Radio România Internațional

Tag: premiera

  • Premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic: „Biserica dintr-un lemn”

    Premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic: „Biserica dintr-un lemn”

    Teatrul Național Radiofonic prezintă, în premieră absolută: Biserica dintr-un lemn” de Dumitru Radu Popescu. Spectacolul se va difuza la Radio România Actualități: miercuri, 22 iunie, ora 23:05 (partea I) și joi, 23 iunie, ora 23:05 (partea a II-a).



    Adaptarea radiofonică: Attila Vizauer. Interpretează Sergiu Cioiu. Regia tehnică și muzicală: Mihnea Chelaru. Muzică originală: Andrei Miricescu. Redactor: Domnica Ţundrea. Regia artistică: Mihnea Chelaru și Attila Vizauer.



    Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră miercuri, 22 iunie, de la ora 15:00, la Muzeul Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) din Bucureşti. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.



    Spectacolul Biserica dintr-un lemn” de Dumitru Radu Popescu evocă personalitatea şi martiriul domnitorului Constantin Brȃncoveanu, figură extraordinară a istoriei naționale, importantă personalitate politică, religioasă și culturală a României. Tragismul destinului lui Brâncoveanu, gândurile care-l frământă în ultimele sale zile de viață pământeană, în închisoarea din Constantinopol, își află un echivalent sonor atent gândit și minuțios elaborat. Avem de a face cu o adâncă explorare a durerii, ce ne determină să simțim din plin nedreptatea și tragismul vieții domnitorului și, în același timp, omului Constantin Brâncoveanu, soț și tată, un gânditor prin excelență, un spirit care nu-și pierde luciditatea nici în cele mai dificile momente, un personaj complex, alcătuit, în viziunea dramaturgului Dumitru Radu Popescu și în interpretarea de mare forță a lui Sergiu Cioiu, din iluminări, iubire, revoltă, acceptare creștină și o adâncă, emoționantă umanitate.



    Spectacolul reprezintă, fără îndoială, o adevărată bijuterie radiofonică, un amalgam sonor atât de puternic și de tulburător, încât, ascultându-l, ai vrea parcă să nu se încheie. Ideile subtile și abordarea personajului sunt susținute auditiv de muzica originală a lui Andrei Miricescu, o compoziție sensibilă și expresivă, ce intră în permanent dialog cu partitura actorului. Armonia spectacolului ține și de o muzicalitate a întregului, evidentă în rostire, în ritm, în felul cum evoluează rafinata țesătură de motive sonore.



    Sergiu Cioiu câștigă, prin acest spectacol, un pariu artistic extrem de dificil, acela al întâlnirii cu un monolog dramatic și, din acest punct de vedere, se dovedește benefică și inspirată adaptarea radiofonică semnată de Attila Vizauer, care concentrează, cu știința dozării, confesiunea personajului. Sub îndrumarea a doi regizori artistici — Mihnea Chelaru și Attila Vizauer –, Sergiu Cioiu valorifică din plin virtuțile sale, recunoscute în plan național și internațional, de admirabil actor, cantautor și recitator de poezie; prin vocea sa cu multiple nuanțe și inflexiuni, prin talentul său puternic, convingător, dirijat precis și inspirat de către cei doi regizori, reușește să parcurgă o gamă variată de stări și de experiențe, conferind operei dramatice a lui Dumitru Radu Popescu, căldură, profunzime, emoție. Vocea sa amplă, de largă întindere, nuanțele interpretării și totodată acuratețea relatării creează un efect emoționant și înălțător.



    Un film sonor însoțește în permanență martiriul domnitorului, jertfa creștină, durerea tatălui de a nu-și putea apăra fiii, care vor fi uciși sub ochii săi, rând pe rând, viziunile și dialogurile cu cei plecați, dar și cu divinitatea, fiind acompaniate de sonorități sugestive, ecouri, reverberații (regia tehnică și muzicală: Mihnea Chelaru). Drumul sfântului voievod martir Constantin Brâncoveanu devine, în spectacolul radiofonic, o meditație asupra vieții și a morții, a istoriei, a politicii, a trădărilor și, fără îndoială, un veritabil, dureros act de cunoaștere.

  • Vlad Ivanov şi Constantin Cojocaru în Călăuza de Petre Barbu – premieră absolută la TNR

    Vlad Ivanov şi Constantin Cojocaru în Călăuza de Petre Barbu – premieră absolută la TNR

    Vineri, 17 februarie, ora 22:30 la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în premieră absolută, Călăuza de Petre Barbu. În distribuţie Vlad Ivanov,Constantin Cojocaru şi Romeo Tudor. Regia şi adaptarea radiofonică este semnată de Mihnea Chelaru.

    Avanpremiera cu public a spectacolului va avea loc luni, 13 februarie, la ora 11:00, la Hotel Ramada Majestic din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 38-40). Intrarea este liberă.

    Actorul Vlad Ivanov, consacrat în filmele Noului val românesc, premiat în 2015 la Gala UNITER cu premiul pentru cel mai bun actor în rol masculin (Omul cel bun din Seciuan, Teatrul Bulandra), şi distins, în 2014, la Gala Premiilor Teatrului Naţional Radiofonic cu premiul pentru cea mai bună interpretare masculină (Patru povestiri de Petre Barbu), interpretează acum rolul Călătorului. Partenerul său e Constantin Cojocaru, în rolul Călăuza, actor cu o filmogrfie impresionantă şi memorabile roluri de scenă la Teatrul Odeon, în teatrele din ţară şi la teatrul radiofonic.

    Călăuza adaptează pentru teatrul radiofonic nuvela omonimă de Petre Barbu, o povestire cu rădăcini în tradiţia prozei fantastice româneşti. Povestirea abordează motivul vieţii ca o călătorie şi al sondării graniţei către lumea de dincolo. Publicată în 2014 pe blogul autorului de pe site-ul adevărul.ro, Călăuza face parte din seria celor 93 de schiţe scrise între 2012-2016 incluse acum în antologia Căţărarea în cer (ianuarie 2017, Ed. Cartea Românească), cel mai recent volum al lui Petre Barbu.

    Scriitorul şi dramaturgul Petre Barbu s-a afirmat în literatura română contemporană încă de la debutul din 1995 cu romanul Dumnezeu binecuvântează America cu care a câştigat concursul de debut al editurii Nemira. Dramatizarea romanului i-a adus Premiul I la Concursului de dramaturgie Camil Petrescu al Ministerului Culturii în 1997 şi publicarea în acelaşi an a piesei în Antologia spectacolelor lectură a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. La stânga tatălui, a doua sa piesă, este nominalizată la concursul de dramaturgie Cea mai bună piesă a anului la UNITER în 1999, pentru ca în 2003 piesa Tatăl nostru care eşti în supermarket să-şi câştige râvnita recompensă la UNITER. La Teatrul Naţional Radiofonic regizorul Attila Vizauer a montat din creaţia lui Petre Barbu Dumenzeu binecuvântează America (1997) – premiul AICT, Tatăl nostru care eşti în supermarket (2004) şi Patru povestiri (2013) – premiul II la Festivalul Internaţional Grand Prix Nova.

    O serie de cărţi de proză publicate în următorii ani confirmă valoarea literaturii lui Petre Barbu pe care criticul literar Daniel Cristea-Enache îl înscrie în linia clasicilor generaţiei 90 după apariţia romanului Marea petrecere. Ultima sa carte de proză, Căţărarea în cer, apărută în ianuarie 2017 conţine şi povestirea originală Călăuza.

    Premieră absolută: Călăuza de Petre Barbu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Muzica: George Marcu. În distribuţie: Vlad Ivanov, Constantin Cojocaru, Romeo Tudor. Regia de montaj: Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Înregistrări teren: Mădălin Cristescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • “Pe o vreme ca asta”, premieră absolută la Radio România Actualităţi

    “Pe o vreme ca asta”, premieră absolută la Radio România Actualităţi

    Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în premieră absolută, luni, 10 octombrie, de la ora 23:05, la Radio România Actualităţi, spectacolul: Pe o vreme ca asta. Scenariul şi regia artistică Mihnea Chelaru şi Ion Andrei Puican.



    Distribuţia spectacolului radiofonic reuneşte nume importante ale scenei româneşti, cât şi tineri interpreţi extrem de talentaţi: Cristian Iacob, Constantin Florescu, Smaranda Maria Caragea, Ioan Andrei Ionescu, Ana Maria Bălescu, Cosmina Ştefania Olariu, Coca Bloos, Mirela Sânziana Zeţa, Andrei Bibire, Bianca Oprea, Monica Clara Popadiuc, Mircea Alexandru Băluţă şi Costas Mincu.



    Pe o vreme ca asta este o piesă de teatru radiofonic puzzle ce urmăreşte destinul unui suflet înainte să se nască, în timpul vieţii şi după trecerea în cealaltă lume. Nimic nu este întâmplător, iar coincidenţele nu sunt decât noduri ale destinelor ce se întâlnesc. Cine suntem? De ce venim pe această lume? Gânduri ce se repetă în fiecare generaţie, în fiecare om, în fiecare suflet… Pe o vreme ca asta este o clipă de viaţă şi o viaţă într-o clipă.



    Scenariul radiofonic este gândit în aşa fel încât, prin dinamica, prin vocile actorilor, prin ilustrarea perfectă a interferenţei motivelor, prin tehnici de sound design, prin interferenţe acustice, să fie un spectacol de actualitate, dinamic şi antrenant. Regia artistică conturează cu subtilitate o acţiune interesantă şi captivantă, prin combinarea vocilor actorilor cu strigăte, efecte sonore şi vibraţii auditive. Muzica originală a compozitorului George Marcu vine să completeze, cu o valoare sensibilă şi percutantă, dar şi cu o expresivă explorare a sunetelor, în spaţiu şi timp, iar punerea în valoare a sunetelor magice ale compozitorului să se îmbine perfect cu percuţia lui Lucian Maxim. Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Simona Vasiliu – redactor, Florin Bădic – regia de montaj şi Janina Dicu Tudor – regizor de studio.



    Spectacolul Pe o vreme ca asta de Mihnea Chelaru şi Ion Andrei Puican, va putea fi ascultat, în avanpremieră, luni, 10 octombrie, de la ora 11:00, la Clubul de la hotelul Ramada Majestic, în prezenţa actorilor din distribuţie, a oamenilor de teatru, jurnaliştilor şi a publicului iubitor al fenomenului.

  • “Zâna cu ochii mari” şi “Zâna prafului”, la Radio România Cultural

    “Zâna cu ochii mari” şi “Zâna prafului”, la Radio România Cultural

    Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii vă invită să ascultaţi, în premieră absolută: Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – două povestiri de George Sand, duminică, 9 octombrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural. Regia artistică: Diana Mihailopol.



    Publicat la începutul anilor 30 ai veacului trecut, volumul de basme al scriitoarei George Sand, dezvăluia lumii literare o nouă şi surprinzătoare dimensiune a unei personalităţi artistice, la fel de nonconformistă în viaţă ca şi în scris. Născută Amantine Aurore Lucille Dupin, scriitoarea care va publica sub pseudonimul George Sand, a fost o neobosită luptătoare pentru drepturile sexului frumos, reuşind incredibila performanţă (în epocă) de a fi cooptată în echipa de jurnalişti ai celebrei reviste pariziene Le Figaro, în paginile căreia va publica cele dintâi compoziţii literare.



    Răsunătorul succes al debutului va aduce cu sine, un an mai târziu, editarea celui dintâi roman, intitulat Indiana, care s- a bucurat de o caldă primire din partea criticii. Dar George Sand nu s-a oprit aici, şase luni mai târziu vedea lumina tiparului un al doilea volum, Valentin, urmat, la scurt timp de Lélia, tom ce a provocat un imens scandal dar care a propulsat-o, rapid, pe scriitoare, pe orbita celebrităţilor literare ale vremii, numele său fiind alăturat lui Balzac, Hugo sau Dumas.



    La jumătatea deceniului al patrulea al secolului XIX, George Sand publica Consuelo, una dintre cele mai tulburătoare poveşti de dragoste din istoria literaturii universale, urmat de apariţii de volum aproape în fiecare an şi de incredibila sa autobiografie Histoire de ma vie. Aproape 180 de titluri de volum, nenumărate articole în presă şi aproximativ 40.000 de scrisori alcătuiesc o operă literară impresionantă, care stă mărturie, peste veacuri, unui spirit avangardist, extrem de liber dar şi al unui efort literar zilnic de peste 8 ore, chiar şi în anii senectuţii.



    Basmele pe care George Sand le-a născocit, mai întâi pentru nepoţii săi, au văzut lumina tiparului sub titlul Poveştile bunicii, multe dintre acestea rămânând necunoscute publicului din România. Este si cazul paginilor din Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – care cunosc acum prima versiune românească, graţie scriitorului şi omului de radio Sanda Socoliuc, care şi-a dedicat întreaga carieră descoperii unor pagini inedite din literatura universală.



    Pornind de la cele două bijuterii literare, Diana Mihailopol a creat un spectacol radiofonic ce se remarcă prin delicateţea detaliului şi dozajul perfect al tensiunii dramatice. Sub bagheta tinerei regizoare, jocul actorilor se desfăşoară într-un registru extrem de fragil, situat la graniţa dintre real şi imaginar: Rodica Mandache este o misterioasă guvernantă irlandeză, Crina Mureşan — o inefabilă Zână a prafului, Marian Lepădatu – un profesor ieşit din tipar, Camelia Andriţă- un copil curios, dornic să descopere tainele lumii, Violeta Berbiuc – o mamă grijulie şi blândă şi Alexandrina Halic – magicul povestitor care ne poartă prin aceste lumi de poveste. Rafinatul decor sonor, construit de Patricia Prundea – regizor muzical şi de ing. Mirela Georgescu – regizor tehnic, dăruieşte personajelor atmosfera magică a mult visatului tărâm, pe care îl putem întrezări şi noi, ascultând cele două povestiri, dar numai dacă ţinem ochii închişi şi sufletul deschis, pentru că eroii poveştilor nu pot fi văzuţi, limpede, decât cu inima.



    Spectacolul Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – două povestiri de George Sand, va putea fi ascultat, în avanpremieră, luni, 3 octombrie, de la ora 11:00, la Clubul Ramada Majestic, în prezenţa actorilor din distribuţie, a oamenilor de teatru, jurnaliştilor şi a publicului iubitor al fenomenului. Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Irina Soare-redactor şi coordonator de proiect, Mirela Anton – regia de montaj şi Janina Dicu – regizor de studio.