Radio România Internațional

Tag: premier

  • Premierul Rep. Moldova la Bucureşti

    Premierul Rep. Moldova la Bucureşti

    Primul-ministru al Republicii Moldova, Pavel Filip a avut, marţi, la
    Bucureşti, întâlniri cu preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cu
    primul-ministru, Dacian Cioloş. Tema principală – ajutorul financiar pe care
    Bucureştiul îl poate oferi, în vederea depăşirii crizei economice. Un
    angajament serios al guvernului de la Chişinău în planul reformelor şi reluarea
    dialogului cu FMI ar determina România să sprijine aceste eforturi.

    Dacian
    Cioloş: Pornim de la angajamente clare de reformă pe care sperăm să le vedem
    din partea guvernului Republicii Moldova, nu doar declarativ, dar şi faptic.
    Guvernul României este gata, în aceste condiţii, să sprijine Moldova pe
    parcursul european şi să sprijine acest program de reformă.

    Cioloş a
    precizat că, prioritar, guvernul român intenţionează acordarea unui ajutor
    cetăţenilor moldoveni nevoiaşi constând în produse de primă necesitate, apoi,
    acordarea unui ajutor financiar rambursabil. Chişinăul speră să primească măcar prima tranşă din
    acest ajutor, în valoare de 150 de milioane de euro. Unul dintre principalele
    obiective ale guvernului de la Chişinău, a spus premierul moldovean, este
    asigurarea stabilitătii financiare, economice şi sociale.

    Pavel Filip: Agenda
    de reforme prevăzute de Acordul de asociere cu UE şi relansarea cooperării cu
    partenerii externi de dezvoltare constituie o prioritate pentru cabinetul de
    miniştri. Vom acţiona în aşa mod incat calificativul pro-european să revină în
    albia normalităţii pentru guvernul de la Chişinău şi să fie credibil.

    Pavel Filip a fost primit şi de preşedintele Klaus Iohannis care l-a asigurat
    de sprijinul României.

    Klaus Iohannis: Aveţi o mare şansă ca prin reforme
    ferme, duse până la capăt, să redaţi Republicii Moldova stabilitate politică,
    stabilitate economică, stabilitate financiară şi să redaţi cetăţenilor Moldovei
    sentimentul de siguranţă şi sentimentul că există un guvern care se ocupă de
    problemele Moldovei şi ale moldovenilor.

    Potrivit presei de la
    Bucureşti, pentru a primi ajutor românesc, Chişinăul trebuie să numească un guvernator
    la Banca Naţională, să adopte un pachet de legi anticorupţie şi unul privind
    legislaţia financiar-bancară. În plus, Guvernul trebuie să primească o
    delegaţie a FMI, la Chişinău. Moldova
    trece printr-o gravă criză economica dar şi una politică. Dacă nu reuşeşte să
    încheie un nou acord cu FMI, ea poate intra în colaps financiar.

    Noul Guvern,
    instalat după o lungă perioadă de instabilitate, este însă contestat. La Chişinău, au loc
    ample proteste; atât pro-ruşii cât şi pro-europenii cer demisia Guvernului şi
    alegeri anticipate; un ultimatum al străzii
    expiră joi după-amiază.

  • Chişinău: Verhandlungen zur Bildung einer neuen Regierung aufgenommen

    Chişinău: Verhandlungen zur Bildung einer neuen Regierung aufgenommen

    55 der 101 Abgeordnete unterstützen die Kandidatur des Demokraten Filip zum Premierministeramt. Unter ihnen gibt es sowohl Liberalen, die die Vereinigung zu Rumänien befürworten als auch Ex-Kommunisten. Es bleibt also bis zum letzten Moment spannend. Der designierte Premier spach sich für ein reifes Kabinett mit erfahrenen Politikern aus und setzte schon eine erste Priorität seiner Regierung: Moldau muss den europäischen Kurs fortsetzen.



    Die EU-Integration des Landes bleibt also die erste Priorität der Regierung. Das Regierungsprogramm beruht auf der Umsetzung des EU-Assoziierungsabkommens. Die Parlamentsparteien haben viele Vorschläge gebracht und ich werde sie unverzüglich berücksichtigen. Die Parlamentsmehrheit soll, laut Radio Rumänien Korrespondenten, ein neues Regierungsprogramm in vier Arbeitsgruppen erarbeiten. Violeta Ivanov, eine der 14 ex-kommunistischen Abgeordneten, die sich der neuen Mehrheit angeschlossen haben sagte dazu: Wir versuchen, in einigen Tagen das Regierungsprogramm fertigzustellen, so dass es bald den moldauischen Bürgern Wohlstand bringt und ihren Erwartungen nachkommt.



    Im Namen der sechs Liberal-Demokraten, die die Kandidatur von Filip unterstützen, selbst wenn ihre Parteivorsitzenden in die Oposition gegangen sind, plädiert der Abgeordnete Ion Bălan für durchgreifende Reformen als Teil des Regierungsprogramms. Diese Maßnahme würde auch mehrere Stimmen im Parlament garantieren, sagt Bălan: Wir erwarten mehr Unterstützung von unseren Kollegen. Mitglieder unserer Fraktion haben sich mehrmals für die Amtseinführung dieser Regierung ausgesprochen, wenn unsere Ziele Teil des Regierungsprogramms werden. Die Parteikollegin des designisrten Premiers, die Abgeordnete Valentina Buliga verspricht eine vernünftige und ausbalancierte Regierung: Die bisherige Erfahrung hat uns gelehrt, dass wir eine reife, erfahrene, pragmatische Regierung brauchen, die auf anderen Kriterien als auf politischen Kriterien beruht. Sollte eine neue Regierung bis zum 29. Januar im Amt nicht bestätigt werden, so muss der Präsident das Parlament auflösen. In den letzten drei Monaten ist die Ernennung eines neuen Premierministers mehrmals gescheitert.

  • Nachrichten 16.01.2016

    Nachrichten 16.01.2016

    BUKAREST: Die rumänische Grenzpolizei hat in der Nacht zum Samstag 60 Immigranten festgenommen, die versuchten, die Grenze zwischen Serbien und Rumänien (im Südwesten des Landes) illegal zu passieren. Laut ersten Informationen sind alle Immigranten Männer zwischen 20 und 40 Jahren. Sie erklärten, sie seien aus Pakistan, Irak, Afghanistan und Marokko. Die rumänische Grenzpolizei hat sich mit den serbischen Behörden in Verbindung gesetzt, damit der Vorfall gemeinsam untersucht und das Rückschiebeabkommen umgesetzt wird. Gleichzeitig wurden die Überwachungsma‎ßnahmen an der rumänischen Grenze verstärkt.



    CHIŞINĂU: In der Hauptstadt der Republik Moldau haben am Samstag weitere Protestdemonstrationen stattgefunden. Der Staatspräsident der Moldau, Nicolae Timofti, hatte am Freitag den neuen Kandidat der Parlamentsmehrheit, Pavel Filip, als Ministerpräsidenten designiert. Die Plattform Gerechtigkeit und Wahrheit“, ein Kartell der prowestlichen Nichtregierungsorganisationen, hat ihre Sympathisanten zu einer Kundgebung in der Stadtmitte von Chisinau aufgerufen, um gegen die Korruption und die Ineffizienz der moldauischen Politiker zu protestieren. Der amtierende Minister für Informationstechnologie Filip soll am Montag die Verhandlungen mit den Parlamentsparteien aufnehmen. Nachdem die Demokraten den umstrittenen Geschäftsmann Vlad Plahotniuc für das Amt des Premiers vorgeschlagen hatten, wollten mehrere der Partner aus dem Parlament der Moldau ihre Unterstützung zurückziehen. Damit begründete auch Präsident Timofti die Ernennung eines neuen Kandidaten. 55 der 101 Abgeordneten im Parlament hatten dem Staatschef am Freitag den neuen Vorschlag eingereicht, auf den sie sich offenbar geeinigt hatten. Zuvor hatte der am Donnerstag von Präsident Timofti designierte Kandidat, Ion Păduraru, seinen Rücktritt angekündigt. Sollte das Parlament bis am 29. Januar keine neue Regierung im Amt bestätigen, müssen in der Moldau Neuwahlen stattfinden.



    XXX — Die Sicherheitskräfte in Burkina Faso haben die Geiselnahme im Hotel “Splendid” beendet. Mehr als 120 Menschen wurden befreit, vier Angreifer getötet, darunter angeblich auch zwei Frauen. Stundenlang verschanzten sich bewaffnete Angreifer im Hotel “Splendid”, nun haben Sicherheitskräfte in Burkina Fasos Hauptstadt Ouagadougou die Geiselnahme beendet. Mehr als 120 Menschen seien in Sicherheit gebracht, insgesamt vier Dschihadisten getötet worden, teilte die Regierung mit. Am Freitagabend hatten mehrere Bewaffnete zuerst in einem Restaurant das Feuer eröffnet und dann das Hotel gestürmt, das bei Touristen beliebt ist. Islamisten hatten sich zu dem Angriff bekannt. Vorläufigen Angaben zufolge sind 23 Menschen bei dem Angriff gestorben. Wie Innenminister Simon Compaoré einem staatlichen Radiosender sagte, stammen die Todesopfer aus 18 unterschiedlichen Nationen. Frankreichs Präsident François Hollande sprach von einem feigen Terrorakt und sagte seinem burkinischen Kollegen Marc Christian Kaboré nach Elysée-Angaben “volle Unterstützung” und die Hilfe französischer Einsatzkräfte zu. Kaboré nannte den Angriff feige und abscheulich. (AFP)



    WETTER: Es wird kalt und unbeständig in Rumänien. Das Wetteramt hat für Samstag und Sonntag in 9 Landkreisen im Süden und Südosten Rumäniens, sowie in der Hauptstadt Bukarest, eine Wetterwarnung Stufe Orange wegen Schneefälle und Schneeverwehungen verhängt. Parallell dazu gilt am Samstag und Sonntag eine Warnung Stufe Gelb wegen Schneefälle in 12 Landkreisen im Osten, Süden und in der Landesmitte. Die Schneedecke wird etwa 30 cm erreichen. Der Wind wird Geschwindigkeiten zwischen 55 und 70 Stundenkilometern erreichen und Schneeverwehungen verursachen. Die THT liegen zwischen –1 und +8 Grad C.


  • Propunere de premier la Chişinău

    Propunere de premier la Chişinău

    De profesie jurist, consilier al preşedintelui Nicolae Timofti din
    2012 şi fost ministru al Justiţiei, noul premier desemnat Ion Păduraru este
    ultima şansă pentru evitarea unui deznodământ considerat, de altfel, tot mai
    probabil de majoritatea analiştilor de la Chişinău.
    Dacă un nou Executiv nu este instalat până pe 29 ianuarie, preşedintele e
    obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe organizarea de alegeri legislative
    anticipate. Ar fi epilogul lungii agonii a unei clase politice pe care aceiaşi
    analişti nu se sfiesc s-o numească incompetentă, coruptă, iresponsabilă.

    În
    2014, Republica Moldova era considerată premianta Parteneriatului Estic, prin
    care Uniunea Europeană încearcă să inoculeze valorile occidentale fostelor
    republici sovietice ieşite de pe orbita Moscovei. Chişinăul încheia atunci cu
    Bruxellesul acorduri de asociere şi liber-schimb, iar premierul care obţinea,
    astfel, recunoaşterea reformelor pe care le promovase, Iurie Leancă, declara că
    republica ar putea deveni membră a UE în 2020. După alegerile de pe 30
    noiembrie 2014, însă, nimic n-a mai funcţionat la Chişinău. Deşi partidele
    declarat pro-occidentale – Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal – au câştigat
    scrutinul, iar stânga pro-moscovită – socialistă şi comunistă – a rămas în
    opoziţie, învingătorii au fost incapabili să-şi gestioneze succesul. Brusc
    dezagreat de propriii colegi, Leancă a fost înlocuit la şefia Guvernului de un
    tânăr om de afaceri, Chiril Gaburici, nevoit să demisioneze după nici jumătate
    de an, fiindcă-şi falsificase diploma de bacalaureat.

    Următorul premier,
    liberal-democratul Valeriu Streleţ, a rezistat şi mai puţin. După trei luni, el
    a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de filoruşi, dar votată şi de
    PD. Perceput mai curând drept un tehnocrat, multi-milionarul şi ex-premierul
    efemer din 1999 Ion Sturza n-a obţinut votul de învestitură. Pe controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc nu l-a
    acceptat preşedintele Timofti. Propus de PD şi sustinut de o majoritate eterogenă, care
    mergea de la liberali până la foşti comunişti, acesta e frecvent calificat
    drept oligarh şi a fost in mai multe rânduri acuzat de implicare în activităţi
    ilegale.

    În timp ce Rusiei nu-i rămâne decât să
    jubileze pentru această criză prelungită, pe care nici măcar n-a fost nevoie
    s-o stimuleze, partenerii occidentali ai Chişinăului nu-şi ascund consternarea.
    România, primul susţinător al aspiraţiilor de integrare ale statului vecin, e
    şi prima îngrijorată.

    Diplomaţia de la Bucureşti nu oboseşte să repete
    că se impune formarea cât mai rapidă a unui guvern care să asigure stabilitatea
    şi aplicarea reformelor necesare pentru revigorarea parcursului european. Iar
    ministrul de externe, Lazăr Comănescu, şi asistentul secretarului american de stat
    pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland, şi-au exprimat, la unison, în cursul
    unei întâniri informale în Lituania, preocuparea faţă de situaţia de la
    Chişinău.

  • Nachrichten 05.01.2016

    Nachrichten 05.01.2016

    CHISINAU: Der moldauische Präsident Nicolae Timofti hat am Dienstag die Beratungen mit den Parlamentsparteien für die Ernennung eines neuen Premierministers wieder aufgenommen. Der ursprünglich designierte Premier Ion Sturza war am Montag bei der Abstimmung im Parlament am Quorum gescheitert. Mehr als die Hälfte der Abgeordneten waren der Sitzung ferngeblieben. Der Parlamentsvorsitzende Andrian Candu sagte im Anschluss, dass der Versuch laut dem Verfassungsgerichtshof als gescheitert gelte und der Staatschef Timofti infolgedessen einen neuen Kandidaten für das Premierminister-Amt vorschlagen müsse. Sollte auch der zweite Versuch einer Regierungsbildung scheitern, muss Timofti das Parlament auflösen und Neuwahlen ankündigen. Das ehemalige Kabinett des Liberaldemokraten Valeriu Streleţ war Ende Oktober durch Misstrauensantrag gestürzt worden. Gegen das Streleţ-Kabinett stimmten auch Abgeordnete der Regierungsparteien.



    BUKAREST: Die Unabhängigkeit der Medien und die damit zusammenhängenden Garantien sind von wesentlicher Bedeutung für eine Demokratie, insbesondere in einem EU-Land. Das erklärte der Leiter der rumänischen Delegation bei der parlamentarischen Versammlung des Europarates, der Liberale Ionut Stroe, in einem Interview mit dem öffentlich-rechtlichen Rundfunk Radio România. Das äußerst umstrittene Mediengesetz der neuen rechtskonservativen Regierung in Warschau, das vom polnischen Parlament ohne öffentliche Debatte verabschiedet wurde, bezeichnete Stroe als besorgniserregend. Laut dem Gesetz sollen unter anderem die Mandate der bisherigen Aufsichtsräte und Vorstandsmitglieder des öffentlich-rechtlichen Fernsehens und Rundfunks verfallen. Über die Spitzenposten in den öffentlich-rechtlichen Medien soll der Finanzminister entscheiden. Am Montag hatten vier internationale Journalistenverbände im Europarat eine Beschwerde gegen das neue polnische Mediengesetz eingereicht. Die Unterzeichner der Beschwerde kritisieren die Neuregelungen als Bedrogung für die Pressefreiheit und fordern die rechtskonservative polnische Regierungspartei dazu auf, auf das Gesetz zu verzichten, das von Präsident Andrzej Duda, ebenfalls Mitglied der Partei, noch nicht promulgiert wurde.



    SPORT: Die Tennisprofis Irina Begu und Monica Niculescu spielen am Mittwoch im Achtelfinale des WTA-Turniers im chinesischen Shenzhen. Die dritte Favoritin des Turniers, Irina Begu, trifft auf die Deutsche Anna Lena Friedsam, während Niculescu es mit der Ungarin Timea Babos zu tun bekommt. Insgesamt ist das Turnier mit einer halben Million US-Dollar Preisgeld dotiert. Rumäniens bekannteste Spielerin, die Weltranglistenzweite Simona Halep, hat indes ihre Teilnahme am Turnier im australischen Brisbane wegen einer Beinverletzung kurzzeitig abgesagt. Sie sollte dort in Runde zwei gegen die Weißrussin Wiktorija Asaranka antreten. Das australische Turnier ist mit Preisen im Wert von 900.000 Dollar dotiert. Halep erklärte, sie wolle kommende Woche am Turnier in Sydney teilnehmen.

  • Republica Moldova, criză politică prelungită

    Republica Moldova, criză politică prelungită

    Parlamentul Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) nu a reuşit să valideze componenţa şi programul noului Guvern, elaborat de candidatul propus la funcţia de premier, omul de afaceri, Ion Sturza. Motivul îl constituie lipsa de cvorum: doar 47 din totalul de 101 deputaţi au fost prezenţi în sală. Două fracţiuni ale parlamentului unicameral anunţaseră ca refuză să participe la şedinţa pentru validarea programului şi a componenţei noului Guvern. Acestea sunt Partidul Socialiştilor, care are cea mai mare fracţiune parlamentară şi Partidul Comuniştilor (ambele, de opozitie, pro-moscovite).



    Deputaţii liberali şi cei democraţi au declarat că eşecul alegerii noului cabinet de miniştri a fost unul previzibil şi că, oricum, nu l-ar fi votat pe Ion Sturza în funcţia de prim-ministru. Liderii acestor partide, componente ale fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, au anunţat noi negocieri şi formarea unei majorităţi parlamentare, până pe 11 ianuarie, când speră să propună preşedintelui Nicolae Timofti un candidat la funcţia de premier. Noul candidat, dar ultimul din această serie, va avea la dispoziţie 15 zile pentru formarea guvernului. Preşedintele Timofti va fi obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate, dacă deputaţii nu vor acorda vot de încredere Guvernului, până la 29 ianuarie.



    Susţinut doar de Partidul Liberal-Democrat şi de Partidul Popular European, Ion Sturza şi-a recunoscut, luni, eşecul şi a afirmat că se va implica în construirea unui nou proiect politic pentru salvarea Republicii Moldova. El şi-a arătat disponibilitatea de a participa la viitoarele alegeri anticipate, pe care le consideră inevitabile.



    Şi analiştii politici înclină să creadă că Republica Moldova se îndreaptă către alegeri anticipate. Ei constată, în acelaşi timp, degradarea tot mai accentuată a climatului politic intern şi întrevad o nouă schimbare a orientării Chişinăului, de la Vest către Est. Comentatorul Fundaţiei Jamestown şi Eurasia Daily Monitor Vladimir Socor afirmă chiar că în Republica Moldova democraţia şi statul au eşuat, în condiţiile în care s-au prăbuşit sistemele instituţionale”, iar magnetismul Uniunii Europene este tot mai scăzut”. În viziunea sa, Moldova e în situaţia de haos şi de neînţelegere a noţiunii de interes naţional”, iar dezmăţul partidelor politice” constituie cauza fundamentală pentru acest fapt.

  • Republik Moldau: Ion Sturza mit der Regierungsbildung beauftragt

    Republik Moldau: Ion Sturza mit der Regierungsbildung beauftragt

    Der designierte Premier der Republik Moldau Ion Sturza hat am Montag bekanntgegeben, dass er am 2. Januar 2016 das neue Regierungsprogramm und sein neues Kabinett vorstellen wird. Bis zu diesem Datum sollen die Beratungen zwischen Stutza und den politischen Parteien fortgesetzt werden. Der Premier Sturza will laut eigener Aussage eine unabhängige Regierung bilden. Die Liste der Minister soll bis Samstag feststehen und am Sonntag soll die vorgeschlagene Regierung eine Integritätserklärung unterschreiben.



    Mittlerweile sei laut dem Rundfunksender Radio Chişinău im moldauischen Parlament eine neue politische Macht entstanden: 34 von 101 Abgeordneten hätten die sozial-demokratische Plattform Für Moldau gebildet. Die sozial-demokratische Plattform, der sich Abgeordnete anschlossen, die aus der kommunistischen und aus der liberalen Partei, ehemaliger Regierungspartei ausgetreten waren, soll einen eigenen Kandidaten für das Premierministeramt vorschlagen. Staatschef Nicolae Timofti hat Ion Sturza am 21. Dezember mit der Regierungsbildung beauftragt. Sturza kam mit Abgeordneten der proeuropäischen liberal-demokratischen Partei, der liberalen und der Volkspartei zu Beratungen zusammen, während die Fraktion der Demokraten und Sozialisten die Teilnahme an Beratungen ablehnten.



    Die letzteren werden laut eigener Aussage die Kandidatur von Sturza für das Premierminister-Amt nicht unterstützen. Die politische Situation im benachbarten Land Rumäniens steht unter Fragezeichen, solange weiter unklar bleibt, wieviele Stimmen die neue Regierung im Parlament benötige, um bestätigt zu werden. Wenn der neue Premier es doch nicht schafft, bis zum 29. Januar eine neue Regierung zu bilden und somit das andauernde politische Chaos in der Republik Moldau zu beenden, kann die Legislative in Chişinău aufgelöst und die Bürger zu vorgezogenen Wahlen aufgerufen werden.



    Die politische Unsicherheit wird voraussichtlich auch die wirtschaftliche Krise vertiefen. Laut Wirtschaftsexperten, werden die moldauischen Bürger auch im kommenden Jahr die Folgen der Rezession zu spüren bekommen, die dieses Jahr die Wirtschaft erschütterte. Die moldauische Wirtschaft habe alle Ressourcen ausgeschöpft, leidet noch unter dem russischen Handelsembargo, unter einer mangelhaften Handelspolitik und einem schwachen Geschäftsumfeld, so Wirtschaftsexperten. Die Politikanalytiker zeigen sich zurückgehalten gegenüber den Chancen der pro-europäischen Regierung Sturza und rechnen eher mit einer erneuten Zusammenschließung der linksgerichteten Parteien, die eine neue Parlamentsmehrheit erfolgreich bilden könnten.





  • Republica Moldova – Ce şanse are premierul desemnat?

    Republica Moldova – Ce şanse are premierul desemnat?

    Premierul desemnat al Republicii Moldova, Ion Sturza, a anunţat, luni, că va prezenta pe 2 ianuarie 2016 programul de guvernare şi componenţa noului Cabinet de miniştri, urmând ca, pe 4 ianuarie, să ceară votul de încredere al Parlamentului de la Chişinău. Până atunci, vor continua consultările în vederea elaborării programului de guvernare şi formării viitorului Cabinet bazat, probabil, pe principiul neafilierii politice a membrilor – aşa cum doreşte premierul Sturza. Lista miniştrilor va fi gata sâmbătă, iar duminică, Guvernul propus urmează să semneze o declaraţie de integritate.



    Radio Chişinău transmite că, între timp, în legislativul Republicii Moldova, s-a constituit o nouă forţă politică, compusă din 34 de deputaţi din totalul de 101. Platforma Social-Democrată “Pentru Moldova” – alcătuită din parlamentari plecaţi din Partidul Comuniştilor (pro-rus) şi ai Partidului Democrat (fost partener al forţelor de centru şi de dreapta în cadrul fostei Alianţe proeuropene de guvernare) – ar urma să facă o nominalizare proprie pentru funcţia de premier.



    Amintim că Ion Sturza a fost desemnat la 21 decembrie, de către şeful statului, Nicolae Timofti, pentru funcţia de premier. Candidatul a avut întrevederi cu deputaţii Partidului Liberal-Democrat, Partidului Liberal şi Partidului Popular European (formaţiuni pro-europene), în timp ce fracţiunile Partidul Democrat şi Partidul Socialist au refuzat să se întâlnească, declarând că nu vor susţine candidatura acestuia la funcţia de prim-ministru.



    Situaţia politică din Republica Moldova rămâne incertă, câtă vreme nu a fost identificat numărul necesar de deputaţi care să voteze Guvernul Sturza. În cazul în care, până pe 29 ianuarie, nu va fi învestit un Guvern, Parlamentul de la Chişinău va fi dizolvat şi vor fi convocate alegeri anticipate. Criza politică prelungită duce, implicit, la adâncirea crizei economice. Experţii estimează că fosta republică sovietică, majoritar românofonă va resimţi şi în 2016 efectele recesiunii din acest an, în condiţiile în care economia şi-a epuizat resursele, suferă din cauza menţinerii restricţiilor comerciale ruseşti, a absenţei unor politici comerciale bine coordonate şi a deteriorării climatului investiţional.



    Totodată, promovarea unor reforme pare dificilă, în lipsa unui Guvern cu împuterniciri depline şi a unei majorităţi parlamentare care să susţină un asemenea program. Analiştii politici sunt rezervaţi în ceea ce priveşte şansele de reuşită ale Cabinetului pro-european Sturza şi întrevăd mai degrabă o regrupare a forţelor de stânga, capabile să constituie o nouă majoritate, convenabilă Moscovei şi cu şanse considerabile de reuşită.

  • Fost comisar european, desemnat premier

    Fost comisar european, desemnat premier

    Numele
    posibilului premier desemnat al României era vehiculat, de zile bune, pe surse.
    Marţi după-amiază, relativa incertitudine legată de această nominalizare a luat
    sfârşit: preşedintele ţării, Klaus Iohannis, l-a însărcinat pe Dacian Cioloş să
    formeze un nou Cabinet, după demisia social-democratului Victor Ponta. I-a fost
    cerută, vă reamintm, în stradă, de zeci de mii de români, animaţi de
    acelaşi gând: corupţia este duşmanul comun, iar schimbarea trebuie să aibă loc
    fără întârziere, în special prin desemnarea unui Guvern de tehnocraţi. Or,
    propunerea preşedintelui Iohannis, după consultări cu partidele parlamentare şi
    cu societatea civilă, a fost Dacian Cioloş, neînregimentat politic.


    Partidele – a punctat şeful ţării – nu trebuie
    să mai promoveze în poziţii publice persoane suspectate sau implicate în acte
    de corupţie. Pentru îmbunătăţirea clasei politice este nevoie de oameni noi,
    iar noul guvern tehnocrat trebuie să fie format din miniştri performanţi,
    asupra cărora nu planează nici un dubiu. Klaus
    Iohannis: «     În această etapă, pentru a rezolva problema
    guvernării, pentru a avea garanţia că vom avea o îmbunătăţire netă a performanţei
    clasei politice, este nevoie de un prim-ministru independent sau tehnocrat, o
    persoană curată, o persoană integră, o persoană care a dovedit, practic, că ştie
    să gestioneze sisteme în situaţii complicate    . »


    Odată propus, Dacian Cioloş are la dispoziţie 10 zile pentru a-şi alcătui şi
    prezenta în Legislativ echipa, care să asigure guvernarea până la alegerile
    parlamentare de anul viitor.     « Un an de zile este o perioadă lungă, dar
    în acelaşi timp scurtă, este o perioadă lungă, în sensul că n-o să ne putem
    limita doar la anumite acţiuni şi la anumite decizii strict administrative. Pe
    de altă parte, este o perioadă prea scurtă pentru a declanşa şi pentru a
    finaliza reformele pe care foarte mulţi din societate le aşteaptă. »


    Francofon fie şi numai prin căsătoria cu Valérie, cetăţean francez, Dacian
    Cioloş are 46 de ani. A absolvit Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
    Veterinară din Cluj-Napoca, din vestul României, apoi a urmat cursuri de
    specializare în Franţa. Actualmente consilier special pentru securitate
    alimentară al preşedintelui Comisiei Europene, el a fost, pe rând, între 2007
    şi 2008, ministru al agriculturii, şi între 2010 şi 2014, comisar european
    pentru agricultură.


    Într-o ţară în care nu puţini sunt
    miniştrii implicaţi sau bănuiţi de implicare în afaceri de corupţie, Dacian
    Cioloş se bucură de reputaţia unei probităţi morale şi profesionale fără pată.
    După desemnarea sa ca premier, elşi-a
    anunţat intenţia să se consulte cu societatea civilă, iar dacă Parlamentul îl
    va vota, să lucreze strâns cu grupurile politice din Legislativ. PNL, UDMR,
    UNPR şi ALDE au declarat că sunt de acord cu desemnarea lui ca premier. Cât
    despre PSD, acesta a anunţat că va decide dacă îl susţine pe Dacian Cioloş, după
    ce acesta îşi va prezenta echipa şi programul de guvernare.

  • Bukarester Regierungskabinett ist zurückgetreten: Es folgen Beratungen

    Bukarester Regierungskabinett ist zurückgetreten: Es folgen Beratungen

    Mit dem Rücktritt des Ministerpräsidenten Victor Ponta hat eine der umstrittensten Figuren die politische Bühne Rumäniens verlassen. Im Frühjahr 2012 übernahm Ponta als jüngster Ministerpräsident im postkommunistischen Rumänien die Führung der Bukarester Exekutive. Der 1972 geborene Victor Ponta bezeichnete sich selbst als Vertreter einer Generation, die von dem kommunistischen System nicht beeinflußt worden war, und genoß eine gewisse Sympathie und sogar das Vertrauen vieler Rumänen, die niemals linksorientiert gewesen waren. Der junge Staatsanwalt Victor Ponta begann seine politische Karriere in den 2000er Jahren, unter den Fittichen des damaligen sozialdemokratischen Parteivorsitzenden und Ministerpräsidenten Adrian Nastase, der einige Jahre später wegen Korruption angeklagt, verurteilt und inhaftiert wurde. Kurz nach seinem Amtsantritt wurde der frische Ministerpräsident Victor Ponta des Plagiats bei seiner Doktorarbeit beschuldigt.



    Infolge ähnlicher Beschuldigungen waren ein ungarischer Staatspräsident und ein deutscher Verteidigungsminister aus ihren Ämtern zurückgetreten. Ponta tat es nicht. Auch nachdem sein Schwager in einem Korruptionsverfahren angeklagt und festgenommen worden war, auch nach dem Debakel beim Organisieren der Präsidentschaftswahl für die im Ausland lebenden rumänischen Wähler, auch nachdem er die Präsidentenwahl verloren hatte und auch nachdem im Sommer 2015 die nationale Antikorruptionsbehörde ihn der Urkundenfälschung, Beihilfe zur Steuerhinterziehung und Geldwäsche angeklagt hatte, legte Premier Victor Ponta sein Amt nicht nieder. Somit wurde der jüngste Ministerpräsident im postkommunistischen Rumänien auch der erste rumänische Regierungschef, der während seines Mandats strafrechtlich verfolgt wurde.



    Erst nachdem am Dienstag abend, als etwa 25.000 Menschen auf dem Hintergrund der Brandkatastrophe in einem Bukarester Club, bei der 30 Menschen starben und fast 150 schwer verletzt wurden, auf den Straßen von Bukarest gegen die korrupte Zentral- und Kommunalverwaltung demonstriert hatten, legte Ministerpräsident Victor Ponta endlich sein Amt nieder. Ein verspäteter Rücktritt, meinte Staatspräsident Klaus Iohannis, bevor er das Starten der Beratungen mit den Parlamentsparteien zur Nominierung eines neuen Premiers bekanntgab.



    Die Mitvorsitzende der National-Liberalen Partei, Alina Gorghiu, plädiert für vorgezogene Neuwahlen:



    Unserer Ansicht nach wäre jetzt eine vorgezogene Neuwahl durch politische Übereinstimmung eine vernünftige, ausgeglichene Entscheidung, die den Erwartungen der Zivilgesellschaft am besten entgegenkommen würde.



    Die Koalition bestehend aus der Sozialdemokratischen Partei, der Nationalen Union für den Fortschritt Rumäniens und der Allianz der Liberalen und Demokraten, die die zurückgetretene Regierung unterstützt hatte, meint aber, dass eine vorgezogene Neuwahl zur Verlängerung der Krise führen würd. Der Vorsitzende der Sozialdemokratischen Partei, Liviu Dragnea, dazu:



    Wir sind mit dem Vorschlag der National-Liberalen Partei über das Organisieren von vorgezogenen Neuwahlen nicht einverstanden. In einem solchen Fall würden wir ab heute eine instabile Übergangsregierung mit einem Interims-Ministerpräsidenten haben, unter den Umständen, dass wir den neuen Haushalt annehmen müssen, und dass der Winter vor der Tür steht. Eine instabile Regierung könnte eine solche Situation nicht unter Kontrolle halten.



    Laut Politkommentatoren werden die angekündigten Beratungen und deren Resultat eine wichtige Prüfung für die rumänischen Politiker, die das Vertrauen der Bevölkerung verloren haben. Die friedlichen, aber entschlossenen Bürger auf der Straße erheben ihre Ansprüche immer vehementer.

  • Retrospectiva săptămânii 13.09 – 19.09.2015

    Retrospectiva săptămânii 13.09 – 19.09.2015

    Premierul român în exerciţiu trimis în
    judecată



    Este cel dintâi prim-ministru al României
    post-comuniste urmărit penal în timpul mandatului: social-democratul Victor Ponta a fost trimis, joi, în judecată. Alături
    de un coleg de partid, senatorul Dan Şova, premierul este acuzat de 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub
    semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea
    banilor într-un dosar la companiile energetice Turceni şi Rovinari, din
    sudul ţării. Faptele ar fi fost săvârşite pe vremea când premierul Ponta era
    avocat. De asemenea, procurorii anti-corupţie au constatat că se impune
    continuarea urmăririi penale faţă de Victor Ponta şi pentru conflict de
    interese în calitate de prim-ministru. Cât despre fostul ministru al Transporturilor
    în cabinetul Ponta, Dan Şova, acesta este urmărit penal pentru complicitate la
    abuz în serviciu. El este acuzat că ar fi încasat sute de mii de euro pentru
    înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu peste 16 milioane de euro. Situaţia este
    din ce în ce mai problematică pentru premier, Guvern şi PSD, iar imaginea
    României are foarte mult de suferit – a declarat, joi, preşedintele Klaus
    Iohannis, după trimiterea în judecată a lui Victor Ponta, căruia i-a cerut, din
    nou, să demisioneze. Social-democraţii
    îşi doresc, în schimb, să rămână la guvernare – declară preşedintele interimar
    al partidului, Liviu Dragnea: Nu avem nicio garanţie că preşedintele
    Iohannis va desemna un candidat deprim-ministru tot de la PSD. Victor Ponta
    este un premier care a condus câteva guverne care au generat în România
    rezultate economice bune şi nu numai economice. Nu ia foc România astăzi. Nu ia
    foc România nici mâine. Nu se întâmplă ceva îngrozitor în zilele următoare.
    Este important pentru el să îşi pună ordine în gânduri şi, în funcţie de
    decizia lui, vom discuta şi noi amândoi, şi în partid, şi în coaliţie.     Premierul Victor Ponta a respins ferm acuzaţiile
    procurorilor.



    România şi criza refugiaţilor


    România va pleda, din nou, la
    Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de săptămâna viitoare, împotriva cotelor
    obligatorii de imigranţi pe care ţările Uniunii Europene ar trebui să le
    primească. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis, după o analiză
    a fenomenului migraţionist şi a cauzelor sale în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
    Şeful statului a reiterat
    angajamentul Bucureştiului de a prelua 1.785 de refugiaţi, deşi Comisia
    Europeană ar dori ca România să găzduiască de circa 3 ori mai mulţi. Dacă,
    totuşi, Uniunea Europeană va obliga Bucureştiul să accepte mai multe persoane
    decât se oferă, CSAT a discutat varianta de a folosi fonduri europene pentru
    lărgirea capacităţii de primire a migranţilor. Preşedintele Klaus Iohannis: Dacă se întâmplă aşa
    ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. Nu s-a luat o decizie,
    dar s-a vehiculat ideea, care, probabil, ar putea duce la o soluţie, de a
    folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor,
    sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor
    centre de primire pentru refugiaţi.     Tot
    săptămâna aceasta, România şi Ungaria s-au înfruntat verbal după ce Budapesta a
    anunţat că intenţionează să ridice un gard de sârmă ghimpată anti-refugiaţi la
    frontiera ungaro-română, pe modelul celui pe care l-a construit la graniţa cu
    Serbia. Poziţia Guvernului de la Bucureşti cu privire la tratamentul aplicat
    migranţilor de autorităţile din Ungaria vecină României este în acord cu poziţiile
    exprimate de statele şi instituţiile Uniunii Europene, precum şi de alte
    organisme internaţionale – se arată într-un comunicat dat publicităţii joi.
    Executivul român reiterează poziţia conform căreia construcţia unui gard la
    graniţele Ungariei cu vecinii săi, care să oprească fluxul de refugiaţi, este
    neconformă cu normele europene. Guvernul României consideră drept fundamentală
    respectarea acestor norme, precum şi a drepturilor omului.



    Primarul
    Bucureştiului – în arest preventiv



    Ştefănel Dan Marin,
    reprezentatul Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR), mic partid
    aflat în coaliţia la guvernare, este, de marţi, primar general interimar al
    Bucureştiului. În această calitate, el a punctat: În
    momentul de faţă este un vid de cunoaştere în ceea ce priveşte situaţia financiară
    a primăriei, tocmai de aceea una dintre primele măsuri pe care le voi lua este
    să fac o auditare externă.     Ştefănel Dan Marin ocupă fotoliul fostului
    edil, Sorin Oprescu, suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului
    Capitalei din cauza problemelor pe care le are cu justiţia. Procurorii
    anti-corupţie îl acuză pe Oprescu, aflat în arest preventiv,că ar fi primit 25.000 de euro mită şi susţin că a aderat
    la un grup organizat creat în administraţia locală care pretindea o parte din câştiguri
    de la firmele care doreau contracte publice.




    Economia românească în ascensiune?



    Reprezentantul
    Fondului Monetar Internaţional în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a
    afirmat, săptămâna aceasta, că România are şanse să depăşească economic, în
    următorii trei ani, state europene precum Grecia, Cehia sau Portugalia, dacă va
    avea stabilitate fiscală şi va reuşi să atragă investiţii, în special în
    infrastructură. Tot săptămâna aceasta, s-a anunţat că inflaţia anuală a atins, în august, un nou minim
    istoric în ultimii 25 de ani, de minus 1,9%,
    fără a exista, însă, riscul intrării în deflaţie. Comisia Naţională de
    Prognoză a îmbunătăţit recent datele pentru 2015 privind creşterea economică de
    la 2,8% la 3,3%, iar ritmul s-ar putea accelera, în anii următori, până la 4
    procente în 2018.

  • Premierul român, trimis în judecată

    Premierul român, trimis în judecată

    O premieră, deopotrivă judiciară şi politică, s-a înregistrat,
    joi, la Bucureşti. Social-democratul Victor Ponta a devenit cel dintâi
    prim-ministru al României post-comuniste timis în judecată, pentru fapte de
    corupţie, în timpul exercitării mandatului. Fost coleg de facultate, fost
    asociat în afaceri şi fost subaltern în partid şi Guvern al premierului,
    senatorul PSD Dan Şova îi va ţine companie lui Ponta şi în instanţă. În dosarul de corupţie de la companiile energetice Turceni şi Rovinari,
    privind încheierea unor contracte de asistenţă juridică, procurorii
    DNA au anunţat,
    încă de pe 5 iunie, că Ponta este urmărit penal pentru fals în
    înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare
    de bani, fapte pe care le-ar fi comis pe când era avocat. Şova, la rându-i,
    e învinuit de complicitate la abuz în serviciu. El este acuzat că ar fi încasat
    sute de mii de euro pentru înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu
    peste 16 milioane de euro. În plan juridic, procesul îşi va urma cursul şi,
    spun experţii, o sentinţă poate fi aşteptată cel mai devreme la jumătatea
    anului viitor.

    Pe scena politică, în schimb, reacţiile au fost imediate. Opoziţia liberală a
    cerut, din nou, demisia urgentă a premierului.
    În plus, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, le-a solicitat liderilor
    politici ai coaliţiei guvernamentale, preşedintele interimar al PSD, Liviu
    Dragnea, şi şeful UNPR, Gabriel Oprea, să precizeze public dacă îl mai susţin
    pe Victor Ponta în funcţia de premier.

    Şi preşedintele Klaus Iohannis a
    avertizat, din nou, că imaginea României are foarte mult de suferit de pe urma
    problemelor penale ale lui Ponta şi a repetat că singura soluţie este demisia
    acestuia din fruntea Guvernului.

    Într-o postare pe internet, forma lui
    predilectă de comunicare în ultimele luni, premierul a calificat întregul dosar
    Turceni drept obsesia unui procuror total neprofesionist în a se afirma
    în carieră inventând şi imaginând fapte şi situaţii neadevărate din urmă cu
    zece ani şi şi-a reiterat refuzul de a pleca. Vădit stânjenit, succesorul
    său la şefia social-democraţilor, Liviu Dragnea, s-a mulţumit să anunţe că o
    decizie ar putea fi adoptată în zilele următoare.

    Social-democraţii nu pot
    rămâne într-un guvern în care premierul nu este stabilit de PSD, spune Dragnea,
    iar în acest moment nu există nicio
    garanţie că, după eventuala plecare a lui Ponta, preşedintele Iohannis va
    desemna tot din rândurile lor un candidat la funcţia de prim-ministru.
    Partener-junior al PSD în Guvern şi personaj tot mai influent politic după
    învinuirea penală a lui Ponta, liderul UNPR, vicepremierul Gabriel Oprea, a
    afirmat că ar putea fi un bun prim-ministru, dar şi-a reiterat loialitatea faţă
    de şeful Guvernului. Tonul comentariilor din presa de la Bucureşti oscilează
    între compătimire şi sarcasm.

    Lovit zdravăn de DNA prin trimiterea în
    judecată, Victor Ponta e un premier în agonie – scrie unul dintre cei mai
    influenţi editorialişti. Or, adaugă el,România
    are nevoie de un premier care să se bucure de deplina putere a prerogativelor sale.

  • Premierul renunță temporar la funcția de conducere din PSD

    Premierul renunță temporar la funcția de conducere din PSD

    Premierul Victor Ponta a anunţat duminică, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de “a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere” în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.



    Există (…) o situaţie nouă, specială, faţă de care trebuie să reacţionez: preşedintele PSD este anchetat de DNA (…). Şi alţi colegi ai noştri au renunţat temporar la funcţiile politice pentru a-şi lămuri situaţia juridică. Iar eu nu pot să cer altora să facă un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus să mi-l asum! Pentru a nu lăsa ca această situaţie să afecteze PSD, vă aduc la cunoştiinţă decizia mea de nu mai ocupa nicio funcţie de conducere în Partid până la momentul în care imi voi demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile aduse”, se spune în mesajul adresat conducerii PSD.



    De asemenea, premierul Ponta spune că, dacă nu va avea nicio soluţie în justiţie, care să îi justifice nevinovăţia, “până la data congresului PSD”, nu va mai candida la nicio funcţie şi va “lupta din simpla şi onoranta calitate de membru de partid”.



    Victor Ponta subliniază, însă, în scrisoarea citată, că va rămâne în fruntea Executivului. Guvernarea alături de UNPR și ALDE este performantă și în folosul României, afirmă Ponta în document.

  • Premier interimar la Bucureşti

    Premier interimar la Bucureşti

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    semnat, în cele din urmă, decretul conform căruia vicepremierul Gabriel Oprea
    va conduce, interimar, Guvernul. Anterior, preşedintele anunţase că aşteaptă
    documente medicale care să ateste că premierul Victor Ponta nu-şi poate
    îndeplini atribuţiile. Ponta nu este în incapacitatea de a conduce Guvernul, ci
    doar ‘de a merge’ – ar fi apreciat şeful statului înainte să-i fie furnizată
    proba clinică, au relevat, pentru presă, surse oficiale.

    Accidentat în timpul
    unui meci de baschet, primul-ministru a fost operat, acum o săptămână, într-o
    clinică din Turcia şi a afirmat că trebuie să urmeze proceduri laborioase de
    recuperare. Duminică, într-o postare pe Facebook, mijlocul său de predilect de
    comunicare, premierul a anunţat că-i va cere lui Iohannis să accepte schimbarea
    temporară din fruntea echipei executive.

    Vicepremier pentru securitate şi lider
    al UNPR, partener-junior in Guvernul dominat de social-democraţii lui Ponta,
    Oprea preluase, deja, de săptămâna trecută, atribuţiile premierului privind
    conducerea operativă a activităţii Executivului. Anunţul absenţei premierului pentru aproape o lună a
    furnizat muniţie suplimentară opoziţiei liberale. Copreşedinta PNL, Alina
    Gorghiu, a calificat gestul drept o autosuspendare din funcţie a lui Ponta şi
    i-a cerut, din nou, acestuia să-şi dea demisia, după ce, la începutul lunii,
    DNA anunţase că îl urmăreşte penal pentru corupţie.

    Preşedinta Consiliului
    Naţional al PSD, Rovana Plumb, a declarat, în schimb, că social-democraţii au
    încredere în buna funcţionare a Guvernului pe perioada interimatului lui Oprea.
    Analiştii sunt ceva mai sceptici, fiindcă premierul interimar e unul dintre
    cele mai sofisticate şi imprevizibile personaje din politica românească. Unul
    care, în timp, deşi partidul său, autodefinit de centru-stânga, n-a trecut
    niciodată proba urnelor pe cont propriu, a devenit indispensabil pentru toate
    guvernele, indiferent de culoarea lor politică.

    Acum mai bine de un deceniu,
    cel care avea să devină preşedintele Traian Băsescu îl acuza, textual, pe
    Oprea, general în rezervă şi pe atunci membru PSD, că e şeful mafiei
    personale a fostului premier social-democrat Adrian Năstase. Ulterior, Oprea
    pleca din PSD, iar Băsescu îşi corecta evaluarea şi accepta cooptarea UNPR în
    cabinetele pe care le patronase personal, deşi erau nominal conduse de Emil Boc
    şi Mihai Răzvan Ungureanu. Guvernul celui din urmă cădea, acum trei ani, în
    urma unei moţiuni de cenzură pe care parlamentarii UNPR o votau cot la cot cu
    opoziţia, pentru ca apoi să se asocieze noii majorităţi guvernamentale, cu PSD
    la timonă.

    Naş de cununie la prima căsătorie a lui Ponta, Oprea declara,
    recent, că acesta e un bun premier, dar că dosarul de corupţie e o problemă
    cât casa şi că, în locul lui, ar fi demisionat. Tot atunci, vicepremierul
    preciza că susţine toate iniţiativele prin care preşedintele Iohannis
    consolidează statul de drept. Iar în numele statului de drept, preşedintele
    cere, de aproape o lună, amintesc ziarele, demisia premierului acuzat de
    corupţie.

  • Die Opposition reicht Misstrauensantrag gegen Ministerpräsident Ponta ein

    Die Opposition reicht Misstrauensantrag gegen Ministerpräsident Ponta ein

    Unter den heftigen Angriffen der Opposition und der Medien steht die Bukarester Koalitionsregierung anscheinend mit dem Rücken zur Wand. Wenn man aber die entschlossenen Erklärungen der Vorsitzenden der Koalitionsparteien hört, soll die Regierungskoalition solider denn je sein. Ein von der National-Liberalen Partei gestellter Misstrauensantrag ist am Montag vorgelesen worden, die beiden Kammern des Parlaments stimmen darüber am Freitag ab. Die Liberalen fordern den Rücktritt des Premierministers Victor Ponta und werfen ihm die vorsätzliche Sabotage der Präsidentschaftswahlen im Ausland letzes Jahr und die Blockierung von Teilwahlen in mehreren Wahlkreisen und Gebietskörperschaften vor. Ferner habe das Ponta-Kabinett die Annahme eines Gesetzes über die Briefwahl verweigert. Die Regierung Ponta wird zum dritten Mal mit einem Misstrauensantrag konfrontiert. Letzes Jahr wurden zwei solche Anträge von dem Parlament zurückgewiesen.



    Victor Ponta muß wegen exzessiver Machtausübung und Blockierung der Wahlen aus seinem Amt entlassen werden steht im Misstrauensantrag der Opposition. Die National-Liberale Partei beschuldigt den Ministerpräsidenten, er habe willkürlich die rumänischen Wähler aus dem Ausland, die traditionsgemäß rechtsorientiert seien, bei der Ausübung ihres Wahlrechts sabotiert, um die Präsidentenwahl zu gewinnen. Jetzt verweigere er das Organisieren von Teilwahlen in den zahlreichen Landkreisen, Städten und Dorfgemeinden, in denen die 2012 gewählten Bürgermeister oder Ratsvorsitzenden wegen Korruption festgenommen wurden. Die National-Liberale Partei erklärte, der Misstrauensantrag konnte auch weitere Anklagen gegen das Ponta-Kabinett enthalten, darunter das schlechte Regieren des Landes, die willkürliche Änderung des Steuergesetzes, die Angriffe gegen die Justiz.



    Um angenommen zu werden braucht der Antrag mindestens 278 Ja-Stimmen; die Parlamentsgruppen der National-Liberalen Partei summieren aber nur 173 Senatoren und Abgeordneten. Die Stimmen der Parlamentsmitglieder von der Partei Volksbewegung (das sind Nostalgiker des ex-StaatspräsidentenTraian Basescu), der ehemaligen Sozialdemokraten (die zusammen mit Mircea Geoana die Partei verlassen haben), oder die verwirrten Überbleibsel der populistischen Gruppierung Volkspartei Dan Diaconescu reichen nicht aus, um den Premier Victor Ponta zu stürzen. Alle sozialdemokratische Senatoren und Abgeordneten haben bekanntgegeben, dass sie an der Seite ihres Vorsitzenden bleiben. Die Juniorpartner der Exekutive, das sind die Nationale Union für den Fortschritt, die Konservative Partei und die Liberale Reformer-Partei erklärten auch ihre Treue zum Ministerpräsidenten und beschuldigten die Opposition, sie würde, um Image-Kapital zu gewinnen, das Land in eine politische Krise stürzen, die verheerende wirtschaftliche und soziale Folgen haben würde.



    Der Misstrauensantrag der National-Liberalen hat keine Chancen, angenommen zu werden, meinen die Politkommentatoren. Das Ponta-Kabinett, das seit 2012 an der Macht ist, wird diesen Härtetest zum dritten Mal bestehen. Für den Ministerpräsidenten ist es aber nur eine kurze Atempause. Das Einreichen des Misstrauensantrags am Montag blieb im Schatten des riesigen Skandals über die Strafermittlungen gegen Ministerpräsident Victor Ponta wegen Korruptionstaten – Fälschung von Urkunden mit seiner Privatunterschrift, Geldwäsche und Beteiligung an Steuerhinterziehung – die Victor Ponta ausgeübt haben soll bevor und nachdem er Regierungschef wurde. Somit ist Victor Ponta der erste Ministerpräsident im nachommunistischen Rumänien, der während Ausübung seines Mandats zum Ziel eines Strafverfahrens geworden ist. Dies könnte ihn selbst, sein Regierungskabinett und Rumänien im allgemeinen unglaubwürdig machen, warnen die Politkommentatoren.