Radio România Internațional

Tag: Posta

  • Jurnal românesc – 15.08.2022

    Jurnal românesc – 15.08.2022

    Până pe 18 august se desfășoară la Remecioara și Posta, comuna Remetea Chioarului, tabăra internațională Grăind, horind și trăind românește. Dacă în ediția trecută au fost invitați copii ai românilor din județul Harghita, în acest an sunt prezenți copiii românilor din Valea Timocului (Serbia), scrie maramures.transilvania-tv.ro. Pe parcursul unei săptămâni, cei mici vizitează aproape toate locurile reprezentative din Maramureș, ca sursă de informare directă privind rădăcinile lor etnice, contrabalansând astfel lipsa educației identitare, alta decât în familie, cauzată de nerecunoasterea de către autoritățile sârbe a drepturilor fundamentale ale românilor din Valea Timocului. Ideea aducerii copiilor români din această zonă aparține președintelui asociației Casa Maramureșeană, Mircea Mihnea, inițiator al acestui eveniment.
    Proiectului i s-au alăturat și Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, Parohiile ortodoxe Remecioara și Posta, Primăria Remetea Chioarului, asociațiile Casa Maramureșeană, Păstrătorii Tradiției și Petreușii.

    Reprezentanți ai diasporei și ai comunităților istorice au fost punctul central de pe agenda de lucru a secretarului de stat Gheorghe Cârciu la sfârșitul săptămânii trecute. Aproximativ 100 de persoane au participat la cele două întâlniri online organizate de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), alături de experți din cadrul instituției. Principalele subiecte de discuție au vizat finanțările nerambursabile de anul acesta, dar și stadiul implementării granturilor oferite de către DRP comunității românești din Ucraina în contextul războiului. S-a vorbit de asemenea, despre oportunitatea organizării în viitor a unor sesiuni de formare pentru membrii asociațiilor românești din afara granițelor. Un alt subiect important de pe agenda discuțiilor l-a reprezentat derularea programului de tabere ARC de la Sângeorz – Băi și Oglinzi, în perioada 15 iulie – 22 august 2022. Secretarul de stat, alături de colegii din cadrul DRP au răspuns întrebărilor comunității și a oferit lămuriri în legătură cu procesul de evaluare al cererilor de finanțare depuse până la 30 iunie 2022.

    Înscrierile pentru întâlnirea anuală a Asociației Tinerilor Ortodocși Români din Germania (ATORG) au început în data de 1 august. Întrunirea se va desfășura în perioada 7-9 octombrie la Frankfurt și va fi găzduită de Parohia Ortodoxă Română Sfântul Bartolomeu, scrie Basilica.ro.

    Conferința centrală va fi ținută de profesorul universitar Dumitru Constantin-Dulcan, cercetător, medic neurolog și psihiatru, care va vorbi pe tema Codul etic al creierului și valoarea virtuților creștine. Profesorul Dumitru Constantin-Dulcan este autor a numeroase monografii, tratate, lucrări și cărți de valoare științifică, posesor a patru brevete de invenții pentru uz medical, premiat și decorat cu numeroase distincții, printre care Premiul Academiei Române Vasile Conta (1992), pentru cartea best-seller Inteligența materiei.
    Totodată, la întâlnire vor participa Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, împreună cu Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.

    Programul întâlnirii este organizat pe grupe de discuții, între care una în limba germană, momente de rugăciune, activități de recreere și program cultural. De asemenea, va fi și un program dedicat copiilor cu vârsta între 4 și 10 ani, dar și tinerilor cu vârsta între 11-17.

    ICR New York și Battery Dance Festival, unul dintre cele mai de impact evenimente culturale ale verii new-yorkeze, formează de mai mulți ani un parteneriat foarte strâns, care continuă în 2022 printr-un proiect comun, chiar mai amplu decât cele de până acum. Pe 16 august, coregraful Arcadie Rusu va prezenta, în premieră mondială, la cea de-a 41-a ediție a festivalului, spectacolul Cain, o coproducție a Centrului Independent CoregraficLinotip și Battery Dance Company, realizată cu sprijinul ICR New York, urmată de premiera americană a spectacolului Diagonal, piesă de dans realizată în laboratorul coregrafic Linotip. Spectacolul vor avea loc pe spectaculoasa scenă a Battery Dance Festival, amplasată în extremitatea sudică a Manhattan-ului, în dreptul Golfului New York, având în fundal Statuia Libertății și Ellis Island. ÎnCain, spectacol care explorează povestea lui Cain și Abel, conflictul arhetipal, mitic, al istoriei umane, Arcadie Rusu a mizat pe un ansamblu format din trei dansatori ai Battery Dance Company, americanii Zaki A’Jani și Jill Linkowski, precum și româno-americanul Răzvan Stoian, unul dintre cei mai apreciați membri ai companiei. Muzica originală a spectacolului este semnată de Alexandru Suciu, iar scenografia îi aparține lui Yasmin Asan. Diagonal, piesă creată tot de Arcadie Rusu, care transpune în limbajul dansului povestea iubirii dintre sculptorul Constantin Brâncuși și cântăreața Maria Tănase, îi are în distribuție pe dansatorii Teodora Velescu și Attila Bordaș. Muzica originală a spectacolului este semnată tot de Alexandru Suciu. Vocea îi aparține Laurei Gabriela Oana, iar intervențiile la acordeon lui Elvis Buruiană.

  • Vot prin corespondenţă pentru românii din afara ţării

    Vot prin corespondenţă pentru românii din afara ţării

    La
    aproape un an după răsunătorul eşec organizatoric al votului din diaspora,
    pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, Parlamentul de la Bucureşti
    pare să fi găsit soluţia pentru evitarea unor astfel de situaţii, umilitoare
    pentru cetăţeni şi descalificante pentru guvernanţi. Mii de români din
    străinătate au stat, atunci, ore în şir, în ploaie şi vânt, la cozile
    interminabile formate în faţa ambasadelor şi consulatelor româneşti, fără să
    apuce să voteze. Cozile s-au transformat în manifestaţii spontane de protest,
    iar la Paris şi Torino forţele de ordine au uzat de gaze lacrimogene pentru a-i
    dispersa pe românii înfuriaţi. Efectul acelor scene s-a propagat fulgerător în
    ţară, unde rudele şi prietenii celor umiliţi la secţiile de vot s-au mobilizat
    electoral pentru a-i sancţiona pe responsabili.

    După fiecare tur de scrutin,
    miniştrii de Externe de atunci, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, au plătit
    cu funcţia, iar şeful lor, premierul şi liderul social-democrat Victor Ponta, a
    pierdut categoric alegerile în faţa liberalului Klaus Iohannis.

    Atât săptămâna
    trecută, în Senat, cât şi miercuri, în Camera Deputaţilor, for decizional în
    acest caz, PSD şi PNL au susţinut, deopotrivă, proiectul de lege potrivit
    căruia votul prin corespondenţă va putea fi utilizat de cetăţenii români cu
    domiciliul în străinătate la alegerile parlamentare din 2016.

    Liderul PSD,
    Liviu Dragnea, a anunţat, deja, că membrii Comisiei de Cod Electoral vor
    continua să lucreze, chiar de săptămâna viitoare, pentru elaborarea
    prevederilor care vizează aplicarea aceleiaşi modalităţi de vot şi pentru
    alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din anii următori.

    PNL şi-a
    exprimat nemulţumirea faţă de limitarea prevederilor legii doar la scrutinul
    pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, dar a votat în favoarea
    documentului. În schimb, reprezentanţii UDMR s-au exprimat
    împotriva legii, pe care o consideră neconstituţională. Anterior, şi
    preşedintele Senatului, co-preşedintele ALDE, Călin
    Popescu-Tăriceanu, afirmase că legea poate fi atacată la Curtea
    Constituţională. Iniţiat de Autoritatea Electorală Permanentă, documentul
    prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte
    să voteze prin corespondenţă trebuie să se înscrie în Registrul Electoral, pe
    baza unei cereri pe care o depune personal sau o trimite prin poştă către
    misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de reşedinţă.

    Faţă de
    forma adoptată de Senat, la Camera Deputaţilor a fost eliminată posibilitatea
    ca înscrierea să poată fi făcută online. Totodată, a fost adoptat un amendament
    care prevede că divulgarea secretului votului şi exercitarea acestuia în numele
    altei persoane sunt sancţionate penal.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Serviciul bani direct acasa al Postei Romane – un
    serviciu care se adreseaza romanilor din strainatate

    Aici puteţi asculta rubrica din 29 mai 2015.


  • Modalităţi de transfer de bani

    Modalităţi de transfer de bani

    În
    România, una dintre instituţiile prin intermediul cărora se pot efectua
    transferuri internaţionale de bani este Compania Naţională Poşta Română.
    Aceasta oferă, spre exemplu, clienţilor serviciul Eurogiro Cont realizat în
    parteneriat cu Deutsche Bank, prin care pot fi transferate internaţional sume
    de până la 5.000 de euro. Potrivit Poştei Române, prin intermediul acestui
    serviciu pot fi trimise sume de bani în numerar în orice cont bancar din străinătate
    şi se pot achita plăţi din întreaga lume, în numerar, de la orice titular al
    unui cont bancar de la orice bancă din lume, precum şi de la orice administraţie
    poştală care are un acord cu Deutsche Bank.

    De asemenea, expeditorii din întreaga
    lume, titulari de conturi bancare, pot transmite beneficiarilor din România
    sume exprimate în 40 de valute. În cazul achitării unui mandat Eurogiro Cont
    sosit în România, destinatarul va fi avizat la domiciliu de sosirea acestuia
    pentru a se prezenta la sediul oficiului poştal, în vederea încasării sumei.
    Indiferent de valuta în care a fost iniţiat transferul, beneficiarul încasează
    suma numai în euro, în cel mult 4 zile lucrătoare de la expedierea sumei. Poşta
    Română oferă clienţilor şi serviciile de transfer internaţional de bani
    Eurogiro, Eurogiro Cash, cel de mandate internaţionale şi Western Union.
    Serviciul de mandate Eurogiro oferă posibilitatea transferului de bani în şi
    din 25 de ţări. Există şi varianta utilizării serviciului Eurogiro Cash
    International, care este disponibil deocamdată doar în relaţia cu Italia,
    Portugalia şi Bosnia Herţegovina, în ambele sensuri, iar timpul de transmitere
    a banilor este de 2 zile. Să notăm şi că un alt serviciu, cel de mandate
    poştale internaţionale, permite persoanelor fizice expedierea şi primirea
    sumelor de bani, într-un interval de 5 zile, în şi din 14 ţări. În relaţia cu
    Italia, există numai serviciul de expediere a banilor prin mandat internaţional
    din România.
    Totodată, Compania Naţională Poşta Română beneficiază de serviciul
    Western Union. Amănunte despre toate aceste servicii pot fi aflate de pe
    site-ul companiei, editat în engleză şi română, cu adresa www.posta-romana.ro. Serviciul Western
    Union este disponibil şi prin intermediul multora dintre băncile care activează
    în România: Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, Banca
    Transilvania, Bancpost, Raiffeisen, BRD Groupe Societe Generale şi Piraeus
    Bank. Un alt serviciu disponibil în ţara noastră este MoneyGram, la filialele
    Băncii Comerciale Române, UniCredit Ţiriac Bank, ProCredit Bank, Alpha Bank,
    Libra Bank şi Intesa Sanpaolo Bank.
    Pe de altă parte, la începutul anului 2006,
    CEC Bank, în parteneriat cu Transfer Rapid, o companie americană, a lansat un
    serviciu adresat românilor din străinătate, prin care se realizează transferuri
    din 30 de ţări, inclusiv Brazilia, Canada şi Statele Unite ale Americii.
    Un alt
    serviciu adresat românilor din străinătate este cel al companiei Meridiana
    Transfer de Bani care realizează operaţiuni prin intermediul agenţiilor din
    Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Malta, Republica Moldova, Olanda,
    Portugalia, Spania şi România.

  • Modalităţi de transfer de bani

    Modalităţi de transfer de bani

    În România, una dintre instituţiile prin intermediul cărora se pot efectua transferuri internaţionale de bani este Compania Naţională Poşta Română. Aceasta oferă, spre exemplu, clienţilor serviciul Eurogiro Cont realizat în parteneriat cu Deutsche Bank, prin care pot fi transferate internaţional sume de până la 5.000 de euro. Potrivit Poştei Române, prin intermediul acestui serviciu pot fi trimise sume de bani în numerar în orice cont bancar din străinătate şi se pot achita plăţi din întreaga lume, în numerar, de la orice titular al unui cont bancar de la orice bancă din lume, precum şi de la orice administraţie poştală care are un acord cu Deutsche Bank. De asemenea, expeditorii din întreaga lume, titulari de conturi bancare, pot transmite beneficiarilor din România sume exprimate în 40 de valute.



    În cazul achitării unui mandat Eurogiro Cont sosit în România, destinatarul va fi avizat la domiciliu de sosirea acestuia pentru a se prezenta la sediul oficiului poştal, în vederea încasării sumei. Indiferent de valuta în care a fost iniţiat transferul, beneficiarul încasează suma numai în euro, în cel mult 4 zile lucrătoare de la expedierea sumei. Poşta Română oferă clienţilor şi serviciile de transfer internaţional de bani Eurogiro, Eurogiro Cash, cel de mandate internaţionale şi Western Union. Serviciul de mandate Eurogiro oferă posibilitatea transferului de bani în şi din 25 de ţări. Există şi varianta utilizării serviciului Eurogiro Cash International, care este disponibil deocamdată doar în relaţia cu Italia, Portugalia şi Bosnia Herţegovina, în ambele sensuri, iar timpul de transmitere a banilor este de 2 zile.



    Să notăm şi că un alt serviciu, cel de mandate poştale internaţionale, permite persoanelor fizice expedierea şi primirea sumelor de bani, într-un interval de 5 zile, în şi din 14 ţări. În relaţia cu Italia, există numai serviciul de expediere a banilor prin mandat internaţional din România. Totodată, Compania Naţională Poşta Română beneficiază de serviciul Western Union. Amănunte despre toate aceste servicii pot fi aflate de pe site-ul companiei, editat în engleză şi română, cu adresa www.posta-romana.ro.



    Serviciul Western Union este disponibil şi prin intermediul multora dintre băncile care activează în România: Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, Banca Transilvania, Bancpost, Raiffeisen, BRD Groupe Societe Generale şi Piraeus Bank. Un alt serviciu disponibil în ţara noastră este MoneyGram, la filialele Băncii Comerciale Române, UniCredit Ţiriac Bank, ProCredit Bank, Alpha Bank, Libra Bank, Carrefour şi Intesa Sanpaolo Bank.



    Pe de altă parte, la începutul anului 2006, CEC Bank, în parteneriat cu Transfer Rapid, o companie americană, a lansat un serviciu adresat românilor din străinătate, prin care se realizează transferuri din 23 de ţări, inclusiv Australia, Brazilia, Canada şi Statele Unite ale Americii. Un alt serviciu adresat românilor din străinătate este cel al companiei Meridiana Transfer de Bani care realizează operaţiuni prin intermediul agenţiilor din Belgia, Franţa, Germania, Italia, Malta, Republica Moldova, Olanda, Portugalia, Spania şi România.

  • Restructurări economiţi

    Restructurări economiţi

    După 25 di ani, câţ tricură di la ascăpitata a comunismului, statlu român nu aprăftăsi, nica, s-ascapa dit portofoliul a lui di tuti companiile cari îngl’it, acutotalui, pâradzl’ii a contribuabililor. Multi dit aesti companii, un chiro pi amintaticu, prezentate di aţel di ma ninti regim ca alithealui mostri di dezvoltare economică, s-alâxirâ, unâ s-unâ icâ cu chirolu, tru aţea ţi analiştil’i numâsescu guvi lăi a bugetlui di stat. Managmentul slabu, numâserli pi criterii politiţe a directorlor, fără s-acaţâ tru isapi şi axizerli profesionale, omniprezentili sinecuri icâ aranjamentili la ancupârari suntu mash ndauâ dit arada a metodilor, fapti timbihi di presă, prit cari companiile di stat furâ căpuşate.



    Unâ piesă tru aestu puzzle a companiilor di stat bâgati pi câciubi, ici puţâni, easti, orlea-zorlea, Poşta Româna, a curi buget easti stuhinat di unâ borgi di 200 di miliun’i di lei, aproapea 45 di miliun’i di euro. Di altâ parti, di furn’ia a restanţilor financiare mări, Poşta Română nu fu, niţi până tora, privatizată, acâ, tru an’il’i dit soni, tentativili eara cabaia. Niifharistusiţ di catastisea a companiil’ei, ndauâ n’il’i di lucrâtori lu alâgarâ scamnul central ali companie, aflat Bucureşti, şi aţeali a ma multor prefecturi dit vâsilie. El’i câftarâ scutearea di pi ipotisi a directorlui general, criştearea a tin’iilor di cafi mes ţi s-hibâ isa cu rata ali inflaţie şi condiţii ma buni di lucru. Minduita a lucrătorlor easti spusâ di liderlu a sindicatlui a lucrătorlor poştali, Matei Brătianu:



    ”Poşta Română, dit videala a uniformilor, a casilor şi a znuearil’ei cu echipamente IT, easti nai cama mizerabilă şi ma lâvoasă poştă naţională dit Uniunea Europeană. Nai cama di simasie câftari, tra sâ s-alaxească lucărli, easti scutearea di pi ipotisi a directorlui general şi a directorlui executiv cata cum şi, ninti di demiterea a lor, curmarea dit contractili individuale di lucru a aistor directori executivi, ama şi a aţilor 30 di tin’ii di cafi mes compensatorii ţi s-li loarâ fârâ arşini”. Di alantâ parti, cumândusearea a Poştâl’ei Românâ spuni că piaţa, tru archisurari niacumtinatâ, easti aţea cari bagâ zori tră n’icsurarea a hărgilor cu lucrătorl’i. Purtătorlu di zbor a companiil’ei, Dan Dumitrescu:



    ”Agiumsim dinintea a unâl’ei catastisi prit cari cadealithea lipsea s-ndridzem ziga şi tra s-adrăm unâ n’icsurari di personal, tu anlu ţi tricu, câţe nu nâ da di mânâ s-pâltim un numir ma mari di lucrători andicra di aţel cari easte ananghi. Pi ninga aestă, un mânucl’iu di meatri tra reorganizarea a portofoliului di produsi şi di participare activă pi pâzari, tru condiţiile tru cari di la 1 di yinar 2013 pâzarea easte acutotalui libearalizată şi Poşta Română s-antreaţi isa-isa cu operatorl’ii privaţ, dusirâ la hâirlatica a rezultatilor tru companie”. Exighiserli a cumândusearil’ei nu-l’i mul’earâ lucrătorl’i, cari feaţirâ timbihi că va li ducâ ninti câftărli cu mutarea cap.



    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Restructurări economice

    Restructurări economice

    După 25 de ani, câţi s-au scurs de la apusul comunismului, statul roman nu a reuşit, încă, să scape din portofoliul său de toate companiile care înghit, total inutil, banii contribuabililor. Multe dintre aceste companii, cândva înfloritoare, prezentate de fostul regim ca adevarate mostre de dezvoltare economică, s-au transformat, subit sau în timp, în ceea ce analiştii numesc găuri negre ale bugetului de stat. Managmentul precar, numirile pe criterii politice ale directorilor, fără a pune în balanţă şi abilităţile profesionale, omniprezentele sinecuri sau aranjamentele la achiziţii sunt doar cateva dintre metodele, semnalate de presă, prin care companiile de stat au fost căpuşate.



    O piesă în acest puzzle al companiilor de stat puse pe butuci, deloc puţine, este, fără îndoială, Poşta Româna, al cărei buget este grevat de o datorie de 200 de milioane de lei, circa 45 de milioane de euro. De altfel, din cauza restanţelor financiare mari, Poşta Română nu a fost, nici până acum, privatizată, deşi, în ultimii ani, tentativele nu au lipsit.



    Nemultumiţi de situaţia companiei, câteva mii de angajaţi au pichetat sediul central al companiei, aflat în Bucureşti, şi cele ale mai multor prefecturi din ţară. Ei au cerut demiterea directorului general, creşteri salariale egale cu rata inflaţiei şi condiţii mai bune de lucru. Poziţia salariaţilor este exprimată de liderul sindicatului lucrătorilor poştali, Matei Brătianu: ”Poşta Română, din punct de vedere al uniformelor, al clădirilor şi al înzestrării cu echipamente IT, este cea mai mizerabilă şi mai murdară poştă naţională din Uniunea Europeană. Cea mai importantă revendicare, pentru ca lucrurile să se schimbe, este demiterea directorului general şi a directorului executiv precum şi, înainte de demiterea lor, anularea celor 30 de salarii compensatorii pe care şi le-au trecut cu neruşinare”.



    De cealaltă parte, conducerea Poştei Romane susţine că piaţa, într-un declin continuu, este cea care a impus reducerea cheltuielilor cu angajaţii. Purtătorul de cuvânt al companiei, Dan Dumitrescu: ”Am fost puşi în faţă unei situaţii absolut evidente de a restabili echilibrul şi de a aplica o reducere de personal, în decursul anului trecut, pentru că nu ne putem permite să susţinem un număr mai mare de angajaţi decât cel care este necesar. Alături de aceasta, o serie de măsuri de reorganizare a portofoliului de produse şi de participare activă pe piaţă, în condiţiile în care de la 1 ianuarie 2013 piaţa este complet liberalizată şi Poşta Română concurează de la egal la egal cu operatorii privaţi, au dus la îmbunătăţirea rezultatelor companiei”.



    Explicaţiile conducerii nu i-au înmuiat pe angajaţi, care au avertizat că vor continua protestele.