Radio România Internațional

Tag: premii UNITER

  • Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic din 2022

    Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic din 2022

    Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic realizat în anul 2022 a mers la Teatrul Naţional Radiofonic — Radio România, pentru producţia Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann. Actriţa Teatrului German de Stat Timişoara, Olga Török i-a înmânat trofeul regizoarei Diana Mihailopol în cadrul Galei Premiilor UNITER, a 31-a ediţie, care a avut loc luni, 12 iunie, în Sala Mare a Teatrului Naţional din Timişoara.



    Juriul de nominalizări, pentru această ediţie a evenimentului a fost format din: Doru Mareș, Victor Scoradeț (critici de teatru), Maria Miu (scenograf), Iris Spiridon (regizor) și Carmen Stanciu (teatrolog). Iar membrii juriului care a decis laureaţii Galei sunt: Monica Andronescu (critic de teatru), Catinca Drăgănescu (regizoare), Marcel Iureș (actor), Lia Manțoc (scenografă), Ada Milea (actriță, cantautoare).



    Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor s-a dovedit a fi şi spectacolul favorit al ascultătorilor, fiind cea mai votată producţie radiofonică în cadrul competiţiei online Pariul publicului — o tradiţie dedicată spectatorilor, propusă şi menţinută de UNITER de-a lungul timpului.



    În anul care a marcat bicentenarul trecerii în nefiinţă a celebrului scriitor romantic german Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii a inclus în repertoriul său un spectacol inspirat din acest basm. Montarea este semnată de talentata regizoare Diana Mihailopol, care mărturisea:



    Să ți se propună, în 2022, un proiect după Spărgătorul de nuci și regele șoarecilor de E.T.A. Hoffmann înseamnă o reală provocare. Acest univers plin de fantezie și candoare a fost înfățișat publicului mai mult prin prezența pe scenele mondiale ale spectacolelor de balet, pe muzica inegalabilului Piotr Ilici Ceaikovski. În spectacolul radiofonic, la sugestia regizorului muzical Andrei Miricescu am adăugat, pe lângă cunoscutele fragmente muzicale din opera marelui compozitor rus, şi variațiuni pe tema Spărgătorului de nuci din zona jazzului, montarea ieşind astfel din tiparul basmului tradițional și din forma de expresie tipică a spectacolelor pentru copii, spre o formă deschisă către ascultătorii de toate vârstele. Mulțumesc echipei și colaboratorilor: Irina Soare, Andrei Miricescu, Codrin Lazăr, Milica Creiniceanu, Florin Bădic, Lucian David, Ioana Stana și nu în ultimul rând echipei de actori care au înțeles dorința mea de a ramifica laturile poveștii lui E.T.A. Hoffmann, la fel de aproape ca sunetul armonios al baletului consacrat. Sunt bucuroasă pentru că a debutat la Teatrul Național Radiofonic excepționala actriță Alina Rotaru, alături de mai marii Marian Râlea, Rodica Mandache, Jeanine Stavarache, Angela Ioan, Manuela Ciucur, Marius Manole, Mihai Gruia Sandu, Ionuț Grama și alții. Și mai sunt bucuroasă pentru că am reușit să finalizez explorarea tipologiei omulețului cu haină de lemn, care, înveșmântat cu materia primordială mistică, ajunge să capete viață și să traducă în realitate izolarea și însingurarea personală ce traversează către drumul răzbătut și idealul personal atins, în sfârșit.”



    Alături de spectacolul Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor de E.T.A. Hoffmann, pe lista nominalizărilor s-a regăsit şi producţia Teatrului Naţional Radiofonic, Carnavalul, scenariul radiofonic de Alexa Visarion, după opera lui I.L. Caragiale, un spectacol de Alexa Visarion.



    Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor de E.T.A. Hoffmann. Traducerea: Gustav Gusti. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol. În distribuţie: Marian Râlea, Alina Rotaru, Marius Manole, Lucian Ionescu, Rodica Mandache, Jeanine Stavarache, Angela Ioan, Manuela Ciucur, Ionuţ Grama, Marcela Motoc, Eric Deliu, Catinca Radu, Mircea Alexandru Băluță, Cezar Antal, Marian Lepădatu, Oana Jindiceanu, Vera Linguraru, Daniel Tudorică, Mugur Dumitriu, Alin Aronovici, Cristiana Mihai, Voicu Hetel şi Mihai Gruia Sandu. Versuri: Diana Mihailopol. Redactor şi coordonator de proiect: Irina Soare. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: Codrin Lazăr. Regia muzicală: Andrei Miricescu.

  • Premii UNITER pentru Radio România

    Premii UNITER pentru Radio România

    Juriul final al Galei – format din Radu Apostol (regizor), Cosmin Ardeleanu (scenograf), Doru Mareş (critic de teatru), Crina Mureşan (actriţă), Cristina Rusiecki (critic de teatru) – a decis câştigătorii celor 11 categorii.

    La Gală a fost prezent şi juriul de nominalizări, format din Călin Ciobotari, Ludmila Patlanjoglu şi Maria Zărnescu.

    Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic – Hamlet de William Shakespeare

    Adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu. Traducerea: Nina Cassian. În distribuţie: Ion Caramitru, Marcel Iureş, Mariana Mihuţ, Ion Cocieru, Mircea Rusu, Dorin Andone, Răzvan Popa, Mihai Verbiţchi, Silvana Mihai, Mihai Constantin, Liviu Lucaci, Alexandru Potocean, Gavriil Pătru, Tamara Creţulescu, Marius Bodochi. Redactor: Crenguţa Manea. Regia de studio: Janina Dicu. Regia de montaj: Dana Lupu, Monica Wilhelm, Florin Bădic, Bogdan Golovei, Robert Vasiliţă. Regia muzicală: Patricia Prundea şi Stelică Muscalu. Regia tehnică: Codrin Lazăr. Spectacol realizat in memoriam Alexandru Tocilescu. La pian, maestrul Dan Grigore, asemenea montării Teatrului Lucia Sturza Bulandra (1985). Producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Capodoperă a literaturii dramatice universale, Hamlet a generat spectacole antologice în multe culturi teatrale. Un astfel de spectacol de referinţă a fost montarea de la Teatrul Lucia Sturza Bulandra (premieră 1985), în regia lui Alexandru Tocilescu, cu Ion Caramitru în rolul Prinţului Danemarcei. Printre performanţele acelui spectacol era şi distribuţia – aparţinea unei trupe remarcabile, în acea perioadă. Creaţia lui Ion Caramitru a fost unanim apreciată, actorul reuşind să transmită, în perioada de dictatură politică şi control ideologic, tot dramatismul unui personaj supus dictaturii, asemenea oamenilor din România acelor ani.

    Hamlet-ul radiofonic propune revizitarea spectacolului de la Bulandra – in memoriam Alexandru Tocilescu, actualizată atât din perspectiva partiturilor actoriceşti, cât şi a privirii lucide asupra societăţii româneşti de azi. Spectacolul valorizează şi experienţele scenice asumate de o parte dintre actorii care au făcut posibilă montarea de referinţă – Ion Caramitru, Marcel Iureş, Ion Cocieru, Sandu Mihai Gruia, Doru Ana. În premiera TNR regizorul Mihai Lungeanu foloseşte un limbaj sonor subtil – care l-a şi consacrat, de altfel, limbaj teatral împlinit prin personalităţile creative ale actorilor.

    În interpretarea unică a lui Dan Grigore spaţiul sonor al piesei Hamlet include pasaje din Rachmaninov şi Bach. O contribuţie majoră au avut-o şi regizorii muzicali Patricia Prundea şi Stelică Muscalu, din redacţia Teatru a SRR.

    Hamlet-ul TNR oferă posibilitatea prezentării unui eveniment artistic care reflectă parte din cultura teatrală românească şi implicit vorbeşte şi despre identitatea românească.

    Premiul pentru critică de teatru – Oana Cristea Grigorescu

    Oana Cristea Grigorescu este redactor la Radio România, redacţia Teatrul Naţional Radiofonic şi critic de teatru, membru AICT (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru). Este doctor în muzică al Academiei de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca şi membu UNITER din anul 1997. Între 1995-2016 a activat ca jurnalist la Radio România Cluj, unde a fost coordonator al programelor culturale până în 2016. În această perioadă a fost corespondent regional pentru Radio România Cultural şi a realizat emisiunile de teatru şi arte.

    Semnează cartea FranceDanse Orient-Express (co-autor împreună cu Andrei Popov), volum editat de Institutul Francez Bucureşti (2018). În calitate de critic de teatru a contribuit cu studii la toate volumele colective coordonate de Oltiţa Cântec, Teatrul.ro 30 – noi nume, New entries (2019), Teatru pentru publicul tânăr (2018), Teatrul românesc de azi. Noi orizonturi estetice (2017), Tânărul artist de teatru. Istorii recente (2016), Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative (2015) – ed. Timpul, Iaşi. Activitatea sa în calitate de curator al Galeriilor Radio, la Cluj, s-a concretizat în volumul Galeriile Radio – Primii zece ani (ed. Mega, Cluj, 2010, ed. II-a 2011).

    Comunicarea ştiinţifică A doua venire a marţienilor sau Un viitor fără graniţe pentru teatrul radiofonic românesc dedicată inovaţiei din teatrul radiofonic produs la TNR în ultimul deceniu, a fost publicată în 2020 în revista Studii şi cercetări de istoria artei. Teatru, muzică, cinematografie, publicaţia Institutului de Istoria Artei al Academiei Române. De asemenea, contribuie cu articole despre teatrul românesc în reviste româneşti şi străine (Caietele masca, Vatra, Hysrtio, Aurora Magazine).

    În calitate de critic de teatru participă la premierele şi festivalurile româneşti şi internaţionale de teatru pe care le reflectă în cronicile publicate în Observator Cultural, Scena.ro, Capital cultural, Tribuna, dar şi pe portalul cultural www.liternet.ro. Este constant invitată în juriile festivalurilor de teatru, moderează dezbateri critice şi susţine ateliere despre teatrul radiofonic în festivalurile româneşti.

    În calitate de redactor al producţiilor de teatru radiofonic a coordonat spectacolele sonore selectate şi premiate în festivalurile internaţionale de profil, participând la aceste festivaluri şi ca membru în juriu. În 2020, alături de regizoarea croată Jasna Mesariç, a coordonat juriului festivalului internaţional Grand Prix Maruliç, ediţia a 24-a.

    În cadrul Sezonului cultural România-Franţa şi a parteneriatului Radio România-France Culture a coordonat echipa română a co-producţiei Imperiul bicefal scenariu original şi regia artistică de Ilinca Stihi şi Amandine Casadamont (2019).

  • Teatrul Maghiar de Stat din Cluj – 225 de ani

    Teatrul Maghiar de Stat din Cluj – 225 de ani

    Teatrul Maghiar de Stat
    Cluj a organizat la începutul lunii decembrie deja tradiţionala microstagiune,
    care are loc din doi în doi ani. Şi pentru că, în 2017, teatrul a sărbătorit şi
    225 de ani de la înfiinţarea primei companii de teatru profesionist de limbă
    maghiară, în programul microstagiunii au fost incluse cele mai importante premiere
    ale stagiunilor anterioare, semnate de regizorii care au marcat dezvoltarea
    artistică a trupei teatrului şi au contribuit la consolidarea ei.


    Regizorul Gábor Tompa
    este, începând din 1990, managerul Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Despre
    programul microstagiunii care a debutat cu celebrul Unchiul Vania în regia
    lui Andrei Şerban, Gábor Tompa spune Cred
    că am avut şansa să avem încă în repertoriu câteva capodopere. Şi ne-am axat pe
    patru regizori mari, care au realizat câteva spectacole de excepţie, în frunte
    cu Unchiul Vania, în regia lui Andrei Şerban. Acest spectacol se joacă de 11
    ani cu case închise, biletele se epuizează în cinci minute de când apare
    spectacolul în program, cu două luni înainte. Au urmat Victor sau copiii la
    putere, cel mai bun spectacol al anului, realizat de Silviu Purcărete, un
    regizor care a colaborat mult cu Teatrul Maghiar. Aniversarea, în regia lui
    Robert Woodruff… Victor … are trei stagiuni, Aniversarea are cinci,
    Unchiul Vania, unsprezece… Şi În adâncuri, realizat anul trecut de Yuri
    Kordonsky… Pot să spun, fără să greşesc prea mult, că sunt patru capodopere
    diferite. În contrast, am ales şi un spectacol realizat de un regizor
    aparţinând celei mai tinere generaţii, Botond Nagy, care abia a terminat
    masteratul la Târgu Mureş anul acesta. El a realizat un spectacol deosebit de
    interesant, Orbii, după Maeterlinck.



    Spectacolul Unchiul
    Vania de Cehov a câştigat trei premii UNITER: pentru Cel mai bun spectacol al
    anului 2007, pentru Cea mai bună regie (Andrei Şerban) şi pentru Cel mai bun
    actor în rol principal (András Hatházi), la care s-a adăugat şi Premiul
    criticilor de teatru din Ungaria pentru cel mai bun spectacol al stagiunii
    2007/2008. Victor sau copiii la putere de Roger Vitrac a fost, de asemenea,
    distins cu Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 2013.
    Aniversarea după Thomas Vinterberg, a avut două nominalizări la Premiile
    UNITER, iar, cel mai recent, pentru spectacolul În adâncuri Yuri Kordonsky a
    primit Premiul UNITER pentru Cel mai bun regizor al anului 2016.


    Dar cum se încadrează
    aceste capodopere, prezenţa acestor regizori mari în istoria celor peste două
    secole de existenţă a Teatrului Maghiar din Cluj? Regizorul şi managerul Gábor
    Tompa este de părere că în teatru este foarte greu să te raportezi la tradiţie,
    pentru că azi nu se mai face teatru cum s-a făcut acum 225 de ani. Nici măcar
    ca acum 10 ani… Teatrul este arta momentului, arta prezentului. Dar există ceva… M-am
    gândit dacă se poate lega de ceva momentul actual, dacă se poate conecta cumva
    cu această istorie, cu această tradiţie. Şi dacă urmărim toată istoria acestui
    teatru, descoperim că cele mai importante momente au fost acelea în care câţiva
    regizori, oameni de teatru au adus ceva nou. Fie că era vorba de un ciclu
    Shakespeare în secolul 19, care era un lucru destul de inedit, sau construirea
    unui studio cinematografic şi combinarea unor elemente cinematografice cu
    teatrul încă de timpuriu, la începutul secolului 20, în anii 1910 – 1920, sau
    căutări experimentale, care au caracterizat munca marelui regizor Gyorgy Harag.
    Şi atunci am zis că, dacă există o tradiţie pentru noi aici, este tradiţia
    permanentei înnoiri a mijloacelor de expresie, permanentei asumări de riscuri,
    fără de care cred că un teatru devine canonizat, rigidizat, mort chiar. Cred
    că, din trecut, pentru noi modelul acesta al unor perioade de reînnoire
    permanentă rămâne ceva la care ne putem referi şi pe care, ca o tradiţie, o
    putem continua.


    Potrivit managerului
    Gábor Tompa, peste 40 la sută din actualul public al Teatrului Maghiar nu este
    de etnie maghiară, mesajul pe care vrea să-l transmită fiind acela că acest
    teatru este teatrul clujenilor şi nu numai.


    Criticul de teatru Oana
    Cristea Grigorescu, jurnalist Radio România, a urmărit vreme de mulţi ani
    strategia repertorială a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj şi impactul pe care
    acesta l-a avut şi îl are în spaţiul teatral din România. Eu cred că Teatrul Maghiar de Stat este autorul unui dezgheţ cultural,
    în Cluj, la început, dar care, după aceea, a dat roade şi în ţară. Şi mă refer
    aici la deschiderea teatrelor de limbă maghiară, germană către cultura română,
    la un pas pe care l-au făcut ele, prin supratitrarea spectacolelor în limba
    română, către publicul larg. Au căzut nişte bariere pe care poate le consideram
    fireşti până la acel moment, dar care nu erau deloc normale… Iar Clujul a
    avut de câştigat foarte mult. După o primă perioadă de nemulţumire a
    comunităţii maghiare faţă de o anumită opţiune repertorială şi faţă de
    pierderea unei unice ţinte de conservare a identităţii maghiare, câştigul major
    al acestei politici repertoriale e acela că, în Cluj, publicul de teatru a
    devenit un public liber de barierele etnice, care merge la spectacolele
    Teatrului Maghiar, ale Teatrului Naţional, ale teatrelor independente. Şi, din
    această circulaţie şi acest liber interes al publicului pentru teatru,
    indiferent de limba care se vorbeşte pe scenă, s-a născut o efervescenţă care a
    alimentat reciproc toate formele de teatru care se fac la Cluj. Asta cred că
    este o lecţie bună pentru felul în care multiculturalismul ne poate îmbogăţi,
    ne poate ajuta să depăşim bariere şi poate creşte consistenţa unei comunităţi
    culturale, în teatru sau alte arte.