unde rolurile domestice şi de îngrijire sunt, de regulă, alocate femeilor.

Se pare că imaginea femeilor prezentată de mass-media nu este, de fapt, departe de realitate. Cel puţin asta transpare din primul index al egalităţii de gen de la nivelul UE, cercetarea realizată de către Institutul European de Gen din cadrul Comisiei Europene. Cu această ocazie, s-a analizat felul în care se manifestă egalitatea între femei şi bărbaţi la nivelul statelor-membre în mai multe domenii: piaţa muncii, educaţie, timp liber, accesul la putere şi accesul la servicii de sănătate.

Irina Sorescu de la Centrul Parteneriat pentru Egalitate ne prezintă acest studiu: ”România este pe ultimul loc la toate capitolele care au fost luate în calcul din toate ţările UE, având un scor de 35 de puncte procentuale din 100, scara fiind de la 1 la 100 unde 1 înseamnă lipsa totală egalităţii, iar 100 acordându-se pentru egalitatea absolută între femei şi bărbaţi. Zonele unde stăm cel mai prost sunt zona de timp liber a femeilor şi zona de acces la puterea politică. Cel mai bun punctaj l-am înregistrat la accesul la serviciile de sănătate şi la ocuparea forţei de muncă. Ştim că numărul femeilor care au în prezent, un loc de muncă este din ce în ce mai mare.”

Rămâne de văzut cum vor fi reflectate relaţiile de gen şi locul femeilor în societate în mass-media la o nouă cercetare de tip ALTFEM, realizată, poate, peste alţi doi ani.

25 September 2013
A propos de l’absorption des fonds européens

Pendant la deuxième moitié du mois de février, la Commission Européenne a viré à la Roumanie 141,5 millions d’euros destinés au Programme Opérationnel Sectoriel Développement des Ressources Humaines (POSDRU), celle-ci étant une première tranche venue de Bruxelles après le déblocage du programme au début du mois en question.

“La reprise des payements par la Commission Européenne fournit les ressources nécessaires pour la paye des factures aux bénéficiaires et, ainsi, le déroulement du programme rentre dans la normalité” – a déclaré le ministre roumain des fonds européens, Eugen Teodorivici qui ajoutait que la priorité dans l’immédiat etait de débloquer les trois programmes qui continuent de se trouver dans la phase de pré-suspension, c’est à dire: Le Programme Opérationnel Régional, le Programme Opérationnel Sectoriel des Transports et le Programme Opérationnel Sectoriel de Croissance de la Compétitivité Economique.

La Commission Européenne a suspendu POSDRU en août 2012 à la suite des déficiences identifiées par la partie communautaire en matière de fonds européens utilisés de 2009 à 2011 — a-t-on mentionné dans un communiqué du Ministère des Fonds Européens.

Suite aux mesures implémentées par le Gouvernement roumain, la Commission a décidé de débloquer le programme début février 2013. Fin janvier, POSDRU déroulait 2455 contrats de financement, le montant alloué par l’Union Européenne pendant l’exercice financier de ce programme opérationnel étant de 3,4 milliards d’euros.

Rappelons que, le 8 février, selon l’accord concernant le cadre financier pluriannuel 2014-2020 convenu au Conseil Européen, la Roumanie pouvant recevoir le montant de 39,2 milliards d’euros du budget de l’Union Européenne ce qui la rend « un clair gagnant comme Etat membre » selon le commentaire du site de nouvelles autrichien FRIEDL NEWS. « Néanmoins, les progrès de la Roumanie demeurent modestes jusqu’à présent. Au début de l’année courante les transferts totalisés des fonds structurels de la Commission Européenne vers la Roumanie se montent à, seulement, 20,7% du total des allocations 2007-2013 c’est à dire 4 milliards d’euros « – commente encore le site autrichien.

Le ministre Eugen Teodorivici, lui, parle des solutions pour améliorer l’absorption des fonds européens :« En premier chef, simplification du système. Nous parlons simplification depuis de longues années et, malheureusement, nous avons un des plus touffus systèmes d’Europe en matière de fonds européens. Il faudrait éliminer les étapes qui sont, effectivement, inutiles et bureaucratiques. Ceci est un de mes objectifs, d’impliquer davantage le système bancaire, stimuler et beaucoup réduire le système d’Etat, central et, même, local. Il faut compter sur un système très souple, à brefs délais de payement, entre le moment de payer la facture aux contracteurs et le moment de demander à la Commission Européenne, le remboursement se fasse dans un très bref délai, un mois au maximum, de sorte que ce que nous dépensons soit exigé très rapidement à la Commission Européenne pour remboursement et ne pas trop affecter le budget de l’Etat. Donc, les mesures sont nombreuses qui, cumulées, feront atteindre ce cible de 6,5 milliards d’euros. Au cas contraire, la différence se perd effectivement vers la Commission Européenne et, comme je viens de dire, tous ces éléments se constitueront en bonne pratiques pour un nouveau système qui dépense, depuis, 2014, l’argent comme il convient, y compris par unification, approche unitaire et unifiée en matière de management des fonds européens et non pas en sept structures comme à présent. Une approche unitaire, une unification de ce style de management des fonds européens. »

Le ministre des Fonds Européens précise, également, les domaines d’investissements envisagés:«En premier chef, il faudra investir dans les zones de Roumanie dans lesquelles elle a assumé des engagements clairs vis-à-vis de l’Union Européenne. Autrement, les pénalités seront nombreuses, pour non conformité avec ces délais. Ces zones sont :environnement, eau, égouts, déchets. Certes, l’infrastructure des transports est, on le sait bien, très importante pour assurer le développement du pays mais, certes, le milieu privé qui, on le sait également, représente le moteur de l’économie. Ce sont les trois domaines , mais autres existent, tels la santé et l’éducation, qui sont tout aussi importants. Il faudra très bien réfléchir et de la façon la plus équilibrée, de sorte à assurer le financement des principales zones d’intérêt pour l’économie. »

Pour leur part, les experts autrichiens de REIFFEISEN RESEARCH ont précisé que »même si l’expérience des années antérieurs n’est nullement encourageante, ils attendent une amélioration de l’absorption des fonds européens par la Roumanie cette année vis-à-vis de 2012. A partir de 2013, la Roumanie peut perdre des fonds européens si un niveau suffisent des dépenses existe pour être reconnus comme payements intermédiaires par la Commission Européenne.

Par conséquent, ont attend des efforts supplémentaires des autorités locales pour limiter les pertes de fonds à la suite de leur dès-engagement. » dit, encore, REIFFEISEN RESEARCH…(trad. : Costin Grigore)

12 March 2013
Eveniment Top – 09.02.2013

Nomlu a bugetului di stat şi aţel a asiguripserilor sociali furâ apruchiati fost tu Parlamentu.

Dupu ma multi dzâli di moaubeţ apreasi întrâ Puteari şi Opoziţii, Legislativlu apruchie, gioi, proiectul a nomlui a bugetlui di stat şi pi aţel a asiguripserilor sociali di stat pi 2013. Bugetlu este fundamentat pi unâ crişteari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii di mesi anualâ di 4,3%, un cursu di mesi di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ easti nai ma bunlu buget, tu chiro ţi opoziţia bagâ câbati câ eastu easti unlu di niaveari. Uidisit cu prognoza a specialişţâlor BNR, criştearea ali icunumii româneascâ va s-hibâ tu 2013 di vârâ 1,5%, estimari ţi easti unâ cu aţea ali FMI. BNR spuni câ putearea a leului easti, ligatâ tu chirolu yinitor, di catandisea ali monedâ unicâ europeanâ, di producţia agricolâ, ama şi di reformili structurali, bâgati di Mugur Isărescu sum semnul di incertitudini, ti furn’iea a problemilor sociali, politici şi tehnici pi cari le au.

Parlamentul di Bucureşti zburaşti di priorităţili legislativi ti 2013.

Ahurhi prota sesiuni ordinarâ di estan a Parlamentului di Bucureşti. Prit protili lucri ti adrari suntu revizuirea ali Constituţii, reorganizarea teritorialâ icâ apruchiarea a statutlui a parlamentarilor. Alâxearea a nomlui di timel’iu ali vâsâlii va s-limpidzascâ borgili a prezidentului şi ali Curti Constituţionali. Tu ţi mutreaşti statutlu a parlamentarilor, moaubeţli pi aestâ temâ furâ amânati cu unâ stâmânâ. Eali s-dânâsirâ la un articol cari dzâţi câ parlamentarl’ii declaraţ incompatibili di ANI pot ş-chiarâ mandatlu maca nu contestâ apofasea tu instanţâ – tu chiro di 15 dzâli. Caplu a statului pitricu disnău aestu proiectu a Legislativului ti lucri şi nu-s limpidz, constatati tu ţi mutreaşti incompatibilitatea icâ conflictul di interesi. Nai ma zburâtlu nom va s-hibâ aţel mutrinda riîndridzearea teritorialâ. Varianta USL (la guvernaro) mutreaşti optu regiuni di dezvoltare, iara tu idyul chiro PDL (opoziţii) va ca aţilor 40 di giudeţi di tora s-lâ ia loclu optu giudeţi mări.

CE apufuseaşti darea a pâradzlor câtâ România ti POSDRU

Reprezentanţl’iii UE deadirâ cali ti Programlu Operaţional Sectorial ti Împrustarea a Resursilor Umani (POSDRU), dupu misiunea di audit di tora ayoniea. Pâradl’ii ti POSDRU furâ dânâsiţ tu vearea a anlui ţi tricu ti nereguli mutrinda atribuirea di ma ninti şi derularea a nâscântor proiecti. CE va s-pitreacâ iara pâradz ali România ti câftărli di rambursari pitricuti tu andreu 2012, cu un pâhă di 148 di milioani di euro. La ţinţi an’i di la intrarea tu UE, România easti pi aţel dit soni loc dintrâ aţeali 27 di stati comunitari mutrinda luarea di pâradz europen’i. Pânâ tu inşita a meslui Yinaru, Bucureştiul luă fonduri di 2,2 miliardi dit totalu di 19,2 miliardi di euro dati di Bruxelles ali vâsâlii, , tu chirolu 2007-2013.

…………………………………………………………………………………………………………….

Audio–>

9 February 2013
Retrospectiva săptămânii 03/02-09/02/2013

Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale au fost aprobate de Parlament

După mai multe zile de dispute intense între Putere şi Opoziţie, Legislativul a adoptat, joi, proiectul legii bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat pe 2013. Bugetul este fundamentat pe o creştere economică de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Premierul Victor Ponta a declarat că este cel mai bun buget posibil, în timp ce opoziţia acuză că acesta este unul al sărăciei. Conform prognozei specialiştilor BNR, creşterea economiei româneşti va fi în 2013 de circa 1,5%, estimare care coincide cu cea a FMI. BNR atrage atenţia că puterea leului depinde, în următoarea perioadă, de situaţia monedei unice europene, de producţia agricolă, dar şi de reformele structurale, puse însă sub semnul incertitudinii de către Mugur Isărescu, din cauza problemelor sociale, politice şi tehnice pe care le presupun.

Parlamentul de la Bucureşti dezbate priorităţile legislative pentru 2013

A început prima sesiune ordinară din acest an a Parlamentului de la Bucureşti. Printre priorităţi se numără revizuirea Constituţiei, reorganizarea teritorială sau adoptarea statutului parlamentarilor. Modificarea legii fundamentale a statului ar clarifica, printre altele, atribuţiile preşedintelui şi ale Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte statutul parlamentarilor, dezbaterile pe această temă au fost amânate cu o săptămână. Ele s-au blocat la un articol care prevede că parlamentarii declaraţi incompatibili de ANI îşi pot pierde mandatul dacă nu contestă decizia în instanţă în termen de 15 zile. Şeful statului a retrimis acest proiect Legislativului pentru neclarităţi constatate în ceea ce priveşte incompatibilitatea sau conflictul de interese. Cea mai discutată lege se anunţă a fi cea a reorganizarii teritoriale. Varianta USL (la guvernare) presupune opt regiuni de dezvoltare, în timp ce PDL (opoziţie) doreşte ca cele 40 de judeţe actuale să fie înlocuite cu opt judeţe mari.

CE decide reluarea platilor catre Romania pentru POSDRU

Reprezentanţii UE au deblocat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), în urma recentei misiuni de audit. Plăţile aferente POSDRU au fost suspendate în vara anului trecut pentru nereguli identificate în atribuirea anterioară şi derularea unor proiecte. CE va relua plăţile către România pentru cererile de rambursare transmise în decembrie 2012, în valoare de 148 de milioane de euro. La cinci ani de la aderarea la UE, România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în ceea ce priveşte atragerea banilor europeni. Până la sfarşitul lunii ianuarie, Bucureştiul a atras fonduri în valoare de 2,2 miliarde din totalul de 19,2 miliarde de euro alocate ţării noastre, de către Bruxelles, în perioada 2007-2013.

Executivul român aprobă strategia de privatizare a companiei CFR Marfă

Guvernul român a dat undă verde strategiei de privatizare a companiei CFR Marfă, aprobată anterior de CSAT. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a explicat că va fi vorba de o privatizare cu un investitor strategic, cu o garantie de participare la licitaţie de 10 milioane de euro, suma care reprezintă 17% din valoarea nominală a acţiunilor CFR Marfă. Prioritară rămâne plata la zi a salariilor, prin eficientizarea companiei. CFR Marfă are datorii si pierderi de sute de milioane de euro. Privatizarea companiei face parte din măsurile asumate de guvern în acordul preventiv încheiat cu FMI în 2011.

Dispută diplomatică între Bucureşti şi Budapesta

Scandalul aşa-zisului steag secuiesc a provocat schimburi de replici între România şi Ungaria. Situaţia a fost calmată, joi, într-o convorbire telefonică, de ministrul român de de externe, Titus Corlăţean şi omologul său maghiar, Janos Martonyi. Cei doi au stabilit că, pentru o bună cooperare, trebuie evitată escaladarea atitudinilor şi declaraţiilor publice din cele două ţări. Disensiunile au intervenit după ce secretarul de stat din MAE maghiar, Nemeth Zsolt, a îndemnat primarii din Ungaria să afişeze în semn de solidaritate aşa-zisul drapel al Ţinutului Secuiesc (zona din centrul Romaniei în care este concentrată comunitatea maghiară), după ce autoritatile române au interzis arborarea acestuia pe clădirile publice. Declaraţiile oficialului ungar în favoarea autonomiei teritoriale a comunităţii maghiare din România, urmate de o luare de poziţie similară a ambasadorului ungar la Bucureşti, au fost dezavuate de autorităţile române.

CSAT aprobă participarea forţelor armate române la misiuni şi operaţii în afara României

CSAT a aprobat participarea a peste 2000 de militari romani la misiuni şi operaţii în afara României. Totodată, Consiliul a decis trimiterea unui contingent de 10 militari, instructori şi personal de stat major, la misiunea UE de instruire din Mali, fosta colonie franceza din nordul Africii. În urmă cu o luna, Franţa a declanşat o ofensivă militară în această ţară, în sprijinul forţelor maliene. Cei 4.000 de militari francezi angajaţi în operaţiunea lansată la 11 ianuarie urmează să se retragă în martie, iar ştafeta va fi preluată, ulterior, de state africane, au precizat autorităţile de la Paris.

9 February 2013