Calificat
de specialişti şi comentatori drept una dintre cele mai răspândite şi mai
nocive forme de corupţie, abuzul în serviciu rămâne temă de dezbatere aprinsă
în Parlamentul României. Miercuri, deputaţii şi senatorii din Comisia specială
care trebuie să pună în acord legislaţia din domeniul justiţiei cu deciziile
Curţii Constituţionale n-au mai discutat despre redefinirea infracţiunii de
abuz în serviciu, aşa cum anunţase preşedintele comisiei, fostul ministru
social-democrat Florin Iordache. Anterior, acesta afirmase că nu va deranja pe
nimeni impunerea unui prag pe care l-a numit modic, de circa 19.000 de lei,
adică mai puţin de cinci mii de euro, pentru prejudiciul provocat prin abuzul
în serviciu.
Din opoziţie, PNL şi USR au criticat această amânare şi au acuzat
puterea că vrea să evite o dezbatere onestă pe tema impunerii unui prag
financiar. Deputatul liberal Ioan Cupşa a reafirmat că partidul său nu doreşte
instituirea niciunui prag, deşi aceasta e una dintre solicitările Curţii. Este
foarte multă emoţie în jurul acestei chestiuni – a recunoscut preşedintele
Comisiei juridice a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fost ministru, acum
câţiva ani, în Cabinetul PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că e
nevoie de un text de lege inteligibil pentru fiecare cetăţean. El a mai
menţionat că la comisia specială au fost depuse mai multe variante referitoare
la abuzul în serviciu şi a afirmat că, dacă social-democraţii nu au depus încă
o propunere, înseamnă că nu şi-au conturat un punct de vedere clar.
Adversarii
puterii acuză majoritatea PSD-ALDE că, prin instituirea unui prag cât mai
ridicat al prejudiciului provocat, încearcă să-şi salveze membrii acuzaţi de
abuz în serviciu, începând cu omul forte al coaliţiei, liderul social-democrat
Liviu Dragnea. Suspiciunile opoziţiei, societăţii civile şi presei sunt
amplificate de pachetul mai amplu de legi privind reformarea justiţiei,
promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader.
Cu scopul declarat de
a adapta legislaţia atât la decizii ale Curţii Constituţionale, cât şi la
evoluţiile din societate, proiectul prevede că preşedintele ţării va fi exclus
din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi
antimafia sau trecerea Inspecţiei Judiciare de sub umbrela Consiliului Suprem
al Magistraturii în subordinea ministerului.
Dacă acest amestec de măsuri
este adoptat de guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României din ultimii
mai bine de zece ani vor fi şterse, iar sistemul de justiţie se va întoarce
într-o perioadă în care era subordonat politicii” – a acuzat, luna trecută,
preşedintele Klaus Iohannis.
La rândul său, societatea civilă anunţă că,
duminică, va relua, sub sloganul Nu suntem o naţie de hoţi, de acum celebrele
proteste antiguvernamentale din centrul Bucureştiului.