Pe 11 noiembrie se dă, oficial, startul campaniei electorale. Aproape 6.500 de persoane se
vor înfrunta pentru cele 466 de fotolii de parlamentar: 134 de senator şi 308 de
deputat, plus 18 pentru deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea
maghiară. Cât despre diaspora, aceasta va fi reprezentată de 2 senatori şi de 4
deputaţi. Cei mai mulţi candidaţi
aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Legislativ: PSD, PNL, ALDE,
PMP, UDMR şi USR.
În preambulul campaniei electorale, duminică, liberalii şi-au
lansat, printr-un mare miting desfăşurat în centrul Bucureştiului, sloganul de
campanie România înainte, precum şi candidaţii la parlamentare. La
adunare a participat inclusiv premierul tehnocrat Dacian Cioloş. Nu candidează
la scrutinul parlamentar şi nu este membru al niciunei formaţiuni politice, dar
va beneficia de susţinerea liberalilor pentru a continua să conducă Guvernul şi
după alegeri. Dacian Cioloş, care este susţinut şi de Uniunea Salvaţi România,
a pledat pentru schimbarea atât a clasei politice, cât şi a mentalităţii
generale: Să vă gândiţi în ce fel fiecare dintre noi
putem să ne schimbăm pe noi înşine, pentru a cere leadershipului nostru să se
schimbe, să fie mai onest, să fie mai direct atunci când are ceva de spus şi să
fie cu bun simţ. Cred că schimbarea începe în primul rând cu noi înşine.
Social-democraţii au văzut atacuri politice în mesajele de la miting ale
liberalilor. Iar Liviu Dragnea, liderul lor, a reiterat că exclude să participe
la o eventuală guvernare cu Dacian Cioloş premier. Acelaşi premier tehnocrat şi-a atras critici şi din partea fostului preşedinte al ţării, Traian
Băsescu, care crede că un Dacian
Cioloş neimplicat în politică ar fi reuşit să fie o locomotivă mai
convingătoare a PNL-ului. Or, prin participarea la mitingul liberal, premierul
şi-a abandonat statutul de tehnocrat. Duminică, partidul lui Traian Băsescu -
Mişcarea Populară – şi-a prezentat, şi el, candidaţii pentru alegerile din 11
decembrie. Formaţiunea îşi doreşte să devină a treia forţă politică din ţară şi
Traian Băsescu – prim-ministru: Obiectivul nostru politic, pe care îl
afirmăm deschis, este unirea României cu Republica Moldova, majoritar
românofonă. Unirea se va face atunci când România va proba cetăţenilor
Republicii Moldova că este mai bine să fim uniţi, decât să trăim în două state
independente.
Cât despre Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,
aceasta va sprijini orice guvern,
indiferent de culoarea sa politică, care va contribui la dezvoltarea
Transilvaniei, unde este concentrată minoritatea pe care o reprezintă. Preşedintele
UDMR, Kelemen Hunor: Noi vrem ca după 2016 să fie o formulă prin
care se poate reforma societatea românească, se poate asigura un climat mult
mai calm şi mai echilibrat în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţii şi
evident, să contribuim şi noi la o astfel de schimbare.
Soarta Executivului de
la Bucureşti va fi decisă la urne, dincolo de dorinţele politicienilor. Lor le
revine misiunea să convingă electoratul că sunt cei mai buni.