Săptămâna viitoare, credincioşii ortodocşi intră în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, aceştia consumă doar mâncăruri din vegetale. Intrarea în postul Paştelui este marcată printr-o reunire a familiei, la masa de Lăsata Secului. Conform tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie să îi viziteze pe naşi. Există multe obiceiuri, foarte multe superstiţii, dar şi o masă cu multe preparate, unele rituale, precum piftie, grâu fiert şi plăcinte. În partea sudică a României, Lăsata Secului este însoţită de un obicei numit baterea alviţei, în cursul căruia copiii şi tinerii, cu mâinile la spate, încearcă să prindă cu gura o bucată de alviţă care este legată cu o sfoară şi trecută prin faţa lor.
În sâmbăta de dinainte de Lăsata Secului, conform tradiţiei, sunt „Moşii de iarnă”, o zi în care se dă de pomană răcituri, mâncare din carne de porc sau de pasăre, sarmale şi colivă. Fiind asociată cu mâncarea, acest obicei – „Moşii de iarnă” – este cunoscut în Oltenia şi sub numele de „Moşii de piftii”, iar în Moldova i se spune „Moşii de carne” sau „Moşii de cârnelegi”. De obicei, piftia se face cu carne de porc sau de pasăre, dar şi cu peşte pentru cei cărora le este la îndemână.
Se poate face, de exemplu, piftie de păstrăv, un preparat servit şi la mese festive. Pentru a obţine gelatină, se pun la fiert unul sau două capete de crap şi, după ce au fiert circa jumătate de oră, se strecoară zeama şi se pune din nou la fiert împreună cu două cepe, cu doi morcovi, cu câţiva căţei de usturoi pisat şi cu câteva boabe de piper. Dacă păstrăvii au fost daţi cu sare şi ţinuţi câteva ore la rece, nu mai trebuie să adaugăm şi sare. Spălăm păstrăvii de sare şi îi punem la fiert, la foc mic, în zeama în care am pus şi legumele. După circa 15 minute, pot fi adăugate şi felii de ciuperci champignon. Se mai lasă 10 min la fiert, tot la foc mic pentru ca să nu desfacă păstrăvii. Îi luăm cu grijă şi îi punem într-un vas, fie întregi, fie în bucăţi mai mari, după care turnăm zeama peste ei. După ce compoziţia s-a răcit, punem vasul în frigider pentru câteva ore bune. Se porţionează şi se serveşte rece.
În lipsa păstrăvilor, se poate face şi piftie de crap. Avem nevoie de un crap de 1,5 … 2 kg, pe care îl curăţăm de solzi, îl eviscerăm şi, după ce în spălăm, în dăm cu sare şi îl lăsăm câteva ore la rece. Mai avem nevoie de jumătate de kg de ceapă, de doi morcovi, de un păstârnac, de piper boabe, de câţiva căţei de usturoi şi de o foaie de dafin. Se pune ceapa la fiert, în apă cu puţină sare. Zeama este apoi strecurată şi se pune din nou la fiert cu păstârnacul şi cu morcovii, tăiaţi rondele, cu câteva boabe d epiper şi cu o furnză de dafin. După circa 15 minute se adaugă crapul, tăiat în 6 … 8 porţii egale. După ce crapul a fiert, se scoate din zeamă, care este strecurată din nou. În zeamă este pusă ceapa fiartă şi pasată, precum şi usturoiul pisat. Se adaugă bucăţile de crap şi se lasă la rece. După ce s-a închegat, piftia poate fi servită.
