Tag: PostModernism Museum

  • „Narațiuni vizuale și muzicale ale națiunii”

    „Narațiuni vizuale și muzicale ale națiunii”

    Proiectul Narațiuni ale națiunii, produs de
    PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează
    valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk,
    literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale
    sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative
    specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.




    Proiectul prezintă
    și explorează conceptual și documentar
    modalitățile în care au fost alcătuite narațiunile literare, vizuale și
    muzicale ale națiunii române, prin reprezentările artiștilor vizuali,
    conceptelor muzeografice și muzicienilor, printr-o abordare ușor de asimilat.




    Printre experții
    invitați se numără: Doru Ionescu cu tema Muzica istoriei în istoria muzicii;
    Cristian Vasile cu tema Imagini ale națiunii și ale figurilor istorice
    românești reflectate în expoziții și muzee; Cosmin Nasui cu tema Prototipuri
    fizionomice, arhetipuri, alegorii, vizuale ale națiunii; Ion Bogdan Lefter cu
    tema Narațiuni (literare) ale națiunii; Dodo Niță cu tema Narațiuni grafice
    despre patria română.




    Proiectul debutează
    cu narațiuni muzicale ale națiunii, un interviu cu Doru Ionescu, jurnalist
    muzical, cu premieră online pe 12 ianuarie 2024, ora 19.00, aici https://youtu.be/DrcIeegzDEI




    Doru Ionescu face o
    trecere în revistă a subiectelor istorice în muzica rock şi folk românească:
    Doru Stănculescu, Valeriu Sterian, Mircea Bodolan, Evandro Rossetti, Phoenix,
    Sfinx, Voltaj, Transilvania, Negură Bunget, Bucium, Trooper, Pasărea Rock, Firma,
    Zdob și Zdub ş.a.


    Reflectarea (istoriei) României în muzica pop-rock
    și folk: filtrul aplicat scoate din calcul, din analiză operele apărute la
    comandă (explicit), pentru perioada de creație de până în 1989. Dimpotrivă,
    voi folosi o lupă cu care voi căuta voința creatorilor de a întruchipa
    muzical un personaj, un eveniment, un moment din istoria românilor. Că a fost o
    melodie, un disc conceptual sau o operă / poem rock, nevoia de întoarcere -
    prin muzică! – spre figuri și fapte ilustre (cu eventuala evidențiere a unor posibile
    modele) poate oferi o alternativă la educația istorică în sens clasic​, afirmă Doru Ionescu. Gazda interviului este Cosmin Nasui, istoric de
    artă.




    Narațiuni
    literare, vizuale și muzicale ale națiunii este un proiect cultural finanțat
    de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024.


    Producător:
    PostModernism Museum


    Parteneri:
    Modernism.ro, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii
    Române, Fundația The Institute, Asociația Lume Bună, Radio România Cultural,
    Radio România Internațional




    Mai multe detalii
    aici https://www.postmodernism.ro/naratiuni-ale-natiunii

  • Proiectul “Zile şi sărbători naţionale în cultura vizuală din România”

    Proiectul “Zile şi sărbători naţionale în cultura vizuală din România”

    “Zile şi sărbători naţionale în cultura vizuală din România” este un proiect produs de PostModernism Museum, compus din cercetare de antropologie artistică, istorie şi istoria artei, micro-expoziție şi dezbatere.



    Conferința a avut loc cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2018. Prezentările celor patru studii din cadrul conferinței din 15 ianuarie 2018, de la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, pot fi vizionate mai jos.



    Proiectul Zile și sărbători naționale în cultura vizuală din România” urmărește să pună în context reprezentările artistice ale zilelor naționale sărbătorite în România, prin aducerea de informații istorice, sociologice, antropologice și turistice în cadrul prezentărilor de studii din partea a patru experți, din domeniile istoriei, antropologiei și istoriei artei.



    Diferitele epoci istorice și politice au marcat modul în care zilele și sărbători naționale au fost celebrate, aniversate. De-a lungul ultimului secol zilele și sărbătorile naționale au cunoscut toate tipurile de schimbări: de la schimbarea datelor calendaristice, firește în corelare cu diferite momente istorice, la dispariția și apariția unor sărbători naționale, corelate cu evenimente sau personalități istorice sau doar schimbări ale coregrafiei aniversărilor.



    Este importantă chestionarea fenomenului de ideologizare a zilelor și sărbătorilor naționale prin intermediul culturii vizuale.



    Ziua națională a României a fost: 10 mai între 1866-1947, 23 august între 1948-1989 și 1 decembrie din 1990.


    Dr. Alin Ciupală, profesor, secretar științific la Institutul de Istorie al Artei G. Oprescu”, evaluator proiecte culturale – studiul Ziua națională, de la Vechiul Regat la România Mare”:





    Cosmin Nasui, curator, istoric de artă, evaluator acreditat de artă contemporană, evaluator de proiecte culturale – studiul 23 August în artele vizuale”:





    Răzvan Pârâianu, lector universitar la Universitatea Petru Maior Târgu Mureș – studiul Ziua Victoriei, ziua eroilor poporului celebrată prin monumente de regimul comunist”:





    Cristian Vasile, cercetător științific la Institutul de Istorie N. Iorga“, secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană – studiul Reflectări istoriografice și reprezentări vizuale ale zilei de 1 decembrie sub regimul comunist”:





    Proiectul “Zile și sărbători naționale în cultura vizuală din România” este produs de PostModernism Museum, beneficiind de parteneriat cu Muzeul Municipiului București și de co-finanțare de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, în urma unui apel public de proiecte.



    Parteneri diseminare conferință: Muzeul Municipiului București, Modernism.ro, Radio România Internațional, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Cineastului Amator, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc – IICCMER, Festivalul de Film și Istorii Râșnov.

  • Minderheiten: Ausstellung über Wahrnehmung ethnischer Gruppen in der visuellen Kultur

    Minderheiten: Ausstellung über Wahrnehmung ethnischer Gruppen in der visuellen Kultur

    Zwischen dem 20. August und dem 4. Oktober hat die Kulturstiftung PostModernism Museum in Brüssel das Forschungsprojekt Ethnische Minderheiten in der visuellen Kultur — Fokus Rumänien“ ausgestellt. Die Initiative ist im Kontext der aktuellen Frage der Integration der Flüchtlinge entstanden, die Europa beschäftigt. Eine wichtige Rolle spielte dabei die Tatsache, dass in Rumänien 18 Minderheiten leben, die durch je einen Abgeordneten im Parlament vertreten werden. Das Projekt erinnert an den 100. Jahrestag der Gründung Gro‎ßrumäniens, der am 1. Dezember 2018 gefeiert wird, und bringt Konzepte wie Identität, kulturelle Vielfalt und Staatsangehörigkeit in den Vordergrund. Wir haben den Kurator Cosmin Năsui um Einzelheiten gebeten:



    Unser Interesse als Forscher in diesem Feld lag nicht darin, neue Etiketten zu identifizieren, laut denen ethnische Gruppen eingestuft werden könnten, sondern den multikulturellen Faktor zu identifizieren und den durchaus wichtigen Beitrag der Minderheiten zu unserer jungen Nation zu betonen. Wir wollten dem Publikum bewusst machen, dass die ethnischen Volksgruppen einen entscheidenden Beitrag zur Schaffung der rumänischen Identität geleistet haben. Ganz interessant war für uns, zu erfahren, welche Minderheiten in den letzten 100 Jahren über unser Territorium nach anderen Teilen Europas gezogen sind und welche als sogenannte ‚übernationale‘ ethnische Gruppen eingestuft werden, das hei‎ßt Gruppen, die in ganz Europa leben, so zum Beispiel die Roma und die Juden. Sehr interessant war auch die Frage der Minderheiten, die in unserer Nachbarschaft leben, also der Volksgruppen, die im Kontext der politisch bedingten Schrumpfung und Ausdehnung des Territoriums entstanden, also als Rumänien zu einem gewissen Zeitpunkt in der Geschichte Bevölkerung der Nachbarstaaten eingliederte oder als sich solche Gruppen gro‎ßen Gemeinschaften auf unserem Territorium anschlossen. Ein gutes Beispiel wären die Ungarn und die Deutschen in der südostrumänischen Dobrudscha sowie die Schwaben im westrumänischen Banat. Es handelt sich also um vielfältige Gemeinschaften, die einen äu‎ßerst interessanten Beitrag zur sogenannten visuellen Kultur gebracht haben.“




    Die Ausstellung ist in zwei Abschnitte unterteilt: Die erste wird den alten Minderheiten und ihren Abbildungen in der visuellen Kultur Rumäniens gewidmet, also den Juden, Griechen, Lipowanern, Ungarn, Deutschen, Türken, Tataren, Roma, die zweite den neuen Minderheiten, die nach der Wende nach Rumänien gezogen sind — Chinesen, Engländer, Franzosen, Inder, Libanesen. Cosmin Năsui kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Wir stellen sowohl Originalstücke der Malerei, Graphik, Skulptur und Fotografie als auch Werke der graphischen Datenverarbeitung aus, die letzteren werden verschiedenen Unterthemen gewidmet: Exotik, Diskriminierung, Autonomie, Exil und Kolonisation. Es handelt sich um Bild und Text, die überlappt werden, damit sie leicht verstanden werden, denn wir setzen uns mit einem Thema auseinander, dem wir über 100 Jahre folgen.“




    Die alten“ Minderheiten sind in interessanten Gemälden rumänischer Maler wie Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu und in Bildern und Postkarten abgebildet. Im Fall der Volksgruppen, die nach Rumänien nach der Wende gezogen sind, lässt sich eine andere Situation auszeichnen. Cosmin Năsui erläutert:



    Diese Volksgruppen sind meistens in der visuellen Kultur zu finden, zum grö‎ßten Teil im Bereich der Filmkunst. Die neue rumänische Kinowelle thematisiert oftmals das Leben der ethnischen Volksgruppen. In der Dokumentation »Anul dragonului« (»Das Jahr des Drachen«) setzen sich die Regisseure Adina Popescu und Iulian Manuel Ghervas mit dem Alltag der Chinesen in Rumänien auseinander, Radu Gabrea thematisiert in »Mănuşi roşii« (»Rote Handschuhe«) und »Cocoşul decapitat« (»Der geköpfte Hahn«), einer Verfilmung der gleichnamigen Romane von Eginald Schlattner, das Leben der Siebenbürger Sachsen. Es gibt zudem Spielfilme, Dokumentationen und Doku-Spielfilme wie die Produktion von Alexander Nanau »Toto şi surorile lui« (»Toto und seine Schwestern«), die sich mit der Situation der Roma-Minderheit auseinandersetzt. In Bukarest fanden au‎ßerdem zahlreiche Ausstellungen zum Thema Diskriminierung statt, in Kronstadt und Klausenburg gibt es eine Reihe von Denkmälern, die nach der Anerkennung des Holocausts errichtet wurden. Die ersten visuellen Zeichen, die an die Holocaust-Anerkennung auf rumänischem Territorium erinnern, waren die Schilder, die an die Wände der Bahnhöfe befestigt worden sind, von wo die sogenannten Züge des Todes ihre unheilvolle Reise in die Vernichtungslager antraten.“




    Das Projekt Ethnische Minderheiten in der visuellen Kultur — Fokus Rumänien“ regt zum Nachdenken an, die Kommentare, die das Publikum hinterlässt, werden zum Teil des Ausstellungskatalogs. Die Ausstellung wurde anschlie‎ßend nach Bukarest verlegt, wo sie zwischen dem 9. Oktober und dem 3. November im zum Museum der Stadt Bukarest gehörenden Villa Minovici zu besichtigen ist. Von Bukarest wandert die Ausstellung weiter nach Kronstadt, Klausenburg und Craiova. 2017 soll das Projekt die Benelux-Länder erreichen.




    Deutsch von Ana Nedelea