Tag: PR

  • Chaostheorie und Kunst: Das Projekt “Uncanny Order”

    Chaostheorie und Kunst: Das Projekt “Uncanny Order”

    Der Verein Qolony“ – die Kolonie für Kunst und Wissenschaft – ist eine kulturelle Vereinigung, die als Aggregator einer gemischten Gemeinschaft von Fachleuten aus verschiedenen Disziplinen fungiert, von zeitgenössischen Künstlern, wissenschaftlichen Forschern und Spezialisten für verschiedene Technologien, die durch eine Leidenschaft für interdisziplinäre Praktiken und die daraus entstehende Kreativität vereint sind. Die Projekte der Vereinigung befassen sich mit der Bedeutung kollaborativer Praktiken, sowohl für die Förderung von Kreativität und persönlicher Entwicklung als auch für das gegenwärtige und zukünftige Wohlergehen der Gesellschaft. Wir sprachen mit Kultur-PR Anca Spiridon über das Projekt:



    Unsere Initiative geht von der Chaostheorie aus, die oft als zufällig beschrieben wird, aber strengen, aus Gleichungen abgeleiteten mathematischen Regeln gehorcht. Und die Synchronizität ist genau die organische Tendenz der Natur, sich selbst zu organisieren, sich selbst zu ordnen, trotz des scheinbaren Chaos, das wir wahrnehmen. Und wenn wir von dieser Synchronizität in der Natur sprechen, können wir an die Herzzellen in unseren Herzen denken, an Vogelschwärme, die synchron in eine nur ihnen bekannte Richtung fliegen, oder an das Verhalten sozialer Gruppen. Das Ziel von Uncanny Order ist es, eine Reihe von interaktiven Installationen zu schaffen, die diese Datensätze in Verbindung mit den mathematischen Modellen der Chaostheorie nutzen, um Situationen der Synchronizität zu schaffen. Das Innere der Materie, die Bildung von Wolken und Wellen, aber auch sichtbare Darstellungen wie Computergrafiken, generative Bilder oder generative Klänge… Die Installation wird vom 16. bis 30. Juni in der Galerie <MV Sci-Art Center> in Timisoara zu sehen sein, und im Juli wird sie in der Galerie in Bukarest zu sehen sein.



    Wer ist an diesem Projekt beteiligt? Wer sind die Künstler und Forscher, die an der Entstehung von Uncanny Order beteiligt sind? – lauteten die Fragen an Kulturmanagerin Anca Spiridon:



    Die drei Künstler, die an teilnehmen, sind Floriama Cândea, Claudia Chiriță und Cătălin Crețu. Floriama Cândea ist eine Künstlerin, die die Verwendung und die Möglichkeiten des Experimentierens mit neuen Arten von Medien, wie z. B. lebenden biologischen Geweben und Kulturen, als künstlerisches Medium sowie alternative fotografische Techniken untersucht. Ihre Konzepte und Arbeitsprozesse nutzen wissenschaftliche Bildästhetik, modifizierte Makrofotografien, visuelle Klassifizierungsschemata und natürlich auch wissenschaftliche Forschungsinstrumente, die in künstlerische Praktiken, chemische Prozesse, biokompatible Materialien usw. umgewandelt werden können. Claudia Chiriță ist Dozentin und Forscherin für mathematische Logik und künstliche Intelligenz an der Fakultät für Mathematik und Informatik der Universität Bukarest, arbeitet aber seit fünfzehn Jahren auch als Illustratorin und Grafikdesignerin. Die Themen, die sie gerne diskutiert, sind Sicherheit und Privatsphäre, digitale Überwachung und Ad-hoc-Zusammenarbeit, für die Untersuchung der Beziehung zum sozialistischen Erbe oder die Neuerzählung des alltäglichen Lebens der Antike.


    Cătălin Crețu hat eine doppelte Ausbildung, er ist Ingenieur für Elektromechanik, aber auch Musiker, mit einem reichhaltigen Schaffen, das Werke unterschiedlichster Genres umfasst, von Kammermusik, Chorälen, symphonischen Werken bis hin zu elektronischer Musik, Installationen, interaktiven Multimedia-Arbeiten, und er ist auch wissenschaftlicher Forscher am Zentrum für elektroakustische Musik und Multimedia. Er ist Professor an der Nationalen Universität für Musik in Bukarest und nicht zuletzt Geschäftsführer des Festivals für neue Künste <InnerSound>. Das Projekt umfasst auch Forschung und Programmierung, und ein Teil davon sind, neben den bereits erwähnten Künstlern, der Programmierer Cristian Balaș und die Forscher Marian Zamfirescu und Ionuț Andrei Relu. Sie sind bei uns, weil die Chaostheorie viele Anwendungen hat, mit denen die breite Öffentlichkeit weniger vertraut ist. Aber diese Anwendungen liegen den Technologien zugrunde, mit denen wir täglich interagieren, den Schnittstellen zwischen Menschen und Computern oder der digitalen Umwelt, und so ist es für uns viel einfacher, der Öffentlichkeit zu zeigen, wie Synchronizität mit Hilfe von Technologie ausgedrückt werden kann.



    Wie ist das Projekt entstanden? Was wollen Sie mit diesen interaktiven Installationen erforschen? Kultur-PR Anca Spiridon antwortet:



    Die Initiative geht von der Chaostheorie aus. Diese Wissenschaft nichtlinearer dynamischer Systeme wird von uns Menschen meist als eine deterministische Theorie verstanden, deren Logik auf Paradoxie und Rekursion beruht. Wie ich eingangs sagte, beschreibt das Chaos komplexe Strukturen und Prinzipien in der natürlichen Welt, und obwohl es oft als zufällig beschrieben wird, hat das Chaos außerordentlich strenge mathematische Regeln und gehorcht diesen. Wir interpretieren Chaos also als etwas sehr Geordnetes, sehr Organisiertes, und durch die Installationen, die wir im Rahmen des Projekts gemacht haben, wollen wir der Öffentlichkeit nicht nur diese Struktur zeigen, sondern auch zeigen, dass sie mit dieser Struktur interagieren kann. Die Kunstinstallationen sind interaktiv und basieren auf diesen Modellen. Sie führen das Publikum durch eine Reihe von Interaktionen mit Objekten, die Situationen der Synchronizität nachbilden. Ob es um Musik und ihre Entstehung geht, um Herzschläge oder um generative Bilder, das Publikum kann mit den Installationen in der Ausstellung interagieren und die Strukturen beeinflussen, die das Chaos ordnen, die Ordnung, die es strukturiert.



    Am Ende unserer Diskussion wollte Anca Spiridon noch etwas klarstellen:



    Im Zusammenhang mit den jüngsten und sehr polarisierenden Diskussionen über Mensch und Maschine denke ich, dass wir eine bestimmte Erfahrung des Publikums von UncannyOrder erreichen wollen – dass es nach dem Besuch dieser Ausstellung, dieser interaktiven Installationen die Schlussfolgerung mitnimmt, dass wir mehr über den Menschen neben der künstlichen Intelligenz und der Maschine sprechen und diese nicht im Gegensatz zueinander stehen.

  • Aurica Sviderschi din Republica Moldova

    Aurica Sviderschi din Republica Moldova

    Aurica Sviderschi din Republica Moldova, licențiată în Științele Comunicării la Universitatea Lucian Blaga” din Sibiu, voluntară pentru Centrul Cultural Arab din Sibiu



    În timpul masteratului în publicitate şi brand urmat la Sibiu, la Universitatea Lucian Blaga”, Aurica Sviderschi s-a alăturat Centrului Cultural Arab de acolo, o idee şi un proiect de suflet al colegei sale de facultate, Fawzia Rehejeh. Vorbim despre o organizatie neguvernamentala care promoveaza cunoasterea reciproca şi contribuie la îmbunătăţirea dialogului cultural dintre arabi și români. Centrul are şi o publicaţie, Arabica, o revistă digitală trimestrială editată în trei limbi: română, arabă și engleză. În plus, organizează, în format online, cursuri gratuite de limba română pentru imigranți, nivel începător și mediu. Şi desfăşoară anual Festivalul Culturii Arabe, o manifestare care include concerte de muzică orientală, expoziţii, precum şi o conferinţă academică cu tema, în 2022, “Ipostaze ale culturii arabe: moştenirea tradiţiei şi provocările modernităţii”. Ca voluntară a Centrului Cultural Arab, Aurica Sviderschi se ocupă de comunicare, promovare, design grafic şi comunicare vizuală, domenii despre care a studiat şi în care şi profesează în prezent. Lucrează ca specialistă în marketing într-o companie de tehnologie din Sibiu. Ce evenimente pregăteşte Centrul Cultural Arab din Sibiu pentru finalul anului 2022 ne spunea tânăra originară din Republica Moldova.


    Am iniţiat modulul II de cursuri de limbă română. Anul trecut am încheiat un modul cu succes de cursuri de limbă română pentru imigranţii din Sibiu, care a avut loc online, iar acum, anul acesta, pentru că am obţinut nişte fonduri de la Festivalul Culturii Arabe, organizăm cursuri de limba arabă pentru imigranţi din mai multe zone ale României. Totodată, pentru că există cerere de la imigranţii arabi din Sibiu, am organizat, şi din 5 decembrie se desfăşoară, cursul de limbă arabă pentru imigranţi şi nu doar pentru români, a fost o deschidere din partea publicului sibian să cunoască limba arabă şi cultura arabă şi ne bucură acest lucru, că există deschidere. De asemenea, vrem să marcăm într-un mod foarte interesant şi frumos Ziua Limbii Arabe care are loc în aceeaşi zi cu Ziua Migrantului, pe 18 decembrie. E o combinaţie foarte simbolică, cu multă semnificaţie şi vom organiza un eveniment la Muzeul Astra.



    La Sibiu Aurica Sviderschi s-a simţit foarte bine încă de la început, oraşul transilvănean a cucerit-o cu oamenii primitori şi cu un mix cultural foarte armonios. Mai mult, a participat la evenimente organizate de comunitatea de basarabeni din Sibiu, una destul de numeroasă şi unită, şi chiar a locuit iniţial la o familie de basarabeni.


    România pentru mine este a doua casă, este o parte din viaţa mea la care ţin şi pe care o preţuiesc, este prezentul şi viitorul meu, pentru că mă văd aici. M-am simţit bine primită, e o societate foarte deschisă aici la Sibiu, am acumulat un capital social la care ţin, care m-a ajutat să mă dezvolt, aici m-am format profesional, am descoperit Centrul Cultural Arab, care acum face parte din cine sunt eu, pentru că m-a format şi cultural, şi social, mă văd aici pe o perioadă foarte lungă. Îmi doresc să prospere acest Centru, e o iniţiativă foarte frumoasă, aduce împreună imigranţii, refugiaţii arabi şi comunitatea română, promovează cunoaşterea reciprocă şi dialogul cultural. Evident că mi-aş dori şi eu mai mlte realizări pe plan profesional, aş vrea tare mult să fiu independentă pe partea de job, în sensul că mi-ar plăcea să am propria mea afacere în marketing, comunicare şi publicitate.”



    Licenţiată în comunicare şi relaţii publice la Universitatea Lucian Blaga” din Sibiu – timp de un semestru a beneficiat şi de o bursă Erasmus în Grecia, la Salonic, la University of Macedonia, Aurica Sviderschi a urmat la Sibiu şi un masterat în publicitate şi brand. A făcut voluntariat inclusiv în Republica Moldova natală, la Avante, un Centru de Sănătate Prietenos Tinerilor, precum şi la Fondul pentru Tineri Ialoveni.


    M-am născut într-un sat de lângă Chişinău, raionul Ialoveni, se numeşte Costeşti, e al doilea sat ca mărime din Republica Moldova, m-am mutat apoi în localitatea natală a tatălui meu, Moleşti, un sat din apropiere, acolo am avut parte de o copilărie foarte frumoasă, iar pentru liceu am revenit în Costeşti şi am cunoscut profesori foarte frumoşi, care m-au format, iar unii dintre ei chiar m-au motivat să vin în România să îmi continui studiile aici. Dorul de casă e un sentiment aparte, de neînlocuit şi, cred eu, iremediabil. Nu poţi să te vindeci de dorul de casă, chiar dacă eşti acasă, pentru că dorul înseamnă mai mult, mult mai mult decât lipsa anumitor persoane sau a anumitor mâncăruri de acasă, înseamnă cred şi dor de copilărie, de o anumită atmosferă, evident că mi-e dor de familie şi preţuiesc micile şi rarele momente în care ne întâlnim şi revenim cumva la origini şi la acele momente speciale din copilărie. Mi-e dor de atmosfera de acolo şi nu ştiu cum vor evolua acolo lucrurile în viitor, nu ştim încotro duce viitorul, dar dacă aş reveni în ţară, mi-ar plăcea să mă implic acolo, să schimb ceva atât cât pot eu pe nişa mea poate de marketing, poate pe nişa socială, dar mi-aş dori, poate chiar şi de la distanţă, să contribui la dezvoltarea ţării pe palierul meu, pe pătrăţica mea.”