Radio România Internațional

Tag: prelungire stare de alerta

  • Starea de alertă, prelungită

    Starea de alertă, prelungită

    România rămâne în stare de alertă de sărbători, pe fondul pandemiei de
    coronavirus. Decizia prin care acesta a fost prelungită de Guvern cu încă 30 de
    zile a intrat, luni, în vigoare.


    Starea de alertă, care a mai fost prelungită
    consecutiv de câteva ori, a fost instituită la jumătatea lunii mai, după ce,
    timp de două luni, începînd din 16 martie, fusese declarată stare de urgență.


    Prin noua hotărâre a Executivului, se mențin restricțiile propuse anterior de
    Comitetul pentru Situații de Urgență, inclusiv cea privind interzicerea
    circulaţiei după ora 23:00 fără un motiv întemeiat, care va fi valabilă şi pe perioada
    sărbătorilor de iarnă. Totuși, la deciziile existente până acum se adaugă una
    în plus. Este vorba despre organizarea şi desfăşurarea activităţilor
    operatorilor de transport pe cablu de pe pârtiile de schi, care vor fi
    deschise, dar autorităţile intenţionează să evite suprapopularea lor. De
    asemenea, restaurantele şi hotelurile de lângă pârtii vor funcţiona în
    condiţiile deja stabilite.


    Între timp, în România continuă să crească numărul
    cazurilor de contaminare, iar în ultima perioadă s-au tot înregistrat noi
    recorduri negative privind numărul deceselor asociate COVID-19 sau al
    pacienților infectați cu noul coronavirus internați în stare gravă la
    terapie intensivă.


    Capitala rămâne pe primul loc în ţară
    la numărul de îmbolnăviri. Autoritățile avertizează că va creşte presiunea asupra sistemului sanitar din Bucureşti şi că va fi nevoie să se
    continue transferul pacienţilor
    în afara capitalei, în oraşe unde presiunea sanitară este mai
    mică. În acest sens, secretarul de stat și șeful Departamentului pentru
    Situații de Urgență,
    Raed Arafat, a anunţat
    distribuirea în unităţile medicale a 500 de generatoare de oxigen individuale, astfel încât să
    crească numărul de locuri unde bolnavii COVID să poată primi oxigen. Deși numărul infectărilor
    în București este în continuă
    creștere, autorităţile
    nu iau în considerare plasarea în carantină a
    oraşului, argumentând că măsurile în
    vigoare sunt suficiente în acest moment.


    Totuși, există câteva localități din
    apropierea capitalei aflate în carantină și unde rata de infectare este între 7
    și aproape 9 la mia de locuitori. În alte localități din țară au fost
    prelungite măsurile restrictive. În schimb, în judeţul Sibiu,
    autorităţile au hotărât să ridice carantina, de luni, în municipiul reşedinţă
    şi în alte şapte localităţi, după ce rata infectărilor la nivelul întregului
    judeţ a scăzut de la peste 9 la 3,65 de cazuri la mia de locuitori. Spitalele
    nu mai sunt supraagomerate, ci sunt
    ocupate cam la jumătate din capacitatea locurilor destinate pacienţilor
    pozitivi. Paturile la terapie intensivă sunt, însă, mereu ocupate, inclusiv cu
    pacienţi transferaţi din alte judeţe.

  • Retrospectiva săptămânii 08.11 – 14.11.2020

    Retrospectiva săptămânii 08.11 – 14.11.2020

    Starea de alertă a fost prelungită în România, pe fondul pandemiei de
    coronavirus


    Confruntată cu un număr considerabil de noi cazuri
    de îmbolnăvire cu COVID-19, cifrat în fiecare zi în jurul valorii de 10 mii,
    România va rămâne în stare de alertă pentru cel puțin încă o lună. Decizia a
    fost adoptată, joi, de guvern, anterior premierul Ludovic Orban anunțând în
    parlament că nu doreşte instituirea altor restricţii decât cele în
    vigoare.

    Din această săptămână, este obligatorie purtarea măștii atât în
    spațiile închise cât și în cele deschise, circulația pe timpul nopții este
    permisă doar pentru motive bine întemeiate pentru care trebuie prezentate
    documente justificative, școlile funcționează doar online, iar magazinele se
    închid la ora locală 21.

    Măsurile de protecţie trebuie respectate pentru că
    doar aşa se poate obţine o scădere a numărului de cazuri noi de infectare, a
    reiterat președintele Klaus Iohannis. Șeful statului mai spune că măsurile
    instituite acum câteva săptămâni încep să dea rezultate, însă chiar şi aşa ele
    nu au fost suficiente, pentru că zilnic apar noi provocări.

    Pe de altă parte,
    președintele crede că vaccinul anti-COVID va ajunge în România în primul
    trimestru al anului viitor, vaccinarea urmând să înceapă cu personalul medical, persoanele din prima linie. În
    ultimele două săptămâni a existat un risc de a intra pe o progresie
    geometrică în privinţa creşterii numărului de cazuri cu COVID-19, însă acum se
    constată o tendinţă de plafonare a acestui număr, potrivit premierului Ludovic
    Orban. Din rezultatele testărilor din ultimele zile constatăm că am oprit
    această creştere, ba chiar este o oarecare tendinţă de plafonare a numărului de
    cazuri, dar nu putem spune încă dacă am intrat pe platou, a declarat premierul.
    Mai multe localități, inclusiv municipii, au fost plasate în carantină, în
    această săptămână.

    Pe de altă parte, angajații din domeniul sanitar, care au
    cerut, în repetate rânduri, beneficii financiare, echipamente de protecție și
    suplimentarea personalului implicat în tratarea pacienților cu COVID-19, au
    organizat proteste și au discutat cu reprezentanții Guvernului despre
    revendicările lor.



    Datele INS confirmă revenirea economiei
    României în trimestrul III din acest an




    Informaţiile la nivel
    macro din această săptămână confirmă scenariul revenirii economiei României în
    trimestrul al III-lea din acest an, a declarat ministrul Finanţelor, Florin
    Cîţu. El a precizat în ședința de guvern de joi că venitul mediu net pe luna
    septembrie a crescut cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar
    inflaţia, care a continuat să scadă la 2,1%, este cea mai mică din 2017 până în
    prezent. Florin Cîţu, care a prezentat datele legate de evoluţia economică, a
    mai spus că în România este a cincea lună de creştere a producţiei industriale,
    toate datele pozitive se văd şi la venituri, iar de aici va porni fundamentarea
    pentru rectificarea bugetară de săptămâna viitoare.

    Datele prezentate vineri de
    INS confirmă declarațiile ministrului – România a consemnat o scădere economică
    de 6% în trimestrul III din 2020, raportat la perioada similară din 2019, însă
    faţă de trimestrul anterior din acest an a înregistrat o creştere de 5,6%. Sunt
    semne bune. Sigur, nu trebuie să fim excesiv de optimişti, dar e clar că avem
    un trend de revenire şi acesta trebuie susţinut prin investiţii, prin absorbţie
    de fonduri europene, prin susţinerea companiilor, prin atragerea de investiţii
    private, a apreciat premierul Ludovic Orban.



    Președintele
    Klaus Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al SUA,
    democratul Joe Biden


    Președintele Klaus
    Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui ales al SUA,
    democratul Joe Biden, în care apreciază că România, în calitate de partener strategic de
    încredere al Statelor Unite, rămâne ferm angajată să continue promovarea
    obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice. Bucureștiul
    este ferm alături de Washington pentru a face față provocărilor actuale, de la
    sănătate la economie și schimbări climatice, și de la securitate la drepturile
    omului, scopul nostru fiind asigurarea unui viitor mai bun pentru popoarele
    noastre. În calitate de partener strategic al Statelor Unite și aliat în cadrul
    NATO, România rămâne angajată să își aducă aportul în ceea ce privește
    cheltuielile de apărare și să contribuie în continuare la securitatea,
    prosperitatea și reziliența comunității globale a democrațiilor, dă asigurări șeful
    statului.

    Aștept cu interes
    celebrarea, în 2021, a 10 ani de la Declarația Comună privind Parteneriatul
    Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii,
    adoptată în timpul mandatului dumneavoastră de Vicepreședinte    , a mai spus președintele Klaus Iohannis .



    MAE român acordă 250 de mii de euro pentru proiecte în sprijinul
    societăţii civile şi al presei independente din Republica Moldova


    Ministerul de
    Externe de la București a decis să acorde o contribuţie voluntară de 250 de mii
    de euro pentru proiecte în sprijinul societăţii civile şi al presei
    independente din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).
    Contribuţia este alocată din bugetul pe anul acesta de cooperare internaţională
    pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară şi va fi acordată prin Organizaţia
    Dotare Europeană pentru Democraţie, înfiinţată în 2013 de UE pentru consolidarea
    democraţiei şi drepturilor omului în vecinătatea Uniunii. Decizia face parte
    din politica României de susţinere a parcursului european al Republicii
    Moldova, țară în care, duminică, va avea loc al doilea tur al alegerilor
    prezidențiale.

    În urma rezultatelor primului tur, de acum două săptămâni,
    alegerea se va face între candidatul pro-european Maia Sandu și actualul
    președinte pro-rus Igor Dodon. Ultima fază a campaniei electorale din Republica
    Moldova s-a desfășurat pe fundalul unei remanieri guvernamentale neaşteptate la
    Chişinău. Cinci miniştri din guvernul Chicu din partea Partidului Democrat au
    fost revocaţi din funcţii şi înlocuiţi cu persoane apropiate Partidului
    Socialiştilor. Decizia pune capăt coaliției de
    guvernare. Astfel, de facto guvernul este acum unul minoritar, deoarece la acest moment se bucură de
    susţinerea a doar 37 de deputaţi socialişti, în timp ce pentru majoritatea este
    nevoie de cel puţin 51 de voturi.

  • O nouă prelungire a stării de alertă

    O nouă prelungire a stării de alertă

    Guvernul de la București a aprobat hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, începând de marţi, ca măsură de prevenire a răspândirii infectărilor cu virusul SARS CoV-2.


    Este pentru a patra oară când se ia această hotărâre pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. România a intrat, pentru prima dată, în starea de alertă la jumătatea lunii mai, odată cu ieșirea din starea de urgență.


    Documentul aprobat luni prevede o serie de măsuri referitoare la derularea campaniei electorale pentru alegerile locale de pe 27 septembrie, precum şi norme care permit desfăşurarea mitingurilor şi a demonstraţiilor în limita a 100 de persoane, cu respectarea regulilor sanitare, a afirmat, la finalul şedinţei Guvernului, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat. În ceea ce priveşte desfăşurarea mitingurilor, acesta a arătat că, în mod normal, forţele de ordine vor putea lua măsuri în cazul în care este depăşit numărul maxim de participanţi.


    Pe de altă parte, cetăţenii care se vor prezenta la urne pe 27 septembrie trebuie să se dezinfecteze atât la intrarea, cât şi la ieşirea din secţiile de votare. În ceea ce priveşte urna mobilă, aceasta se va deplasa mai întâi la persoanele sănătoase, dar netransportabile, şi apoi la cele aflate în izolare sau carantină. Secretarul de stat Raed Arafat a precizat că va fi emis un ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi a celui de Interne, cu avizul Autorităţii Electorale, care va stabili regulile în secţiile de vot.


    Pe de altă parte, în urma mai multor solicitări, Guvernul de la București a decis excepţia de la carantină a echipelor de filmare şi a echipelor care sunt angrenate în producţii în interiorul României şi care vin din afară. Potrivit lui Raed Arafat, aceste echipe erau scutite printr-un alt articol referitor la activitatea profesională, dar a fost clarificat acest aspect pentru limitarea anumitor proceduri birocratice.


    De asemenea, prin hotărârea de Guvern care prelungeşte starea de alertă au fost eliminate restricţiile pentru sporturile de contact, a anunțat ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe. Acesta a precizat că sporturile de contact precum box, judo, lupte sau karate îşi vor putea relua activitatea în condiţiile care vor anunţate într-un ordin comun al ministerului Tineretului şi Sportului și cel al Sănătății.


    În ultima perioadă, mai mulţi reprezentanţi ai sporturilor de contact si-au exprimat nemulţumiţurea în legătură cu faptul că nu îşi pot desfăşura activitatea din cauza restricţiilor impuse de autorităţi în contextul pandemiei de coronavirus. Preşedinţii federaţiilor de lupte, box şi judo au acuzat faptul că nu pot organiza competiţii interne, iar sportivii nu pot efectua antrenamente specifice, fiind, în acest fel, dezavantajaţi faţă de cei străini în momentul în care vor participa la concursuri internaţionale.

  • Jurnal românesc – 16.07.2020

    Jurnal românesc – 16.07.2020

    Starea de alertă
    în România a fost prelungită cu 30 de zile, ca urmare a creşterii constante a
    numărului de infectări cu SARS-CoV-2 şi a deceselor provocate de COVID-19.
    Viceprim-ministrul Raluca Turcan a anunţat că această prelungire a stării de
    alertă nu aduce nici restricţii noi, dar nici măsuri noi de relaxare.

    Într-o
    declaraţie publică, preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia asupra faptului
    că situaţia epidemiologică din ţară nu este bună şi a făcut apel la români să
    respecte normele sanitare de protecţie. În acest context, dragi români,
    vreau să vă spun trei lucruri: protejaţi-vă, protejaţi-vă şi protejaţi şi pe
    alţii. Purtatul măştii, păstrarea distanţei sunt metode sigure pentru a opri
    răspândirea acestei epidemii. Respectaţi normele, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat, totodată, că Guvernul nu va lua măsuri care să
    inhibe economia, ci va pune în aplicare Programul de revigorare
    economică prezentat recent. El a amintit că, vineri şi sâmbătă, va participa la
    reuniunea Consiliului European, unde se va discuta despre revigorarea economică
    la nivelul Uniunii Europene.

    Prelungirea stării de alertă nu este privită cu
    ochi buni de reprezentanţii opoziţiei. Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu,
    susţine că preşedintele şi premierul au decis cu de la sine putere
    prelungirea acesteia în toată ţara. El consideră că afirmaţia potrivit căreia
    nu există altă cale este falsă şi vorbeşte despre posibilitatea
    impunerii de măsuri excepţionale exclusiv în zonele din ţară în
    care situaţia epidemiologică o cere.




    Românii din
    străinătate care se întorc în ţară şi se instalează pentru prima dată ca şefi
    de exploataţie agricolă au la dispoziţie 20 de milioane de euro prin măsura
    Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din programul
    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Ajutorul financiar este
    100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în
    funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole.

    Este o sumă forfetară în
    două tranşe: 75% la semnarea contractului de finanţare şi încă 25% la finalul
    implementării proiectului care durează între 3 şi 5 ani, a declarat
    ministrul de resort, Adrian Oros. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor
    Rurale a deschis, din 15 iulie, sesiunea de primire a solicitărilor de
    finanţare, care se desfăşoară până pe 15 octombrie sau până la epuizarea
    fondurilor alocate. În total, pentru sesiunea din acest an sunt disponibile 43
    de milioane de euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru
    tinerii fermieri din diaspora. Cererile de finanţare se realizează conform
    Ghidului solicitantului şi anexelor aferente acestuia, disponibile pe site-ul
    www.afir.info, la secţiunea Investiţii PNDR, iar depunerea
    documentaţiei se realizează on-line pe acelaşi site.




    Guvernul din
    Ungaria a inclus România pe lista statelor din zona galbenă de risc
    epidemiologic, anunţă Ministerul român de Externe. Astfel, cetăţenii care
    călătoresc din ţara noastră în Ungaria sunt testaţi obligatoriu pentru infecţia
    cu noul coronavirus la punctele de trecere a frontierei. Cei care nu prezintă
    simptome intră obligatoriu în carantină, fie instituţionalizată, fie la
    domiciliu în Ungaria, dacă există posibilitatea, şi sunt luaţi în evidenţele
    autorităţilor sanitare ungare. Celor care prezintă simptome ale bolii nu li se
    permite intrarea pe teritoriul ungar. Sunt exceptate de la măsura carantinei
    persoanele care prezintă la frontieră două teste moleculare cu rezultat negativ
    efectuate cu maximum cinci zile înainte de intrarea în Ungaria, dar la o
    diferenţă de minimum 48 de ore. MAE atrage atenţia asupra faptului că
    certificatele trebuie să fie emise în limba maghiară sau engleză.

    Pe lângă
    România, zona galbenă elaborată de Budapesta mai cuprinde Bulgaria, Portugalia,
    Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Rusia, Serbia, Japonia, China şi Statele
    Unite ale Americii. Bucureştiul precizează că măsurile impuse de autorităţile
    maghiare se aplică atât străinilor cât şi ungurilor, criteriul pentru accesul
    în Ungaria fiind statul din care vine cetăţeanul respectiv. Restricţiile nu li
    se aplică persoanelor posesoare de paşapoarte oficiale şi celor care pot dovedi
    că în ultimele şase luni au fost diagnosticate cu SARS-CoV2. Românii pot
    solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la
    Budapesta 0036 13 847 689, al Consulatului General la Szeged 0036 62 424 431
    sau al Consulatului General la Gyula 0036 66 464 579. Pentru situaţii de
    urgenţă există linii telefonice speciale care se regăsesc pe paginile web
    budapesta.mae.ro, szeged.mae.ro şi gyula.mae.ro. Pe de altă parte, Austria
    a interzis, din 16 iulie, cursele aeriene regulate directe din zece ţări,
    inclusiv din România.



  • S-a prelungit starea de alertă

    S-a prelungit starea de alertă

    După
    două luni de stare de urgență și una de stare de alertă, Guvernul de la
    București a decis să prelungească anumite restricții sau să ridice altele,
    începând cu 17 iunie, pentru încă 30 de zile. Cu alte cuvinte, spre deosebire
    de alţi cetățeni din Uniunea Europeană, românii de pe întreg teritoriul țării
    mai au de așteptat până să se întoarcă la viața lipsită de orice fel de
    constrângeri de dinainte de declanșarea pandemiei cu noul coronavirus!


    Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a prezentat motivele
    pentru care s-a luat această decizie:

    În pofida faptului că avem o curbă
    descendentă, totuşi există semne că situaţia poate oricând să se deterioreze şi
    să avem cel puţin focare serioase sau să avem o situaţie mai grea, dacă nu se
    respectă măsurile compensatorii care au fost, deja, menţionate şi anume purtatul
    măştilor, distanţarea fizică, triajul la intrarea în spaţii închise, purtatul
    măştilor în transportul în comun…


    Cu alte cuvinte, rămân obligatorii
    purtarea măștii în spații închise, igiena frecventă a
    mâinilor și păstrarea distanței fizice.
    Dar, se reiau activităţile în sălile de fitness, cu precauții de natură
    sanitară. Se deschid magazinele din mall-uri, dar rămân închise cinematografele
    și locurile de joacă pentru copii. Se reiau slujbele în interiorul bisericilor,
    dar cu purtarea măştii și cu respectarea distanţei între persoane. Evenimentele
    private în interior nu vor depăşi 20 de participanți, iar cele private în aer
    liber – 50. Se redeschid casele de pariuri şi spațiile pentru jocuri de noroc.


    Totodată, săptămânal, va fi publicată lista cu ţările către care se vor relua
    zborurile aeriene şi ţările de unde pot să vină cetăţeni în România fără să mai
    stea în izolare la domiciliu.


    Potrivit legii, Parlamentul trebuie, acum, să se
    pronunțe asupra deciziilor Guvernului. Partidul Social Democrat, în opoziție,
    formațiunea cu cei mai mulți membri în Legislativ, a anunțat, deja, că nu va
    vota prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, ci numai cu 15.


    În plus,
    social-democrații vor ca actul normativ rezultat în urma votului în Parlament
    să prevadă în mod expres că spitalele trebuie să trateze pacienţii cu
    boli cronice, în condițiile în care foarte mulți au avut de suferit, unii
    plătind chiar cu viața, de pe urma restrângerii severe, în ultimele trei luni,
    a activității unităților sanitare non-Covid.


    Preşedintele Camerei Deputaţilor,
    social-democratul, Marcel Ciolacu îi reproşează premierului liberal Ludovic
    Orban lipsa dialogului: Nu înţeleg de ce domnul Orban nu a venit să
    avem o discuţie aplicată. Sunt mai multe modele europene, nu trebuie să
    inventăm noi apa caldă. Poţi să laşi la latitudinea administraţiilor locale să
    le pună în aplicare. Noi creăm doar cadrul legislativ şi, pe urmă, autorităţile
    pot să se muleze în funcţie de câte cazuri sunt şi cum stă situaţia în fiecare
    judeţ.


    Parlamentul are la dispoziție cinci zile pentru a
    încuviința sau respinge propunerile Guvernului de prelungire cu o lună a stării
    de alertă.

  • Guvernul prelungeşte starea de alertă cu încă 30 de zile (VIDEO briefing de presă)

    Guvernul prelungeşte starea de alertă cu încă 30 de zile (VIDEO briefing de presă)

    Guvernul a adoptat în ședința de marți hotărârea pentru prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, începând de miercuri, 17 iunie, dată de la care vor fi ridicate mai multe restricții în România, a anunţat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    După un număr de 166 de cazuri noi ieri, astăzi am avut 250 de cazuri, 10 decese de ieri până astăzi, avem peste 4.500 de cazuri active, în acest context, şi tocmai în evoluţia focarelor care se află în diseminare, s-a decis prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

    Nelu Tătaru a spus că în aceste condiţii se gestionează în continuare şi un al treilea pachet de măsuri de relaxare.

    Tot în şedinţa de astăzi, ca urmare a Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, s-a decis să se relaxeze anumite activităţi.

    Printre măsurile de relaxare se regăsesc şi redeschidera grădinițelor, creșele și after-scool-urile care își reiau activitatea pe parcursul verii. Se reia activitatea în sălile de fitness. Se reia activitatea în mall-uri, ca spații de vânzare.


    Luăm aceste decizii în măsura în care putem avea și măsuri/precauții în acest sens, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Sunt de asemenea permise slujbele religioase în interiorul bisericilor, dar cu respectarea distanțării fizice și cu purtarea obligatorie a măștilor. Se pot organiza evenimente în spații închise, dar cu cel mult 20 de persoane.


    Vor fi de asemenea deschise mai multe puncte de frontieră, iar Institutul Național de Sănătate Publică va revizui săptămânal lista țărilor înspre care se permit sau se interzic cursele aeriene.


    Tot astăzi, guvernul a mai adoptat și o ordonanță de urgență prin care sunt scutite de la plata impozitului specific pentru 90 de zile companiile din domeniul HORECA.


    În funcție de evoluția epidemiei de COVID-19, un alt parchet de măsuri de relaxare va fi analizat după 1 iulie, a mai precizat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.


  • Prelungirea stării de alertă în România

    Prelungirea stării de alertă în România


    După o ședință cu premierul Ludovic Orban și mai mulți miniștri, șeful statului român, Klaus Iohannis, a anunțat, marți, noi măsuri de relaxare a restricțiilor ce fuseseră impuse pentru a se limita răspândirea noului coronavirus. Președintele a afirmat că, după 15 iunie, se vor putea redeschide mall-urile, dar fără restaurante şi fără locuri de joacă, precum și sălile de fitness şi piscinele exterioare, însă cu respectarea unor regulamente sanitare speciale și a unor norme de distanţare fizică stricte.



    De asemenea, vor fi posibile evenimente private, dar nu şi publice, cu maximum 20 de participanţi, dacă acestea au loc în interior şi 50 dacă au loc în exterior. In același timp, pentru a veni în sprijinul părinţilor care vor trebui să meargă la serviciu şi în perioada vacanţelor şcolare, va fi posibilă redeschiderea after-school-urilor, a grădiniţelor şi creşelor private.



    Totuși, președintele Klaus Iohannis consideră că se impun, în continuare, măsuri de precauție. Starea de alertă, a spus şeful statului, ar trebui prelungită şi după momentul expirării ei, la jumătatea acestei luni, întrucât nu există o scădere semnificativă a numărului de îmbolnăviri noi. Prelungirea stării de alertă ce fusese instituită la jumătatea lunii mai, după ridicarea celei de urgență decretată pe 16 martie, depinde, însă de votul Legislativului.



    De aceea, președintele a făcut un apel către parlamentari să aprobe prelungirea stării de alertă: “Stimaţi parlamentari, fiţi responsabili. Gândiţi-vă că virusul nu dispare printr-un vot în parlament, dar dacă sprijiniţi guvernul, atunci putem să controlăm eficient – şi am dovedit-o – această răspândire a epidemiei. Aţi urmărit, probabil, un studiu foarte nou al unui institut prestigios din Londra. Ne spune că, fără aceste măsuri în lume, mai ales în Europa, am fi avut milioane de decese. Faptul că am impus noi, în România, din timp aceste măsuri ne-a făcut să controlăm răspândirea epidemiei cât de mult s-a putut controla.”



    Anunțul președintelui a fost primit cu critici de opoziția coagulată în jurul PSD. Social democrații au făcut cunoscut, prin vocea purtătorului de cuvânt al partidului, Lucian Romaşcanu, că nu vor vota prelungirea stării de alertă: “Propunerea preşedintelui este inacceptabilă, cel puţin din punct de vedere al motivelor pe care ni le-a comunicat. Ele nu sunt susţinute de nici un fel de punct de vedere al oamenilor de ştiinţă, al specialiştilor în epidemiologie.”



    Si Pro România a anunţat că parlamentarii săi nu vor vota pentru prelungirea stării de alertă, iar Uniunea Salvaţi România condiţionează votul de prezentarea unor date clare privind evoluţia situaţiei epidemiologice. USR consideră mai potrivit să fie instituită stare de alertă doar în localităţi unde există riscul de infectare cu virusul SARS CoV-2.