Radio România Internațional

Tag: Praga

  • Sportivul sǎptǎmânii – Judoka Daniel Natea

    Sportivul sǎptǎmânii – Judoka Daniel Natea

    Calendarul Uniunii Europene de Judo a programat, la sfârşitul sǎptǎmânii trecute, la Praga, European Open. Competiţia a fost exclusiv masculinǎ, având în vedere cǎ, simultan, un Open feminin a avut loc la Varşovia.



    Printre protagoniştii concursului de la Praga s-au aflat şi mai mulţi sportivi români. La categoria 73 de kilograme, Robert Papp Florian l-a învins prin ippon pe israelianul Evgeniy Sholos, dar a fost învins apoi de ucraineanul Artem Homula, prin acelaşi procedeu. La categoria 81 kg, Elemer Szocs a pierdut primul meci cu italianul Massimiliano Carollo, iar Cristian Bodîrlău a pierdut la kazahul Adlet Missin. La -100 kg, Valentin Radu l-a întrecut în primul meci pe slovacul Matej Hajas şi a pierdut apoi la italianul Giuliano Loporchio.



    La +100 de kilograme însǎ, Daniel Natea a câştigat medalia de aur, după ce l-a învins în finală, prin ippon, pe rusul Soslan Bostanov. Pânǎ în finalǎ, Natea a trecut, cuccesiv, tot prin ippon, de islandezul Thormodur Jonsson, de francezul Hamza Ouchani şi de mongolul Temuulen Battulga.


    Dupǎ aceastǎ victorie, Daniel Natea a declarat site-ului Uniunii Europene de Judo: “Astǎzi mǎ simt cu adevǎrat bine, pentru cǎ de şase luni n-am câştigat nicio medalie, dar azi am luat aurul şi, cu el, 100 de puncte. Acum pot sǎ-mi continui pregǎtirea pentru Jocurile Olimpice” (am încheiat citatul).



    In urma victoriei de la Praga, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Daniel Natea Sportivul Sǎptǎmânii.


    Valorosul nostru sportiv s-a nǎscut pe 21 aprilie 1992, la Sibiu (centru). S-a apucat de judo la vârsta de 10 ani. A progresat an de an, urcând constant în clasamentele mondiale. Ocupǎ, în acest moment, locul 14 în ierarhia mondialǎ a categoriei +100 de kilograme.

  • Sportivul sǎptǎmânii – Judoka Daniel Natea

    Sportivul sǎptǎmânii – Judoka Daniel Natea

    Calendarul Uniunii Europene de Judo a programat, la sfârşitul sǎptǎmânii trecute, la Praga, European Open. Competiţia a fost exclusiv masculinǎ, având în vedere cǎ, simultan, un Open feminin a avut loc la Varşovia.



    Printre protagoniştii concursului de la Praga s-au aflat şi mai mulţi sportivi români. La categoria 73 de kilograme, Robert Papp Florian l-a învins prin ippon pe israelianul Evgeniy Sholos, dar a fost învins apoi de ucraineanul Artem Homula, prin acelaşi procedeu. La categoria 81 kg, Elemer Szocs a pierdut primul meci cu italianul Massimiliano Carollo, iar Cristian Bodîrlău a pierdut la kazahul Adlet Missin. La -100 kg, Valentin Radu l-a întrecut în primul meci pe slovacul Matej Hajas şi a pierdut apoi la italianul Giuliano Loporchio.



    La +100 de kilograme însǎ, Daniel Natea a câştigat medalia de aur, după ce l-a învins în finală, prin ippon, pe rusul Soslan Bostanov. Pânǎ în finalǎ, Natea a trecut, cuccesiv, tot prin ippon, de islandezul Thormodur Jonsson, de francezul Hamza Ouchani şi de mongolul Temuulen Battulga.


    Dupǎ aceastǎ victorie, Daniel Natea a declarat site-ului Uniunii Europene de Judo: “Astǎzi mǎ simt cu adevǎrat bine, pentru cǎ de şase luni n-am câştigat nicio medalie, dar azi am luat aurul şi, cu el, 100 de puncte. Acum pot sǎ-mi continui pregǎtirea pentru Jocurile Olimpice” (am încheiat citatul).



    In urma victoriei de la Praga, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Daniel Natea Sportivul Sǎptǎmânii.


    Valorosul nostru sportiv s-a nǎscut pe 21 aprilie 1992, la Sibiu (centru). S-a apucat de judo la vârsta de 10 ani. A progresat an de an, urcând constant în clasamentele mondiale. Ocupǎ, în acest moment, locul 14 în ierarhia mondialǎ a categoriei +100 de kilograme.

  • Sportivul sǎptǎmânii – Atleta Florentina Marincu

    Sportivul sǎptǎmânii – Atleta Florentina Marincu

    România a revenit, sǎptǎmâna trecutǎ, între puterile atletismului european. Dupǎ o pauzǎ de patru ani, atleţii tricolori au urcat din nou pe podiumul de premiere la o întrecere continentalǎ. Delegaţia care a reprezentat România la Europenele de salǎ de la Praga a obţinut douǎ medalii, ambele de bronz. Acestea au fost aduse de Florentina Marincu, la sǎritura în lungime, şi de veteranul Marian Oprea, la triplusalt.



    De remarcat cǎ sǎritura câştigatoare a Florentinei, de 6 metri şi 79 de centimetri, a reprezentat şi un nou record european de junioare. Pentru evoluţia sa, Radio România Internaţional a desemnat-o pe Florentina Marincu Sportivul Sǎptǎmânii.



    Florentina s-a nǎscut la 8 aprilie 1996. A fost descoperită de antrenorul Nicolae Alexe, la Clubul Sportiv Şcolar Cetate Deva. Şi-a început cariera cu probele de sărituri în înălţime şi lungime. În 2013 a devenit Campioană Mondială de juniori 2, la Doneţk, în probele de săritură în lungime şi triplusalt.



    La Praga, Florentina Marincu a realizat prima sa mare performanţǎ în competiţiile seniorilor. Ea a fost întrecutǎ de Ivana Spanovici, care a sǎrit 6 metri şi 98 de centimetri, nou record naţional al Serbiei, şi de Taroum Moguenara, din Germania, cu 6 metri 83, care a înregistrat cea mai bună performanţă personală a sezonului.



    Sǎ mai notǎm cǎ, împreunǎ cu colega sa, Alina Rotaru, care s-a clasat a patra la Praga, cu rezultatul de 6 metri şi 69 de centimetri, Florentina are toate şansele sǎ reprezinte cu succes România la Jocurile Olimpice de anul viitor, de la Rio.

  • Orchestra Simfonică Radio din Praga, premieră în România

    Orchestra Simfonică Radio din Praga, premieră în România

    După două zile în care muzica lui George Enescu a prins viaţă la Sala Radio, cu Rapsodia Română nr. 1, la bis, în primul concert al Orchestrei Radio din Finlanda şi Rapsodia nr. 2, cântată în deschiderea concertului Orchestrei Naţionale Radio, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, a treia zi a Festivalului RadiRo a oferit luni, 22 septembrie, bucuria unui dialog muzical de rară intensitate: Dvořák şi Mahler, cu Orchestra Simfonică Radio din Praga, aflată pentru prima dată în România!



    Un concert — eveniment care i-a adus, în premieră pe aceeaşi scenă, pe dirijorul Tiberiu Soare şi pianistul Jan Simon — cu o memorabilă interpretare a Concertului în sol minor pentru pian şi orchestră de Antonín Dvořák, în compania ansamblului radio praghez. O întâlnire de înaltă clasă între doi muzicieni al căror destin artistic este semnificativ legat de lumea orchestrelor radio: Tiberiu Soare, liderul tinerei generaţii de dirijori români, dirijor principal al Orchestrei Naţionale Radio, foarte apreciat de public şi specialişti, deopotrivă, pentru eleganţa şi deschiderea viziunii sale artistice şi pianistul Jan Simon, cu o carieră muzicală ale cărei repere se regăsesc în evoluţia Orchestrei Simfonice Radio din Praga, unde este un foarte apreciat solist, dar şi director al ansamblului.



    M-a bucurat foarte mult întâlnirea cu publicul de la Sala Radio. Am simţit pe scenă că spectatorii urmăresc fiecare detaliu şi mi-am amintit cât de importantă este misiunea noastră, a muzicienilor. De asemenea, am fost încântat de dialogul cu Tiberiu Soare şi de viziunea sa în ceea ce priveşte acest concert de Dvořák. Trebuie să remarc şi sala de concerte, una dintre cele mai bune. A fost o experienţă foarte plăcută”, a declarat pianistul Jan Simon la finalul concertului, într-un interviu pentru Radio România Muzical.



    Orchestra Simfonică Radio din Praga, fondată în 1926, odată cu Radiojurnal, primul post de radio din Cehia, concertează în fiecare stagiune la Rudolfinum, celebra sală de concerte din Praga, şi este invitată la evenimente muzicale şi turnee internaţionale în Europa, Asia şi Statele Unite. Din stagiunea 2011 — 2012, dirijor şef al orchestrei este Ondrej Lénard, un muzician de mare originalitate şi spontaneitate, care, până în 1990, a condus un alt ansamblu radio de referinţă din Europa: Orchestra Simfonică Radio din Bratislava. Pasionat şi de lumea operei, Lénard a colaborat cu celebre teatre de operă ca Wiener Staatsoper, Teatro di San Carlo din Napoli şi Houston Grand Opera.



    Ondrej Lénard a sosit la Bucureşti alături de Orchestra Simfonică Radio din Praga şi va dirija cel de al doilea concert al ansamblului praghez la Festivalul RadiRo, programat marţi, 23 septembrie, ora 19:00. Pe aceeaşi scenă cu dirijorul Ondrej Lénard va urca pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio. Cu peste 1.000 de concerte susţinute pe toate meridianele, Horia Mihail este astăzi unul dintre cei mai bine cotaţi pianişti români, protagonist, în ultimii ani, a patru ediţii consecutive a turneului Pianul călător, care au cucerit simpatia publicului român şi internaţional.



    RadiRo continuă seria de evenimente conexe Festivalului, prilej pentru public de a participa la lansări de CD-uri şi sesiuni de autografe! Astfel, marţi, 23 septembrie, ora 17:00, la Librăria Cărtureşti, mezzosoprana Ruxandra Donose îşi va lansa primul CD realizat alături de un dirijor, o orchestră şi o casă de discuri din România! Albumul Romance, publicat de Editura Casa Radio, a fost realizat în compania Orchestrei Naţionale Radio, a dirijorului Tiberiu Soare şi a Corului Academic Radio şi cuprinde arii celebre ca Habanera, Seguidilla, Amour, viens aider, Damour lardente flame, O don fatal… înregistrate recent, în aprilie 2014, la Radio România. Pe 24 septembrie, Ruxandra Donose va concerta la Festivalul RadiRo, alături de Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart, iar la finalul concertului va oferi autografe pentru primul său compact-disc produs integral în România.



    Festivalul RadiRo, organizat de Radio România, este un eveniment cu un profil unic pe scena muzicală internaţională, care îşi propune să aducă în atenţie extraordinara varietate repertorială, actualitatea şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfonice radio europene. Concertele festivalului RadiRo sunt difuzate în direct de la ora 19:00 pe toate frecvenţele naţionale Radio România Cultural şi Radio România Muzical şi în streaming live audio pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.



    Ediţia a II-a a RadiRo se desfăşoară în perioada 20 — 27 septembrie la Sala Radio şi aduce la Bucureşti 5 orchestre radio europene, dirijori şi solişti de primă mărime în peisajul muzical internaţional. Directorul de onoare al RadiRo 2014 este dirijorul Cristian Mandeal.


    Producător şi organizator: Radio România


    Coproducător: TVR


    Eveniment desfăşurat sub patronajul Guvernului României


    Cu sprijinul: EBU — European Broadcasting Union


    Sponsor principal: Vodafone România; Transportator oficial: Dacia


    Cu sprijinul: Banca Transilvania, Borsec, ARCUB, Catering România, Librăriile Cărtureşti


    Parteneri media: Adevărul, Dilema Veche, Observator Cultural, Caţavencii, Şapte Seri, Business Review, Suplimentul de cultură, Agenţia de carte, Ziare.com, Actualitatea Muzicală, Ziarul Metropolis, Librăriile Humanitas



    Informaţii detaliate pe pagina web a festivalului, www.radirofestival.ro şi pagina de Facebook https://www.facebook.com/radiro.festival. Persoane de contact: Cristina Bărbulescu, e-mail: orchestreleradio@gmail.com, telefon: 0745.289.181 şi Irina Ungureanu, e-mail: irina.ungureanu@radioromania.ro, telefon: 0749.123.910.


    Ultimele bilete la concertele festivalului sunt disponibile pe bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.


    Toate concertele programate pe durata Festivalului încep la ora 19:00. Întrucât concertele sunt filmate şi înregistrate, accesul publicului în Sala Radio se face până cel târziu la ora 18:50. Nu este permis accesul în sală al copiilor sub 6 ani. Este interzisă folosirea camerelor de fotografiat şi/sau de filmat pe întreaga durată a concertelor.

  • România şi Primăvara de la Praga

    România şi Primăvara de la Praga

    Unele fotografii devin imagini-simbol universale ale unui eveniment marcant şi traversează timpul istoric cu mesajul nealterat. Fotografiile cehului Josef Koudelka rămân cele mai expresive şi se confundă cu Primăvara de la Praga, încercarea Cehoslovaciei din 1968 de a ieşi de sub tutela sovietică. Josef Koudelka a avut marele noroc de a fi prezent pe străzile din Praga în august 1968 şi de a avea un aparat de fotografiat cu care să arate omenirii barbaria cu care voinţa de liberate a conaţionalilor săi era strivită de Uniunea Sovietică şi aliaţii ei. Întors din România cu doar două zile înainte de atacul trupelor Pactului de la Varşovia, Koudelka a făcut pozele pe care le-a scos din ţară clandestin şi le-a publicat în Franţa în 1969.



    O expoziţie cu fotografiile lui Josef Koudelka s-a deschis la Muzeul de Artă Contemporană din Buucreşti, eveniment care se va închide pe 2 ianuarie 2014. Colonelul Alexandru Oşca, istoric militar, a scris câteva cărţi despre invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia şi neparticiparea României. ”A fost cea mai mare operaţiune de invazie a unui stat de după cel de-al doilea război mondial. Ceauşescu n-a fost invitat să participe, nici informat despre invazie. Liderii ţărilor s-au întâlnit la nivelul cel mai înalt de 6 ori. Noi nu putem să ştim acum ce-ar fi făcut Ceauşescu dacă ar fi fost întrebat în legătură cu participarea României. Ce-a fost în mintea lui, când ştia că toţi amicii se întâlnesc, şi ştia de aceste întâlniri, şi pe el nu-l cheamă, mai ales într-un conclav comunist unde se ştia foarte clar că, dacă nu eşti chemat acolo, nu eşti la masă, trebuie să cam pleci. Dacă nu, erai ajutat să pleci.”



    Istoricul Petre Otu, director al Institutului de Studii Politice Apărare şi Istorie Militară, a cercetat documente declasificate din care rezultă că Nicolae Ceauşescu ştia de campania pe care Pactul de la Varşovia o pregătea împotriva Cehoslovaciei. ”Din documentele la care noi am avut acces, se pare că ştia de invazie. Una dintre sursele foarte prompte şi foarte exacte a fost un ofiţer polonez a cărui familie, în 1939, s-a retras în România, unde a rămas până în 1944. Ofiţerul polonez şi făcuse liceul militar în România. El era în comandamentul Pactului de la Varşovia. Consilierul ambasadei României la Varşovia fusese coleg de liceu cu ofiţerul polonez. Prin această legătură s-au primit informaţii foarte exacte despre pregătirile sovietice. Ceauşescu a fost informat de Ion Stănescu şi, când a plecat la Praga, a dispus ca mesajul primit de la ofiţerul polonez să-i fie tradus şi în cehă. La Praga, i l-a dat lui Dubcek. La întoarcere, Stănescu l-a întrebat pe Ceauşescu dacă i-a spus lui Dubcek. Ceauşescu i-a răspus: Da, dar ăsta ori nu ştie nimic, ori nu vrea să ştie nimic. Ceauşescu a fost nemulţumit de reacţia lui Dubcek.”



    Relaţia dintre România şi Cehoslovacia nu a fost însă una apropiată până în 1968. În 1964, cu ocazia elaborării planului Valev prin care României i se rezerva rolul unei economii agrare în lagărul socialist, Cehoslovacia îşi folosea influenţa pentru ca acesta să fie impus. Petre Otu a arătat cum a evoluat relaţia româno-cehoslovacă în funcţie de desfăşurarea evenimentelor. ”Liderii cehoslovaci au fost foarte reticenţi până în luna iulie faţă de cooperarea cu Ceauşescu. Au încercat să-l evite pentru că asocierea cu Ceauşescu putea constitui motiv de invazie pentru sovietici. După ce ei au aflat că lucrurile se precipită şi că sovieticii pregătesc o invazie, atunci s-au încălzit relaţiile. Ceauşescu pleca la Praga şi semna tratatul de asistenţă mutuală. Lucrul acesta a dus la teoria potrivit căreia Mica Antantă din perioada interbelică se reconstituia. Informaţiile din sursele memorialistice confirmă că sovieticii urmăreau cu atenţie acea cârdăşie dunăreană. Pe baza acestor informaţii s-au pregătit în secret formaţiunile de luptă ale tineretului şi gărzile patriotice, astfel că ele au defilat la 23 august. A fost un efort extraordinar iar Ceauşescu, ştiind că va fi vorba de o invazie, a făcut pregătirile în secret.”



    În România, în 1968, se găseau ca turişti 8000 de cetăţeni cehoslovaci, încă 400 se aflau în Bulgaria, care au venit în România. Cum nu se mai puteau întoarce în Cehoslovacia, au fost cazaţi în hotelurile Oficiului Naţional de Turism, li s-au dat bani până când lucrurile s-au mai liniştit şi au putut pleca acasă. Tomaš Vostry, locţiitorul ambasadorului Cehiei la Bucureşti, şi-a petrecut vacanţa de vară a anului 1968 pe litoralul românesc. ”Doresc să rememorez din copilăria mea. Din păcate, am pierdut acele şapte zile în care Koudelka a făcut acele fotografii. Am fost unul dintre acei cehi care şi-au petrecut vacanţa de vară în România, la Mamaia, şi nu am mai putut să luăm avionul înapoi pe 22 august. Şi am luat trenul înapoi spre casă, cu părinţii mei, pe 2 septembrie. Am pierdut acele părţi de istorie. Dar pot să confirm că turiştii cehi au fost bine trataţi. Aveam 10 ani în 1968, şi puteam înţelege şi observa câte ceva la începutul lunii septembrie. Încă se puteau vedea multe trupe sovietice în Praga, când mergeam la şcoală. Erau în parcurile din Praga şi în pădurile dimprejur şi oamenii erau foarte mânioşi. La începutul toamnei, trupele sovietice au început încet să se retragă din Praga.”


    În ciuda circumstanţelor nuanţate, posteritatea a reţinut un mic gest care a dus la naşterea unei apropieri. Care poate fi la fel de important ca un mare gest.