Tag: Premiile Gopo

  • Oameni de treabă de Paul Negoescu, marele câștigător al Galei Premiilor Gopo, va fi lansat în SUA

    Oameni de treabă de Paul Negoescu, marele câștigător al Galei Premiilor Gopo, va fi lansat în SUA

    Cu un circuit festivalier
    impresionant, șase premii la recenta Gală a Premiilor Gopo, și o temă care a
    generat discuții atât în rândul criticilor de film, cât și al publicului, Oameni
    de treabă/ Men of Deeds, cel mai nou film al regizorului Paul Negoescu,
    este disponibil din 25 aprilie pe Netflix. Comedia neagră îl are ca protagonist
    pe Iulian Postelnicu în rolul lui Ilie, un fost polițist de oraș, acum la
    datorie într-un sat de graniță din nordul României. El speră să-și găsească
    liniștea, visând la o livadă proprie, și își umple timpul gestionând conflicte
    minore la barul local, ignorând în mare parte faptele îndoielnice ale
    primarului. Însă, atunci când o crimă tulbură mersul lucrurilor, Ilie încearcă
    să devină ce nu a fost niciodată: justițiarul care arestează toți vinovații. Interpretarea
    actorului Iulian Postelnicu i-a adus acestuia trei premii. În afară de Premiul
    Gopo la categoria Cel mai bun actor în rol principal, Iulian Postelnicu a mai
    fost premiat la Cottbus Film Festival (Germania) și Namur International Film
    Festival (Belgia).

    Iulian Postelnicu: Am
    citit legislație, am citit despre livezi, despre Academia de Poliție și rutina
    polițiștilor de la țară sau din orașele mai mici. Am găsit multe înregistrări
    și reportaje pe internet, care m-au ajutat să-mi conturez o imagine destul de
    amplă despre personajul pe care-l joc, documentarea asta m-a ajutat foarte
    mult.

    Oameni
    de treabă a mai primit în cadrul Galei Premiilor Gopo încă cinci statuete: pentru
    cel mai bun film de lungmetraj, cea mai bună regie – Paul Negoescu, cel mai bun
    actor în rol secundar – Vasile Muraru, cel mai bun scenariu – Radu Romaniuc şi
    Oana Tudor, şi cel mai bun montaj – Eugen Kelemen.

    Am vorbit cu Paul Negoescu
    despre provocarea de a regiza un scenariu care nu-i aparține, cu o poveste
    plasată într-un sat din nordul țării

    M-am lăsat foarte
    greu convins, pentru că scenariul părea foarte departe de zona mea de interes,
    în primul rând pentru că acțiunea se petrece undeva în nordul Moldovei, într-un
    sat, iar eu nu am ajuns în Moldova decât foarte puțin, ca turist.
    În plus, nu am avut nici rude la țară,
    n-am trăit la țară. Dar pentru că Radu Romaniuc a tot insistat să citesc și să
    regizez scenariul, la a doua lectură mi-am dat seama că, de fapt, ce mă
    interesează pe mine în film este personajul. Mi-am dat seama că mă interesează
    povestea acestui personaj, felul în care este el construit, și că tot
    background-ul poveștii, locul în care se petrece acțiunea, este de fapt un
    simplu decor pe care pot să-l documentez.


    Oameni
    de treabă/ Men of Deeds a atras atenția presei de specialitate încă de la
    premiera internațională, care a avut loc la Festivalul de la Sarajevo în 2022,
    fiind comparat de publicația britanică Screen International cu un western de
    frații Coen sau Tarantino. Variety l-a descris pe Ilie un om ridicol de
    înnodat într-o cultură a corupției încât este greu de spus unde încep și unde
    se termină propriile impulsuri și principii, iar Cineuropa a lăudat
    interpretarea remarcabilă a actorului principal, Iulian Postelnicu -
    strălucește cu adevărat, construind de la zero (cu un nou accent, postură și o
    gamă impresionantă de grimase) un personaj pe care publicul nu va ști niciodată
    dacă ar trebui să-l compătimească sau să-l urască. Recent, compania Dekanalog
    a achiziționat drepturile de distribuție ale filmului pentru SUA, unde Oameni
    de treabă/ Men of Deeds va fi lansat în cursul acestui an.


  • Premiile Gopo

    Premiile Gopo

    A fost seară de
    gală la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s-au decernat premiile Gopo, care
    onorează excelenţa în cinematografia românească. Marele câştigător a fost ‘Oameni de treabă’, regia Paul Negoescu, care a
    primit Trofeul Gopo pentru cel mai bun film de lungmetraj. Producţia a primit
    cele mai multe distincţii, pentru cea mai bună regie – Paul Negoescu, cel mai
    bun actor în rol principal – Iulian Postelnicu, cel mai bun actor în rol
    secundar – Vasile Muraru, cel mai bun scenariu – Radu Romaniuc şi Oana Tudor,
    şi cel mai bun montaj – Eugen Kelemen.

    Este o comedie neagră ce-l are ca
    protagonist pe
    Ilie, un fost
    poliţist de oraş ajuns la datorie într-un sat de graniţă din nordul României. O
    crimă îl transformă într-un justiţiar ce încearcă să-i aresteze pe vinovaţi.
    Pelicula a atras atenția presei de specialitate încă de la premiera
    internațională, care a avut loc în cadrul festivalului de la Sarajevo în 2022.
    Publicația britanică Screen International l-a comparat cu un western de
    frații Coen sau Tarantino, iar Variety l-a descris pe Ilie drept un om ridicol
    de înnodat într-o cultură a corupției.


    Un alt film premiat la festivaluri în
    străinătate,
    ‘Metronom’, în regia lui Alexandru Belc, a câştigat
    Premiile Gopo pentru costume, imagine, machiaj şi decoruri. Andreea Grămoşteanu
    a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal
    pentru interpretarea din filmul Dog Poop Girl, iar pentru rol secundar a fost
    premiată Ofelia Popii, pentru prestaţia din ‘Om Câine’.

    Actriţa Ioana
    Crăciunescu a primit Premiul pentru Întreaga Activitate, iar actorul Mircea
    Andreescu a primit Premiul pentru Întreaga Carieră. Monteurii de film Melania
    Oproiu, Nita Chivulescu şi Mircea Ciocâltei au primit în gala Gopo Premiul
    Special, pentru contribuţia lor la realizarea unora dintre cele mai importante
    producţii de film ale României.

    Nu în ultimul rând, a fost omagiat însuşi cel
    care dă numele galei, marele cineast Ion Popescu Gopo, de la a cărui naştere se
    împlinesc 100 de ani.

    Gopo a fost unul dintre cei mai importanţi regizori şi
    animatori din istoria cinematografiei româneşti
    , a spus actriţa Medeea
    Marinescu. Printre creaţiile sale memorabile se numără ‘Scurtă istorie’, ‘S-a
    furat o bombă’, ‘De-aş fi Harap Alb’, ‘Maria Mirabela’.

    Gopo a fost un
    vizionar, un maestru al animaţiei şi un mare regizor care a inspirat şi
    influenţat generaţii întregi de artişti din industria cinematografică. Operele
    sale inovatoare şi creativitatea sa au fost recunoscute în întreaga lume, iar
    munca sa a fost premiată cu cele mai importante distincţii internaţionale,
    inclusiv Palme d’Or la Cannes
    , a amintit Medeea Marinescu.

    Premiul publicului pentru
    filmul românesc cu cel mai mare succes la box office a fost acordat peliculei
    ‘Teambuilding’, regia Matei Dima, Cosmin Nedelcu şi Alex Coteţ.


  • Ioana Bugarin, premiată cu Bursa Alex. Leo Șerban și dublu nominalizată la Premiile Gopo

    Ioana Bugarin, premiată cu Bursa Alex. Leo Șerban și dublu nominalizată la Premiile Gopo

    Anul trecut, pe scena TIFF( Festivalul Internațional de Film Transilvania),
    actrița Ioana Bugarin a fost premiată cu Bursa Alex. Leo Șerban pentru rolurile
    din filmele Mia își ratează răzbunarea (regia Bogdan Theodor Olteanu) și Otto
    Barbarul (regia Ruxandra Ghițescu). Anul acesta, la Premiile Gopo, Ioana
    Bugarin a fost dublu nominalizată pentru rolurile din aceleași filme: pentru
    rolul Mia din filmul Mia își ratează răzbunarea a fost nominalizată la
    categoria cea mai bună actriță în rol principal, iar pentru rolul Laura din
    filmul Otto barbarul, la categoria cea mai bună actriță în rol secundar. Tot anul
    acesta, Ioana Bugarin a revenit pe marele ecran, interpretând rolul principal
    din filmul Miracol, regizat de Bogdan George Apetri, câștigător al Premiului
    pentru cel mai bun lungmetraj la TIFF, în secțiunea Zilele Filmului Românesc,
    și elogiat în presa americană după lansare. Ioana Bugarin a impresionat și
    datorită interpretării sale din serialul lansat recent de HBO, RUXX.

    La numai
    25 de ani, Ioana Bugarin are o carieră în cinematografie, dar poate fi văzută
    și pe scenă, la Teatrul Odeon, unde a fost angajată în urma interpretării
    rolului Ofeliei din spectacolul Hamlet, în regia lui Dragoș Galgoțiu. La
    Teatrul Odeon, Ioana Bugarin a mai interpretat roluri în spectacolele Julieta
    fără Romeo regia Bogdan Teodor Olteanu, Henric al IV-lea, regia Vlad Cristache,
    Persona, regia Radu Nica. Coproducţia internaţională de succes Itinerarii.
    Într-o zi, lumea se va schimba, regizată de Eugen Jebeleanu, din distribuția
    căreia face parte Ioana Bugarin, a fost distinsă cu premiul UNITER 2020 pentru
    Cea mai bună regie și declarată de criticii de teatru români spectacolul anului
    2019. Am vorbit cu Ioana Bugarin despre cele mai recente roluri ale sale,
    despre importanța pe care a avut-o în formarea sa Royal Academy of Dramatic Art
    și despre cum își alege proiectele. Am vorbit și despre recunoașterile primite,
    reconfortante, dar niciodată un scop în sine. Un moment emoționant, spune
    actrița, a fost anul trecut, când la TIFF i s-a decernat Bursa Alex.

    Leo
    Șerban, inițiată în memoria unuia dintre cei mai apreciați critici de film din
    țara noastră.

    A fost o mare onoare, nu mă așteptam deloc. Mi-amintesc
    și acum, organizatorii Galei TIFF îmi tot lansau această invitație, de a
    participa la Gală, dar eu le spuneam că n-am de ce să vin. Ei îmi tot trimiteau
    mesaje și reiterau invitația, iar eu răspundeam același lucru, că n-am de ce să
    ajung la Gală. Darcând am ajuns acolo s-au legat lucrurile. Însă nu
    m-am axat niciodată pe asta, nu mi-am făcut niciodată un scop din a câștiga
    premii. Nici când mi-am început cariera, nici când am ales un proiect. Vreau să
    spun că pentru mine cel mai important a fost să găsesc niște partituri care să
    mă reprezinte, care să mă incite. Bineînțeles, orice om are nevoie și de
    validare și atunci e minunat, e incredibil când se întamplă să primești recunoaștere,
    dar pentru mine, cum spuneam, nu acesta a fost scopul.



    În lungmetrajele Mia îşi ratează răzbunarea (regia Bogdan Theodor
    Olteanu) şi Miracol (regia Bogdan George Apetri) Ioana Bugarin interpretează
    rolul principal, reușind două personaje extrem de diferite. Mia e o tânără actriță,
    care vorbește despre condiția femeii în mediul urban și despre importanța
    autonomiei acesteia, în vreme ce Cristina Tofan este atrasă, cel puțin aparent,
    de viața la mănăstire, unde vrea să se regăsească. O provocare a fost și rolul
    Laurei din Oto, Barbarul (regia Ruxandra Ghițescu), o adolescentă depresivă, care
    în final se sinucide. Ioana Bugarin.

    Cred că am avut foarte
    mult noroc și s-a întâmplat cumva să fiu la momentul potrivit la locul
    potrivit. A fost, cu siguranță, și conjunctura favorabilă, dar toate rolurile
    pe care am ajuns să le interpretez, le-am primit în urma unor castinguri. Apoi,
    pe măsură ce am început să joc, regizorii au înțeles care este direcția care mă
    preocupă ca artistă și am fost căutată mai ales pentru roluri care consider și
    eu că mi se potrivesc. Cumva, pentru mine a devenit tot mai clar pe măsură ce
    creșteam că mă interesează anumite lucruri. Discriminarea de gen este unul
    dintre aceste lucruri, discriminare care uneori se manifestă într-o formă
    destul de subtilă. M-au ajutat să mă definesc și niște autoare feministe pe
    care le-am descoperit cât am studiat în Londra, la Royal Academy of Dramatic
    Art, așa am dobândit și un vocabular pentru lucrurile care mă preocupau
    dar pe care nu știam să le exprim. Este foarte important felul în care vorbim
    despre femei și felul în care le prezentăm, cultura are această putere de a ne
    forma, de a ne modifica un pic felul în care vedem lumea. De aceea, pentru mine
    a fost tot timpul important să aleg niște povești care să mă reprezinte pentru
    a mă putea dedica lor total. Și pot spune cu recunoștință că până acum acest
    lucru s-a întâmplat.



    Cel mai recent spectacol în care joacă Ioana Bugarin este Sara/Mara (un
    fel de comedie cu vloggeri), o producţie Apollo 111 și Ideo Ideis, în regia
    lui Bogdan Theodor Olteanu. Din distribuția spectacolului mai fac parte Mădălina
    Stoica, Alexandru Ion, Ramona Niculae şi Carol Ionescu.




  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 01.05.2022 – 07.05.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 01.05.2022 – 07.05.2022

    Ucraina, tru prim-planlu a acțiunilor diplomatiţi


    Tru kirolu anda, tru Ucraina, atacurile askerillei aputrusitoari ruse s’duc ninti, tru România viţină s’ţănu vizite la nivel analtu di haristuseari, ancurajare și andrupari tră Kiev. Tru prima parte a săptămânii, la București s-a aflat prezidintulu ali Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, itie tră șeful statului român, Klaus Iohannis, s’diclare că easti cruţial ca agiutorlu a Uniunillei Europene şi al statelor membre s’duca ninti em ti Ucraina, em tră arifugaţlli ucraineni, sumliniinda, isa-iasa, ananghea ti adoptarea noi sancţiuni tră Rusia. Klaus Iohannis cundile că tuti crimele di polimu fapti di askerili aruse lipseaşti s’hibă anchetate minutişu şi pidipsite di justiţia internaţională, reiterânda că România va s’ndrupască aestu proces. Şeflu a statlui spusi, tutunăoară, că Bucureștiul ndrupasti pripunirea a Comisiei Europene mutrinda interdicţia importului di petrol ditu Rusia, cundillinda că România s-ndreapsi ti aesta catandisi. Diclarânda că germañilli suntu impresionaţi di solidaritatea şi umanitatea ditu România andicra di arifugaţlli ucraineni, Frank-Walter Steinmeier spusi, tu arada-lli, că Germania va u ndrupască Ucraina tru perioada greauă cu cari s’ampuliseaşti. Tut tru România fu hăbărisită, tră aestă bitisită di stămână, și vizita a primăllei doamnă a Statelor Unite, Jill Bidin. Tru program ava andamasi cu militari americani şi personal diplomatic, părinţă şi cilimeañi ucraineni purtaţ I lucrători ditu dumenea a agiutorlui umanitar.



    Ună tranzacție di importanță strategică


    Compania românească di stat Romgaz anumpără, marță, cu un miliard di euro, participaţia di 50% a companiei americană ExxonMobil la proiectul di exploatare ʹNeptun Diepʹ ditu Amarea Lae, ţi conţăni aproximativ 100 di miliardi di metri cubi di gaze naturale. Romgaz va s’lucreadză diadunu cu OMV Petrom, și ea parte a alustui proiect strategic tră România, cari va s’agiungă indipendintă energetic, ama şi s’producă energie tră viţiñilli a llei şi tră partenerllii ditu Uniunea Europeană. Primele cantităţ di gaze ditu perimetrul ʹNeptun Diepʹ pot s’intră tru rețeaua di consum pisti aproapea bţinţi ani. Ama, ninti ta s’ahurhească extrădzearea a gazilor ditu Amarea Lae, investitorii aşteaptă alăxearea a nomlui offshore, ţi easti tru Parlament tră dibatere și aprobare. Actuala variantă va s’hibă ma echilibrată em tră Stat, em tră companiile interesate andicra di nomlu votat aoa şi patru ani.



    Curtea Constituțională să znueaşti


    Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorlui general, pripus di PSD, amintă, stămâna aesta, nai ma multe voturi ditu partea diputaţilor tră priloarea funcţiei di giudicător la Curtea Constituțională ditu România. Ditu partea Senatului, fu votată, ca judicător constituţional, Iuliana Scântei, pripunerea PNL. Nominalizările ditu partea atilor două formațiuni la guvernare fură criticate di USR, tru opoziție, cari stipsi nitiñisearea a criteriilor profesionale şi promovarea la CCR a născăntoru persoane aservite actualăllei Puteari. Năile funcţii va s’hibă priloati tru cirişaru, când expiră mandatele di judicători la CCR a actualui prezidintu a Curtillei, Valer Dorneanu, şi ali Mona Pivniceru. Tut meslu ţi yini expiră şi mandatul al Daniel Morar, disemnat tru 2013 di Prezidinţille, cari va s’hibă alăxitu pritu pripunirea faptă di partea aliştei. Curtea Constituţională easti compusă ditu nouă judicători cu mandat di nouă ani. Trei suntu număsiţi di Camera Diputaţilor, trei di Senat şi trei di prezidintulu ali Românie. Curtea si znueaşti cu unu cirecu ditu numărul judicătorilor ditu trei ntrei ani. Tru aestu kiro, CCR continuă s’lucreadză! Gioi, diclară ca niconstituţională procedura prit cari, anul tricut, fu adoptat nomlu di eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Pisti 70 di foşti parlamentari acţionară tru instanţă kirearea aluştoru ndrepturi şi amintară câştig di cauză la 11 tribunale ditu văsilie şi la ună Curte di Apel.



    Verdictul tru dosarul Colectiv, amânat diznou


    Curtea di Apel Bucureşti amână tră a ţinţea oară pronunţarea sentinţei difinitive tru dosarul dişcllisu după incendiul ditu clubul bucurestean Colectiv, tru cari muriră 64 di oameni, pisti 200 fură pliguiţ şi unu s-vătămă el işiş ma amanatu. Noul vade easti 12 mai. Tru seara a dzuallei di 30 sumedru 2015, pi scena a clubului improvizat tru ună fostă fabrică dizafectată, la puțăn kiro după ţi ahurhi unu concert rock, artifiţiili apreasiră laşticlu ţi anvălea sala cabaia cu călbălăki, pruevidzută maş cu ună uşă di evacuare. Născănţă spectatori muriră ună ş-ună, alțălli fură greu trăñipsiţ di fleama și fum și s-călcară ncicioari cătă ieșare. Soili a victimilor aşteaptă di multu să s’facă ndriptate. Tru primă instanţă loară condamnări cu executare anamisa di 13 şi 4 ani primarlu a sectorului 4 di la aţea oară, Cristian Popescu Piedone, funcţionari ditu primărie, patronilli a clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentanţăllii a unei firme di artificii.



    Premiile Gopo


    Teatrul Naţional di Bucureşti eara nicukira, stămâna aesta, ti a 16-a ediţie a Galei Premiilor Gopo, cari naiebreadză performanţele ditu cinematografia românească, ahât multu tiñisită la nivel internațional tru añilli ditu soni. Babardială cu bucluc i porno balamuc, scris şi regizat di Radu Judi, fu marli amintătoru a trofeului Gopo tră Nai ma bun film tru 2021. Protagonista a lui, Katia Pascariu, amintă Premiul tră Nai ma bună actriţă tru rol principal.Nai ma multe trofee fură, ama amintati di Malmkrog, cari lli-adusi a cineastului Cristi Puiu Premiul tră Nai ma bună regie. Producţia fu premiată şi tră Nai ma bună imagine, Nai ma bun machiaj şi nai ma bună coafură, Naie ma bune costume şi Nai ma bune dicoruri. Premiul tră Nai ma bun actor tru rol principal ălli si cădzu al Bogdan Farcaş, protagonistul a filmului Neidintificat, tinisitu cu un trofeu Gopo tră Nai ma bun scenariu.Doi ditu nai ma valoroşi actori ditu România, Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ, fură tiñisiţ tră Tută Carieră.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 01.05. – 07.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 01.05. – 07.05.2022

    Ucraina, în prim-planul
    acțiunilor diplomatice


    În
    timp ce, în Ucraina, atacurile armatei invadatoare ruse continuă, în România
    vecină au loc vizite la nivel înalt de mulțumire, încurajare și susținere
    pentru Kiev. În prima parte a săptămânii, la București s-a aflat președintele
    Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, prilej pentru șeful statului român, Klaus
    Iohannis, să declare că este crucial ca sprijinul Uniunii Europene şi al
    statelor membre să continue atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiaţii
    ucraineni, subliniind, în egală măsură, necesitatea adoptării de noi sancţiuni
    pentru Rusia. Klaus Iohannis a mai punctat că toate crimele de război comise de
    trupele ruse trebuie anchetate minuţios şi pedepsite de justiţia internaţională,
    reiterând că România va sprijini acest proces. Şeful statului a afirmat, de
    asemenea, că Bucureștiul sprijină propunerea Comisiei Europene privind
    interdicţia importului de petrol din Rusia, arătând că România s-a pregătit
    pentru această situaţie.Declarând
    că germanii sunt impresionaţi de solidaritatea şi umanitatea din România faţă
    de refugiaţii ucraineni, Frank-Walter Steinmeier a spus, la rându-i, că
    Germania va fi alături de Ucraina în perioada grea cu care se confruntă. Tot în
    România a fost anunțată, pentru acest sfârșit de săptămână, și vizita primei
    doamne a Statelor Unite, Jill Biden. În program au fost incluse întâlniri cu
    militari americani şi personal diplomatic, părinţi şi copii ucraineni
    strămutaţi sau angajaţi din domeniul ajutorului umanitar.



    O tranzacție de importanță
    strategică


    Compania
    românească de stat Romgaz a cumpărat, marți, cu un miliard de euro,
    participaţia de 50% a companiei americane ExxonMobil la proiectul de exploatare
    ʹNeptun Deepʹ din Marea Neagră, ce conţine aproximativ 100 de miliarde de metri
    cubi de gaze naturale. Romgaz va colabora cu OMV Petrom, și ea parte a acestui
    proiect strategic pentru România, care dorește să devină independentă
    energetic, dar şi să producă energie pentru vecinii săi şi pentru partenerii
    din Uniunea Europeană.Primele
    cantităţi de gaze din perimetrul ʹNeptun Deepʹ ar putea intra în rețeaua de
    consum peste aproape cinci ani. Însă, înainte de începerea extragerii gazelor
    din Marea Neagră, investitorii aşteaptă modificarea legii offshore, aflată,
    deja, în Parlament pentru dezbatere și aprobare. Actuala variantă ar fi mai
    echilibrată atât pentru Stat, cât şi pentru companiile interesate decât legea
    votată acum patru ani.



    Curtea Constituțională se
    înnoiește


    Bogdan
    Licu, prim-adjunct al procurorului general, propus de PSD, a obţinut, săptămâna
    aceasta, cele mai multe voturi din partea deputaţilor pentru preluarea funcţiei
    de judecător la Curtea Constituțională din România. Din partea Senatului, a
    fost votată, ca judecător constituţional, Iuliana Scântei, propunerea PNL.
    Nominalizările din partea celor două formațiuni la guvernare au fost criticate
    de USR, în opoziție, care a acuzat nerespectarea criteriilor profesionale şi
    promovarea la CCR a unor persoane aservite actualei Puteri. Noile funcţii vor
    fi preluate în iunie, când expiră mandatele de judecători la CCR al actualului
    președinte al Curții, Valer Dorneanu, şi al Monei Pivniceru. Tot luna viitoare
    expiră şi mandatul lui Daniel Morar, desemnat în 2013 de Preşedinţie, care
    urmează să fie înlocuit pe baza propunerii din partea acesteia.Curtea Constituţională este compusă din nouă
    judecători cu mandat de nouă ani. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei
    de Senat şi trei de preşedintele României. Curtea se înnoieşte cu o treime din
    numărul judecătorilor din trei în trei ani. Între timp, CCR continuă să
    lucreze! Joi, a declarat drept neconstituţională procedura prin care, anul
    trecut, a fost adoptată legea de eliminare a pensiilor speciale ale
    parlamentarilor. Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă
    pierderea acestor drepturi şi au obţinut câştig de cauză la 11 tribunale din
    ţară şi la o Curte de Apel.



    Verdictul în dosarul
    Colectiv, amânat din nou


    Curtea
    de Apel Bucureşti a amânat pentru a cincea oară pronunţarea sentinţei
    definitive în dosarul deschis după incendiul din clubul bucureştean Colectiv,
    în care au murit 64 de oameni, peste 200 au fost răniţi şi unul s-a sinucis
    ulterior. Noul termen este 12 mai. În seara zilei de 30 octombrie 2015, pe
    scena clubului improvizat într-o fostă fabrică dezafectată, la puțin timp după
    începerea unui concert rock, artificii au aprins buretele ce capitona sala
    supraaglomerată, prevăzută cu o singură uşă de evacuare. Unii spectatori au
    murit pe loc, alții au fost grav afectați de flăcări și fum și s-au călcat în
    picioare spre ieșire. Rudele victimelor aşteaptă de mult să se facă dreptate.
    În primă instanţă au primit condamnări cu executare între 13 şi 4 ani primarul
    sectorului 4 de la acea dată, Cristian Popescu Piedone, funcţionari din
    primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentanţii
    unei firme de artificii.



    Premiile Gopo


    Teatrul
    Naţional din Bucureşti a găzduit, săptămâna aceasta, a 16-a ediţie a Galei
    Premiilor Gopo, care celebrează performanţele din cinematografia românească,
    atât de apreciată la nivel internațional în ultimii ani. ‘Babardeală cu bucluc
    sau porno balamuc’, scris şi regizat de Radu Jude, a fost marele câştigător al
    trofeului Gopo pentru ‘Cel mai bun film’ în 2021. Protagonista lui, Katia Pascariu, a obţinut Premiul
    pentru ‘Cea mai bună actriţă în rol principal’.Cele mai multe trofee au fost, însă, adjudecate de ‘Malmkrog’,
    care i-a adus cineastului Cristi Puiu ‘Premiul pentru Cea mai bună regie’.
    Producţia a fost premiată şi pentru ‘Cea mai bună imagine’, ‘Cel mai bun
    machiaj şi cea mai bună coafură’, ‘Cele mai bune costume’ şi ‘Cele mai bune
    decoruri’. Premiul pentru ‘Cel mai bun actor în rol principal’ i-a revenit lui
    Bogdan Farcaş, protagonistul filmului ‘Neidentificat’, recompensat cu un trofeu
    Gopo pentru ‘Cel mai bun scenariu’.Doi
    dintre cei mai valoroşi actori din România, Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ,
    au fost omagiaţi ‘pentru Întreaga Carieră’.


  • Pauza Mare 20.04.2022

    Pauza Mare 20.04.2022

    Ioana Bugarin și Oana Bujgoi Giurgiu sunt invitatele Corinei Sabău la “Pauza Mare”. Ioana Bugarin, una dintre cele mai talentate actrițe ale noii generații, este nominalizată la două categorii ale premiilor Gopo, care se vor decerna pe 3 mai: Cea mai bună actriță într-un rol principal (pentru rolul Mia din “Mia își ratează răzbunarea”) și Cea mai bună actriță în rol secundar (pentru rolul Laura din filmul “Otto barbarul”). Documentarul Spioni de ocazie”, în regia Oanei Bujgoi Giurgiu, bazat pe fapte și mărturii reale care au marcat definitiv desfășurarea Celui de-al Doilea Război Mondial, prezentat în premieră la TIFF 2021 și premiat cu Mențiunea Specială a Juriului în cadrul Competiției Românești la Astra Film Festival Sibiu 2021, intră în cinema pe 29 aprilie.



  • Câștigătorii Galei Premiilor Gopo 2021

    Câștigătorii Galei Premiilor Gopo 2021


    Documentarul “colectiv” (regizat de Alexander Nanau) și-a adjudecat trei statuete Gopo – Cel mai bun film de lungmetraj și Cea mai bună regie, precum și Cel mai bun montaj (Alexander Nanau, George Cragg și Dana Bunescu). “colectiv”, distins cu numeroase premii, printre care Premiul Publicului LUX 2021 și Premiul Academiei Europene de Film pentru Cel Mai Bun Film Documentar, și nominalizat la două categorii ale premiilor Oscar 2021, oferă în premieră o privire în culisele momentelor-cheie care au avut loc după tragicul incendiu din 2015, din clubul Colectiv din București. Urmărind jurnaliști, avertizori de integritate, pacienți arși și oficiali din Guvern, filmul dezvăluie fără compromisuri o întreagă rețea a corupției, minciunii și manipulării.



    Documentarul “Acasă” (regia Radu Ciorniciuc) și-a atribuit trofeele pentru Cel mai bun documentar, Cel mai bun film de debut și Cel mai bun sunet (Tom Weber, Andreas Mühlschlegel și Lukás Moudrý).”Acasă”/ “Acasă, My Home”, documentarul de debut al lui Radu Ciorniciuc, a fost proiectat în premieră mondială la Sundance Film Festival, unde a câștigat premiul pentru cea mai bună imagine. Documentarul spune povestea unei familii care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia din Delta Văcărești, până când locul a căpătat statutul de zonă protejată, devenind Parcul Natural Văcărești.



    Radu Ciorniciuc: “Fascinația mea legată de povestea din Acasă are legătură foarte mare cu felul în care am văzut că oamenii ăștia și-au construit și consolidat familia. În al doilea rând, relația copiilor absolut fabuloasă cu natura a fost încă una dintre temele care pentru mine a însemnat foarte mult. Apoi, evident, după ce familia Enache s-a mutat în oraș, m-a interesat foarte tare să urmăresc acest proces de integrare.”



    Două premii speciale pentru carierele lor deopotrivă excepționale și îndelungate au fost acordate criticului de film Magda Mihăilescu și sculptorului machetist Enache Hărăbor. Magda Mihăilescu este critic de film și autoare a mai multor cărți despre istoria cinematografului. A debutat editorial în 1969, cu monografia Sophia Loren urmată de studii de istoria cinematografului și eseuri în volume colective. Este autoare a volumelor Aceste Gioconde fără surâs – Convorbiri cu Malvina Urșianu (Ed. Curtea Veche, 2006), François Truffaut – Bărbatul care iubea filmele (Ed. Curtea Veche, 2009), Sora mea din Australia – Trecute întâlniri cu Irina Petrescu (Ed. Uniunii Cineaștilor, 2019) și semnează, alături de alți patru critici europeni, un volum dedicat operei cinematografice a lui Lucian Pintilie: Guardare in faccia il male, Lucian Pintilie fra cinema e teatro (Italia, Pesaro, 2004). De-a lungul carierei sale, Magda Mihăilescu a realizat interviuri în exclusivitate pentru România cu mari cineaști precum Federico Fellini, Sophia Loren, Ennio Morricone, Andrzej Wajda, Orson Welles, Laurence Harvey, Claude Lelouch, André Téchiné, Fanny Ardant, Jean-Paul Belmondo, Emir Kusturica.



    Magda Mihăilescu: “Sigur că mă bucură un astfel de premiu și ceea ce mă bucură în mod special este că aceste premii ale industriei de film se deschid astfel și către noi, cei care scriem despre cinema. Mă bucur pentru breasla criticilor de film, părticică a acestei mari lumi a filmului, a ceea ce se cheamă astăzi industria filmului. O breaslă ca o familie profesională care poate luată în seamă și ale cărei păreri și opinii pot avea uneori efecte asupra felului în care se face cinema. În felul acesta văd eu acest premiu și mă bucur că există.”



    Actorul Costel Constantin a fost omagiat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră, și scenografei și realizatoarei de costume Doina Levintza i-a fost acordat Premiul pentru Întreaga Activitate.






  • Gala Premiilor Gopo

    Gala Premiilor Gopo


    La Gomera” este marele câștigător al Galei Premiilor Gopo, ajunsă la cea de-a 14-a ediție și desfășurată la Verde Stop Arena, în București. Prima ediție a Galei Premiilor Gopo desfășurată în aer liber a reunit aproximativ 500 de invitați, actori și cineaști, profesioniști ai industriei cinematografice și jurnaliști. Gala, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, a fost amânată cu trei luni în contextul măsurilor de restricție, siguranță și prevenție adoptate de autorități în această primăvară. Filmul “La Gomera”, scris și regizat de Corneliu Porumboiu și produs de Marcela Ursu și Patricia Poienaru și-a adjudecat 9 trofee din cele 13 nominalizări: Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun montaj, Cea mai bună imagine, Cel mai bun actor într-un rol secundar, Cea mai bună actriță într-un rol secundar, Cel mai bun sunet, Cele mai bune decoruri. Patricia Poienaru, una dintre producătoarele filmului, a ridicat trofeul pentru Cel mai bun film.


    Mulțumim foarte mult pentru toate voturile din seara aceasta, la toate categoriile. Vreau să vă mulțumesc și în numele coproducătoarei Marcela Ursu, care nu este în seara aceasta aici, a fost un drum lung și foarte dificil să realizăm acest film foarte ambițios, iar Corneliu a avut determinarea de a face ceva diferit și nou. Și faptul că filmul a avut așa un parcurs și că în seara aceasta avem așa o recunoaștere și din partea colegilor este extraordinar. Astfel că trofelul pentru cel mai bun film este pentru toată echipa, pentru toți oamenii care au lucrat la film, pentru toți partenerii care ne-au susținut și care au crezut în proiect, și, bineînțeles, pentru toți actorii.”



    “Distanța dintre mine și mine” a câștigat premiul pentru Cel mai bun film documentar. Documentarul “Distanța dintre mine și mine”, despre poeta Nina Cassian, regizat de Mona Nicoară și Dana Bunescu, după o idee a producătoarei Adei Solomon, a avut premiera în cadrul celei de-a noua ediții a festivalului Les Films de Cannes à Bucarest. Cu o reputație de femeie fatală, băutoare și fumătoare prodigioasă, poeta avangardistă, compozitoarea și graficiana Nina Cassian a fost simultan complice și problematică pentru regimul stalinist, după care a intrat în conflict direct cu regimul Ceaușescu, și a terminat într-un exil nedorit la New York în 1985, în urma uciderii disidentului Gheorghe Ursu. Gândurile Ninei Cassian din timpul ultimului ei an de viață sunt confruntate cu o bogată arhivă de filme, muzică, poezie, apariții de televiziune, înregistrări private inedite și documente de urmărire de la Securitate. Producătoarea Ada Solomon a ridicat trofeul acordat documentarului “Distanța dintre mine și mine”.



    “Dragi colegi, vă mulțumesc foarte mult. Este primul trofeu Gopo câștigat de colega mea Diana Păroiu, coproducătoarea acestui film. Distanța dintre mine și mine reprezintă un moment foarte important pentru parcursul meu, filmul ăsta este primul proiect la care am visat atunci când am devenit producătoare. Le mulțumesc celor două regizoare ale filmului, Mona Nicoară și Dana Bunescu, îi mulțumesc Dianei Păroiu, colega mea și coproducătoarea filmului, îi mulțumesc cel mai tare scriitoarei Nina Cassian pentru că m-a învățat să fiu cine sunt. Și le mai mulțumesc încă o data colegilor mei și pentru că au votat acest film, și pentru că au dat dovadă de solidaritate în perioada asta grea.”



    Momente memorabile în cadrul Galei, au fost prilejuite de prezența actorilor Adela Mărculescu, omagiată cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate și Virgil Andriescu, omagiat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră. Două premii speciale pentru carierele lor deopotrivă excepționale și îndelungate au fost acordate scriitorului Radu Cosașu și monteuzei Cristina Ionescu.





  • Retrospectiva săptămânii 28.06.2020 – 04.07.2020

    Retrospectiva săptămânii 28.06.2020 – 04.07.2020

    Plan de relansare economică
    pentru următorii 10 ani


    Pe fondul amânării unor noi măsuri de relaxare din
    cauza creșterii semnificative a cazurilor de infectare cu noul coronavirus,
    autoritățile de la București anunță noi programe pentru relansarea economiei
    românești. Kilometri noi de autostradă și drumuri expres, spitale regionale,
    zeci de spitale moderne județene şi sute de spitale orășenești, peste o mie de
    unități medicale în mediul rural, sute de grădinițe, școli, campusuri și cămine
    universitare. Acestea sunt planurile cuprinse de guvernul liberal de la
    București într-un program de relansare economică, pentru următorii 10 ani, în
    valoare de peste 100 de miliarde de
    euro. 80% dintre bani ar urma să fie investiți în infrastructura de transport,
    sănătate, educație și energie.

    Planul prevede, totodată, măsuri de sprijin
    pentru domeniile afectate de criza coronavirusului, de la granturi pentru
    IMM-uri, digitalizare, susținerea angajaților și ocuparea forței de muncă.
    Banii ar urma să vină atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene.
    Prezent la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre un proiect
    de importanţă majoră pentru România de mâine. Opoziţia critică planul, despre
    care spune că nu oferă soluţii reale de relansare economică, că multe dintre
    propuneri sunt vechi, populiste şi nu au surse de finanţare.
    Pe de altă parte, experţii BNR semnalează că, mai
    ales în condiţiile actuale, ţinta pe care trebuie să o urmărească autorităţile este
    un nivel cât mai ridicat al rezervelor valutare.
    Banca Centrală urmăreşte stabilitatea preţurilor şi pe cea
    financiară, acordând o atenţie specială cursului valutar. Oficialii Băncii
    Centrale consideră că este importantă şi economisirea internă, în lei, pe care
    BNR nu vrea să o descurajeze, deoarece economia reală, dar şi Guvernul îşi
    bazează finanţarea pe depozitele bancare constituite de populaţie şi companii.



    Parlamentul a aprobat noua
    Strategie de Apărare a României


    Strategia Naţională de Apărare a Tării pentru
    perioada 2020 – 2024, avizată în luna mai de CSAT, a fost adoptată de
    Parlamentul de la Bucureşti. Documentul trece în revistă contextul
    internaţional, ameninţările la adresa României și paşii necesari pentru
    apărarea ţării în continuare. Strategia este structurată pe cinci capitole, iar
    fundamentele pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de
    apartenenţa ţării la Uniunea Europeană şi NATO, dar şi de Parteneriatul
    Strategic cu Statele Unite. Deputatul PNL, Victor Paul Dobre, subliniază că,
    din acest punct de vedere, strategia României este corectă. Documentul a primit
    şi votul PSD, care consideră însă că era necesară o dezbatere şi în comisiile
    de politică externă, pe aspecte cuprinse în capitolul ameninţării.
    Parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, considerând că documentul nu
    menționează combaterea corupţiei ca prioritate.



    Ziua Independenței SUA, marcată
    la București


    România rămâne ferm angajată în sprijinul unei relaţii
    transatlantice puternice şi solidare – a declarat preşedintele Klaus Iohannisla recepţia
    organizată, la Bucureşti, în cinstea Zilei Independenţei SUA. Șeful statului a
    precizat că Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic şi un
    prieten de nădejde și a atras atenţia că provocările majore existente în
    actualul context global au impact asupra tuturor partenerilor transatlantici. Klaus
    Iohannis Pentru România, răspunsul la aceste provocări este unul
    singur: solidaritate; solidaritate în relaţia bilaterală de Parteneriat
    Strategic cu Statele Unite ale Americii, solidaritate în cadrul Uniunii
    Europene, solidaritate în relaţia transatlantică
    . Şi premierul Ludovic
    Orban a afirmat că România va acţiona în continuare pentru intensificarea
    relaţiei cu SUA şi va fi, şi în viitor, un aliat de încredere al acestora.La rândul său,
    ambasadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a subliniat că Statele
    Unite continuă să încurajeze România în consolidarea statului de drept şi în
    crearea oportunităţilor pentru ca toţi românii să ducă o viaţă prosperă.



    Liberalizarea pieţei gazelor
    în România


    La 1 iulie, piaţa gazelor din România a fost complet
    liberalizată, ceea ce înseamnă că tariful nu mai este reglementat de stat, ci
    este stabilit de bursă. Liberalizarea vine într-un moment în care piaţa
    furnizării de energie este extrem de concentrată, două dintre companii având
    90% dintre clienţii casnici. Specialiştii spun că, în urma liberalizării,
    preţurile ar trebui să fie mai mici şi îi sfătuiesc pe consumatori să studieze
    cu atenţie contractele pe care le încheie şi, mai ales, să se informeze corect.
    În urmă cu o săptămână, şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara, pentru
    Agerpres, că populaţia ar trebui să plătească facturi cu 10-15% mai mici, odată
    cu liberalizarea. Potrivit acestuia, în cazul în care marii furnizori nu vor
    scădea preţurile, Legea concurenţei permite Guvernului să intervină în piaţă
    pentru o perioadă de şase luni. Şi piaţa de energie electrică se va liberaliza
    complet în România de la începutul anului viitor.



    Premiile cinematografiei
    române


    Marele câştigător al Galei Gopo de anul acesta, care
    premiază cele mai bune producții ale cinematografiei române din anul precedent,
    a fost La Gomera, al regizorului Corneliu Porumboiu, care a adunat nouă
    trofee, inclusiv cele pentru Cel mai bun film de lungmetraj, Cea mai bună regie
    şi Cel mai bun scenariu. Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal i-a
    fost decernat lui Iulian Postelnicu pentru prestația din filmul Arest, în regia lui Andrei Cohn, iar cea mai bună
    actriţă în rol principal a fost desemnată Judith State, protagonista filmului Monştri, semnat de Cătălin Mitulescu. Trofeul
    pentru Cel mai bun film documentar l-a primit Distanţa dintre mine şi mine,
    de Dana Bunescu şi Mona Nicoară.

  • Astra Film Online

    Astra Film Online

    Filmele din programul Astra Film
    Online -producții multipremiate și
    documentare pentru copii- pot fi vizionate pe site-ul festivalului, www.astrafilm.ro. Adina Marin face
    parte de la primele ediții din echipa Astra Film Festival, eveniment inițiat de
    regizorul Dumitru Budrala, și ne-a vorbit despre oferta online a festivalului.

    Ca
    să dăm startul la Astra Film Online, ne-am concentrat, în primul rând, pe
    filmele premiate. Dar toată pledoaria pe care am făcut-o pentru cât de
    rezistente se dovedesc filmele în timp nu presupune că difuzăm doar documentare
    vechi. Înseamnă că avem și producții de anul trecut, din edițiile recente de la
    Astra Film, dar, cum spuneam, puteți urmări și producții realizate înainte de
    2010. Zilele de luni, marți și miercuri le-am dedicat filmelor din Astra Film
    Junior.

    Să nu uităm că Astra Film Junior e un fenomen prin care Sibiul a
    devenit unic, și nu doar în România, ci în toată Europa. Pot spune că toți
    invitații din străinătate care au venit la AFF și au vizionat programele din
    Astra Film Junior au rămas absolut impresionați de amploarea fenomenului, de
    modul în care implică toată comunitatea școală. La Astra Film Junior noi
    obișnuiam atât în timpul festivalului, cât și pe întreaga durată a anului, să
    oferim proiecții pe grupe de vârstă pentru cei mai mici spectatori, dar și
    pentru elevii de gimnaziu și liceu. La Astra Film online am hotărât să ne
    focalizăm doar pe cei mai mici dintre spectatori, a căror mare parte din
    activitate se desfășoară în această perioadă online.

    Așa că venim cu o ofertă
    specială de filme pentru ei, pe care le-am dat la edițiile AFJ și au avut mare success. Este vorba de o
    serie intituală Diminețile lumii, o serie foarte emționantă.


    Considerat
    cel mai important festival de film documentar și antropologie vizuală din
    România, eveniment esențial în comunitatea europeană a filmului de gen, Astra
    Film Festival însumează, prin edițiile sale, o cultură și o istorie a
    cinematografiei documentare de zeci de ani. În prim planul festivalului se află
    cinema-ul de nonficțiune din Europa Centrală și de Est, cu accent pe secțiunea
    competițională a documentarelor care provin din această zonă geografică. Anul
    acesta Astra Film Festival împlinește 27 de ani.

    Am vorbit cu Adina Marin
    despre contribuția festivalului la dezvoltarea filmului documentar în România
    și despre cum se se vede evolutia documentarul din perspectiva Astra Film
    Festival :

    În mod categoric, Astra Film Festival a avut un
    cuvânt greu de spus dacă atingem subiectul ăsta, percepția filmului de
    nonficțiune în România actuală. Când a conceput și inițiat festivalul, la
    începutul anilor 90, regizorul de film documentar Dumitru Budrala, acum
    directorul evenimentului, a fost singur, la primele două ediții a fost singurul
    organizator. Mi se pare și acum incredibil că a reușit să strângă niște
    colaboratori și să-i convingă să colaboreze la un proiect care părea imposibil
    de impus pe piață la începutul anilor 90. Spun asta pentru că un asemenea
    festival, de film documentar, venea pe fondul unei piețe audiovizuale
    inexistente, într-o țară care se afla la începutul democrației, care abia
    începea să iasă din comunism și mizeria anilor 80. În contextul acesta Dumitru
    Budrala se gândește să facă un festival de film de nonficțiune. Un festival de
    film documentar, și nu de documentar propagandistic, cum, din păcate, se
    percepea pe atunci filmul documetar.

    Dumitru Budrala inițiază acest eveniment
    dedicat documentarului antropologic, care analizează, pune pe ecran și încearcă
    să înțeleagă diversitatea, libertățile, felul de a fi al oamenilor de peste
    tot. În anii 90 a fost inedit, ceva foarte nou pe vremea aceea. Îmi amintesc că
    la primele ediții aproape nu aveam ce promova, ce difuza la secțiunea dedicată
    documentarului românesc, pentru că filmul documentar care se făcea în România
    pe atunci însemna în general un film care prezenta patrimoniul unui muzeu. Cam
    așa se făcea documentar românesc pe atunci. Așa că este suficient să facem o
    comparație între filmele de atunci și filmele pe care le-am difuzat în ultimii
    ani în cadrul Astra Film Festival.

    De exemplu, difuzăm online Procesul, un
    documentar foarte apreciat, nominalizat la Premiile Gopo, realizat de Ileana
    Bârsan și Claudiu Mitcu, un film care aduce în atenție, cu ajutorul limbajului
    filmului de nonficțiune, niște mecanisme absolut defectuoase ale justiției din
    România. Ar fi doar un exemplu, aș putea continua cu o mulțime de filme
    românești multipremiate. Contribuția Astra Film constă, în primul rând, în
    crearea unui spațiu unde cineaștii români interesați de genul documentar au
    putut lua contact cu ceea ce se face în lume, cu ceea ce înseamnă genul
    documentar. Și foarte mulți au prins dragoste pentru genul acesta de film care
    ți oferă posibilități nelimitate.

  • Documentarul “Timebox”, de Nora Agapi, nominalizat la Premiile Gopo

    Documentarul “Timebox”, de Nora Agapi, nominalizat la Premiile Gopo

    Timebox,
    de Nora Agapi, a câștigat premiul cel mare al secțiunii Between the seas,
    dedicată documentarelor din Europa centrală și de Est, la Festivalul Internațional
    de Film Documentar Jihlava. Motivația juriului: Am ales Timebox ca film
    câștigător pentru profunzimea cu care explorează puterea și greutatea memoriei,
    dar și datorită viziunii regizorale inovatoare și a puterii narative volatile.Filmul
    este profund personal, dar implicațiile filozofice și politice dezvoltate în
    film ridică întrebări care merg mai departe de povestea propriu zisă a
    filmului.Timebox este și unul dintre cele cinci documentare nominalizate la
    cea de-a 14-a ediție a Premiilor Gopo, care ar fi trebuit să se desfășoare la
    sfârșitul lunii martie, amânată din cauza pandemiei de Coronavirus. Ioan Matei
    Agapi,personajul central al documetarului,este un carismatic realizator de
    documentare din Iaşi, în vârstă de 80 de ani. Are o colecţie de filme de 16 mm
    care documentează aproape 50 de ani de istorie a României.Inițial, intenția
    Norei Agapi a fost de a faceun film despre bogata arhivă a tatălui ei. Dar din
    momentul în care autorităţile îl informează pe bătrân că trebuie să se mute sau
    va fi evacuat, documentarul Norei Agapi îşi schimbă direcţia.

    Am vorbit cu Nora
    Agapi despre cum s-a conturat povestea filmului. O să încep prin a spune că este, în primul
    rând, un film despre tata. Pentru că tata a avut o mare influență asupra mea
    de-a lungul anilor. O persoalitate foarte puternică, n-o spun doar eu, ci și
    foarte mulți alți tineri care au trecut prin mâna lui de pedagog, el predând
    fotografie și film foarte mulți ani de zile, dar într-un mod aparte, cred eu.
    Pentru că este un tip care a fost mereu preocupat, dincolo de fotografie, de
    filosofie, de părțile haioase ale vieții, fiind o persoană cu foarte mult umor.
    În același timp, tata este și un tip foarte curajos, care a tratat viața ca un
    teatru. De la ideea asta am plecat, de la a face un film despre tata, dar n-a
    fost ușor să-mi dau seama de lucrul ăsta sau să ajung să-l potretizez. Pentru
    că fiind atât de aproape de subiect, nu mi-a fost greu să mă detașez.

    Am ales
    să fac un film mai ales despre spațiul în care am crescut și despre felul în
    care se raportează tata la acest spațiu. Este un film în care tata apare
    totodată ca pedagog și realizator defilm, mi-e frică să folosesc cuvântul
    artist, pentru că tatălui meu nu i-a plăcut niciodată cuvântul artist, nu s-a
    definit niciodată ca artist. El rămâne în continuare un documentarist foarte
    bun, un om care stăpânește foarte bine compoziția și tehnica filmărilor, dar n-a
    vrut niciodată să se definească drept artist. Inițial, eu n-am vrut să apar în
    film, nu era vorba despre mine sau nu mi-am dat seama că va fi vorba și despre
    mine, dar când vorbești despre cineva care îți este tată n-ai cum să nu ajungi
    și la tine.


    Nora
    a început să filmeze în 2011, dar la scurt timp de la începerea lucrului, în
    2012, și-a dat seama că trebuie să schimbe povestea. Pentru că filmul nu spunea
    doar povestea arhivei tatălui ei, ci și povestea spațiului care a adăpostit-o,
    casă în care ea și-a petrecut copilăria, și pe care, în urma deciziei autorităților,
    Ioan Matei Agapi a fost obligat s-o părăsească, fără a dispune de un spațiu
    potrivit pentru depozitarea arhivei sale.

    Nora Agapi: Povestea este lungă,
    dar ca să o rezum, spațiul respectiv era o clădire naționalizată în care tata
    își ținea, pe lângă arhivă, cursurile de fotografie și film. În timp, tata a
    transformat spațiul aceasta și într-unul locuibil. După 1990, n-a avut dreptul
    să-l cumpere, fiind considerat o clădire de patrimoniu, este vorba de Palatul
    Braunstein. Așa că a plătit în continuare chirie la stat, nebănuind în ce
    direcție vor merge lucrurile. În 2012, fără nici o informare prealabilă, a
    primitprin poștă o hârtie prin care era înștiințat de Primărie că trebuie să
    părăsească imobilul. Atunci am ajuns în instanță.

    Au fost patru ani de chin
    psihologic, pentru că tatăl meu a fost nevoit să se lupte cu obtuzitatea
    unuisistem, să se lovească de lipsa de respect a autorităților, el fiind un om
    vârstnic și în același timp un om care a creat ceva pentru istoria orașului. Lupta
    aceasta susține foarte bine -cred eu- povestea, filmul se concentrează într-un
    fel în jurul acestui fir narativ. Sigur, n-am ales săinsist pe aspectul acesta,
    pentru că nu mi-am dorit să fie un documentar social. Însă consider că, până la
    urmă,tatăl meu,personajul central al documentarului, este și un simbol. Este unsimbol
    al acestei lupte pe care o avem foarte mulți dintre noi cu lucrurile pe care le
    dezaprobăm, cu mentalitatea nu de puține ori obtuză a celor din jur. Foarte
    mult mi-am dorit să scot la lumină creația lui tata, să-i redescopăr arhiva, să
    scot din cutii această istorie recentă pe care el a păstrat-o cu atîta atenție
    și dragoste.

    În afară
    de Jihlava, Timebox a fost premiat în cadrul mai multor festivaluri
    internaționale, printre care Festivalul Internațional de Film Transilvania TIFF
    2019, unde a primit o mențiune specială din partea juriului, și Dokufest IDFF,
    în Kosovo, unde a fost premiat pentru Cel mai bun film (în competiția Balkan
    Dox). În cinematografele din România, Timebox a fost lansat la sfâșitul lui
    2019, la Cinema Elvire Popesco, în prezența regizoarei Nora Agapi și a producătoarei,
    Monica Lăzurean Gorgan.

  • Filmul „Monştri”, premiere internaţionale şi nominalizări la Premiile Gopo

    Filmul „Monştri”, premiere internaţionale şi nominalizări la Premiile Gopo

    Filmul
    Monştri,
    în regia lui Marius Olteanu, prezentat în premieră acum un an în cadrul
    Berlinalei, a primit nouă nominalizări la Premiile Gopo, a fost selecţionat în
    peste 40 de festivaluri şi a avut recent premiera în Franţa şi Spania. Filmul
    este povestea unui cuplu având un mariaj de 10 ani, dar care a ajuns aproape o
    formalitate. Întrebarea cheie a filmului este dacă cea mai mare dovadă de
    dragoste nu ar fi acceptarea plecării celuilalt. Filmul este și o frescă a
    societății actuale românești, în care presiunea socială, familială, legate de
    transformările economice, transformă adeseori cuplul într-unul de monștri.
    Turnajul a durat 27 de zile, și se bazează pe povești reale, autorul
    chestionând, în dorința sa de a documenta cât mai bine filmul, cupluri cu
    diverse experienţe în căsnicie.

    Rolurile principale – Arthur şi Dana – sunt
    excelent interpretate de Cristian Popa şi Judith State. L-am întrebat pe Marius
    Olteanu dacă se aştepta ca filmul lui, Monştri, să primească atâtea nominalizările la Gopo, printre
    care cel mai bun film de lungmetraj, cea mai bună regie şi cel mai bun film de
    debut. Nu, nu mă aşteptam! Fiecare competiţie de
    acest gen depinde foarte mult de cei care fac selecţia şi nu ştii niciodată la
    ce să te aştepţi. Recunosc că mi-aş fi dorit foarte mult să existe şi o
    nominalizare pentru actor în rol principal, adică pentru Cristian Popa, pentru
    că mi se pare că ceea ce a reuşit să facă el în Monştri este foarte curajos. De
    fapt, mi-a fost foarte greu să găsesc un actor pentru acest rol. Dar, dacă tot
    vorbim despre nominalizări, pot să spun că nominalizarea mea pentru el există.
    Aş spune că pentru Cristian Popa a fost un debut, el a mai jucat în filme de
    lungmetraj, dar n-a avut până acum rolul principal. Eu am apreciat foarte mult
    ce performanţă a reuşit să facă şi m-a bucurat că în filmul ăsta jocul
    actorilor a fost apreciat peste tot unde a fost văzut filmul. Chiar şi în cazul
    cronicilor mai rezervate, a fost totuşi remercat jocul actorilor.

    Olteanu este de partea protagoniștilor săi, îi
    vrea împreună, chiar dacă poate, la fel ca ei, nu știe de ce continuă să fie
    împreună. Probabil că cei doi
    formează un cuplu deoarece împărtășesc o percepție specială asupra lumii -
    aceea de a refuza comportamentul obtuz decis de tiparele impuse de către
    societate scrie un cronicar de film din Italia. Iar un critic de la
    Variety a inclus filmul Monştri printre cele mai bune filme ale anului 2019.

    Am vorbit cu Marius Olteanu şi despre felul în
    care a fost receptat filmul pe plan internaţional. Pentru
    mine a fost o experienţă foarte interesantă, am încercat să mă duc peste tot
    unde s-a putut cu filmul, tocmai pentru a vorbi cu spectatorii şi pentru a le
    vedea reacţiile. Şi
    reacţiile au fost foarte diferite, trebuie făcută diferenţă între felul în care
    este receptat filmul într-un festival faţă de premiera din cinematografe. Până
    acum, filmul a fost în peste 40 de festivaluri, dar premieră/lansare în
    cinematografe, am avut în Franţa, Olanda, Belgia, Luxemburg, iar în perioada
    asta urmează să lansăm filmul şi în Mexic. Într-un festival organizat în India,
    la Festivalul Internațional de Film din Goa, am avut cea mai lungă sesiune de Q&A,
    iar organizatorii ne-au spus că ar fi fost şi
    cea mai lungă din ultimii 20 de ani. Şi asta s-a întâmplat pentru că în India fuseseră legalizate legăturile între homosexuali cu un an înainte, era
    un subiect la zi. În schimb, în Maroc, unde homosexualitatea este încă un
    subiect tabu şi homosexualii sunt băgaţi la închisoare, la secvenţa întâlnirii
    între Şerban Pavlu şi Cristian Popa mare parte din sală s-a ridicat şi a
    plecat, a fost o demonstraţie a celor mai mulţi dintre spectatori că se
    disociază de subiect. Exceptând această situaţie, spectatorii au părut să
    empatizeze foarte tare cu cuplul principal, interpretat de Judith State şi
    Cristian Popa, şi mi s-a părut că asta a contat până la urmă cel mai mult.



  • Caisă, cel mai bun documentar la Astra Film Festival şi la Gala Premiilor Gopo

    Caisă, cel mai bun documentar la Astra Film Festival şi la Gala Premiilor Gopo

    Caisă, documentarul regizat de
    Alexandru Mavrodineanu, prezentat în premieră mondială la TIFF 2018, a câștigat,
    anul trecut, Premiul pentru cel mai bun film din secțiunea română la Astra Film
    Festival. Un nou premiu a fost obţinut de Caisă la Gala Premiilor Gopo, unde a
    fost desemnat cel mai bun documentar din 2018. Caisă dezvăluie o perspectivă tulburătoare
    asupra societăţii româneşti, punând în centru un om care nu se lasă cuprins de
    cinismul general şi oferă unor tineri un refugiu şi o şansă
    , a fost
    motivaţia juriului Astra Film Festival. Filmul expune într-un mod captivant
    atât relația imprevizibilă dintre un antrenor de box și cel mai bun elev al
    său, cât și luptele care se dau dincolo de ring. Într-o sală de antrenament de
    la marginea Bucureștiului, un antrenor de box (Dumitru Dobre) aflat la
    sfârşitul carierei lucrează pentru a transforma un grup de copii din medii
    defavorizate în următorii campioni de juniori. Deziluzionat, dar perseverent,
    antrenorul Dobre îşi pune speranţele într-un puşti talentat de 13 ani, poreclit
    Caisă (Cristian Palcuie).

    Am vorbit cu regizorul Alexandru Mavrodineanu despre cum
    a ajuns la această poveste emoţionantă şi umană, despre ce înseamnă să
    realizezi un documentar de la zero, fără echipă şi finanţare şi despre cum
    povestea unor oameni pe care ai ajuns să îi cunoşti întâmplător ajunge să fie
    şi povestea ta. Alexandru Mavrodineanu, despre cum a fost receptat documentarul
    său, Caisă. A
    fost citit în mai multe chei, adică au fost spectatori care au văzut în primul
    rând drama socială, dar mă bucur că mare parte din public a perceput
    documentarul ca pe o poveste umană, aşa cum m-am gândit şi eu la el. Ca la un
    omagiu pentru acei eroi mici şi anonimi care există în jurul nostru şi care îşi
    fac treaba zi de zi. Aceşti oameni sunt pentru mine o sursă de inspiraţie şi de
    fiecare dată când mă gândesc să fac un fim în direcţia asta mă duc. Un astfel
    de erou pentru mine este maestrul Dobre, personajul principal în acest film.


    Alexandru Mavrodineanu a început
    lucrul la acest documentar în 2013, într-un moment în care abia terminase Omul
    pasăre, o poveste despre Mami Mihăiță Nicolae care dorește să câștige pentru
    a zecea oară campionatul național de planorism. În momentul acela regizorul nu
    planifica nici un film nou, însă schimbând sala de sport i-a întâlnit pe
    maestrul Dobre şi pe elevul său, Caisă. Iniţial, Alexandru Mavrodineanu
    construise povestea în jurul lui Caisă, voia să spună o poveste despre depăşirea condiţiei. A filmat peste 350 de ore
    şi a montat jumătate de an, ca să-şi dea seama că priveşte într-o direcţie
    greşită şi că adevăratul personaj al filmului este, de fapt, antrenorul. Cel care se implică de fiecare
    dată emoţional şi riscă, tot de fiecare dată, să piardă tot ce a construit,
    Caisă nefiind primul său elev care decide într-o zi să renunţe la box .

    Alexandru Mavrodineanu: I-am
    cunoscut pe Dobre şi pe Caisă chiar în prima zi când am schimbat sala de sport.
    Şi ei doi m-au vrăjit, m-au păcălit şi m-am aruncat în această aventură puţin
    inconştient, fără să ştiu cum voi face rost de finanţare, fără să am echipă
    pentru a face filmul. Dar m-a încântat atât de tare relaţia dintre ei, care era
    atât de frumoasă, că am decis să mă duc să iau camera şi să încep să filmez.
    După primele zile mi-am dat seama că şi camera îi iubeşte foarte mult, ceea ce
    este indispensabil pentru un documentar. Adică poţi să ai o poveste minunată,
    dar dacă personajele nu reuşesc să transmită o emoţie, nu este suficient. Pe
    alocuri a fost o încercare grea, adică e greu de imaginat cât de mult am stat, de
    fapt, după ei şi de foarte multe ori îmi dădeam seama că este cumva în zadar,
    aveam sentimentul că filmez ceva ce poate nu voi folosi în film, dar devenisem
    aproape obsesiv. Filmul este clădit pe o structură dramaturgică pe care o găsim
    mai degrabă în filmele de ficţiune şi cred că acesta a fost un motiv în plus
    pentru care a fost apreciat de public. L-am construit aşa pentru că -chiar dacă
    este vorba de un film documentar- nu este suficient să prezinţi personajele şi
    povestea lor. Poţi avea cele mai puternice personaje, dar trebuie să găseşti şi
    o intrigă să-l atragi pe spectator.


    Alexandru Mavrodineanu a regizat mai multe documentare şi
    scurtmetraje, dar spune că nici unul dintre acestea n-a avut reacţiile pe care
    le-a primit Caisă. La
    filmul acesta am avut nişte reacţii pe care nu le-am mai primit la nici un alt
    film de-al meu, toate aceste reacţii au fost generate de diferite aspecte din
    film. Mi-am dat seama că documentarul acesta are calitatea de a emoţiona şi de
    a scoate ce e mai frumos din oameni. Şi asta mă împlineşte cel mai mult. Pe
    noi, ca cineaşti, ne bucură câte o critică favorabilă, se vorbeşte şi în
    breaslă că ne-a ieşit un film bun, ni se acordă o şansă să facem şi un alt
    film, dar adevăratul motiv pentru care facem film este să atingem publicul, este
    ca filmele noastre să aibă impact.

  • Premiile Gopo 2019

    Premiile Gopo 2019

    Filmul Moromeţii 2,
    regizat de Stere Gulea, a fost marele câştigător al Premiilor Gopo 2019
    , cel
    mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. Pelicula a fost
    distinsă, printre altele, cu premii pentru sunet, decoruri, costume, cel mai mare
    succes de box office, cel mai bun montaj sau imagine.


    Un film foarte greu de făcut. A fost un film foarte aşteptat şi,
    dacă eşuam, dezamăgirea era la ea acasă
    a mărturisit regizorul. El a vorbit și
    despre noua generație de actori. Stere Gulea: Eu am fost foarte cucerit de
    actorii din tânăra generaţie. Mi-a făcut mare plăcere că i-am descoperit în
    primul rând şi au venit şi ei cu ceva la energia de care aveam nevoie.


    De altfel, Stere Gulea e cel care l-a descoperit pe actorul Iosif Paştină,
    câştigător al Premiului Gopo pentru debut. Iosif Paştină: Îi
    mulţumesc domnului Gulea, pentru şansa pe care mi-aţi oferit-o, că m-aţi făcut
    să fac parte dintr-un proiect de epocă. Pentru mine înseamnă foarte mult şi vă
    mulţumesc din suflet. Sunteţi un om extraordinar.


    19 lungmetraje
    româneşti lansate în cinematografe anul trecut au fost în competiţie. Statueta
    pentru cel mai bun regizor i-a revenit lui Constantin Popescu pentru
    Pororoca
    , peliculă care a primit și alte premii: cea mai bună
    actriţă în rol secundar, Iulia Lumânare, şi cel mai bun actor în rol principal,
    Bogdan Dumitrache.


    Bogdan Dumitrache: Mulţumesc tuturor celor cu care
    am lucrat la acest film, lui Constantin, în special, pentru un rol atât de
    generos şi de complex. Dedic totuşi acest premiu muzelor mele, fetelor mele,
    Mara şi Zoe.

    Cea mai bună actriţă în rol principal a fost desemnată
    Cosmina Stratan, pentru rolul din filmul Dragoste 1. Câine regizat de Florin
    Şerban.

    Cel mai bun scenariu a fost cel scris de Radu Jude, pentru filmul
    Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari.

    Cel mai cel mai bun film documentar a fost votat Caisă, regia
    Alexandru Mavrodineanu, cel mai bun film de debut – Soldaţii.

    Poveste din
    Ferentari de Ivana Mladenovici, iar
    cel mai bun
    scurtmetraj – Cadoul de Crăciun, de Bogdan Mureşanu.

    Evenimentul a avut
    momente emoţionante, cum au fost cele în care au fost conferite distincții
    pentru întreaga carieră actriţei Ileana Stana Ionescu şi cel pentru întreaga activitate
    actorului Constantin Dinulescu
    .


    Au
    mai fost decernate şi alte premii care nu au fost votate: unul special înmânat
    maestrului de lumini Ion Nica, colaborator al regizorului Ion Popescu Gopo, cel
    al Publicului pentru producţia autohtonă cu cel mai mare succes la box-office
    în 2018 – Moromeţii 2, precum şi unul special pentru susţinerea producţiei de
    film independent acordat lui Dan Chişu. Câştigătorii trofeelor Gopo au
    fost desemnaţi de cei aproximativ 600 de membri activi din industria
    cinematografică românească
    .

  • Filmul “Un pas în urma serafimilor”, marele câştigător al Premiilor Gopo

    Filmul “Un pas în urma serafimilor”, marele câştigător al Premiilor Gopo

    Filmul “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu, a fost marele câştigător al galei Premiilor Gopo, cu 9 categorii câştigate. Pe locul 2, cu 5 premii, s-a situat filmul “6,9 pe scara Richter”, de Nae Caranfil.



    “Un pas în urma serafimilor”, debutul în lungmetraj al regizorului Daniel Sandu, și-a adjudecat, printre altele, distincţiile pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu şi cel mai bun actor în rol principal.



    Artiştii români din lumea filmului care au murit au fost omagiaţi, în cadrul unui moment artistic dedicat lor.



    De asemenea, la Premiile Gopo au fost acordate şi distincţii onorifice. Criticul de film Bujor T. Rîpeanu a primit premiul special al galei iar directorul de imagine Ion Marinescu şi actriţa Sanda Toma au primit premii pentru întreaga activitate.



    Premiul pentru întreaga carieră a fost acordat actorilor George Mihăiţă şi Vladimir Găitan, la 50 de ani de la crearea filmului “Reconstituirea”, de Lucian Pintilie.



    Premiul publicului, pentru filmul autohton care a avut cei mai mulţi spectatori, a fost acordat producţiei “Octav”, de Sergiu Celebidachi. Filmul a avut aproape 58.000de spectatori. Premiul pentru filmul românesc cu cele mai mari încasări, peste 1.000.000 de lei – a revenit producţiei “Ghinionistul”, de Iura Luncaşu.



    Premiile acordate în cadrul galei Premiilor Gopo 2018 sunt:



    * Premiul pentru cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură: Cătălin Ciutu, Dana Roşeanu şi Iulia Roşeanu pentru filmul “6,9 pe scara Richter” de Nae Caranfil


    * Premiul pentru cele mai bune decoruri: Andreea Popa pentru filmul “6,9 pe scara Richter”, de Nae Caranfil


    * Premiul pentru cel mai bun sunet: Aleksander Simeonov, Tamas Szekely, Florin Tăbăcaru, Alexandru Dumitru pentru filmul “6,9 pe scara Richter”


    * Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj: “Scris/ nescris” în regia lui Adrian Silişteanu


    * Premiul “Tânără speranţă”: Ştefan Iancu, pentru rolul din filmul “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu


    * Premiul pentru cele mai bune costume: Doina Levintza şi Adina Bucur pentru filmul “6,9 pe scara Richter”, de Nae Caranfil


    * Premiul pentru cel mai bun film de debut: “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu


    * Premiul pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar: Diana Spătărescu, pentru rolul Anca Răşcanu din filmul “Fixeur”, de Adrian Sitaru


    * Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar: Ali Amir pentru rolul Aid din filmul “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu


    * Premiul pentru cel mai bun montaj: Dana Bunescu, pentru filmul “Ana, mon amour”, de Călin Netzer


    * Premiul pentru cel mai bun film documentar: “Planeta Petrila”, de Andrei Dăscălescu


    * Premiul pentru cel mai bun film european: “Despre trup şi suflet” de Ildiko Enyedi (Ungaria)


    * Premiul pentru cea mai bună muzică originală: Nae Caranfil, Bogdan Dimitriu, Liviu Mănescu pentru filmul “6,9 pe scara Richter”


    * Premiul pentru cea mai bună imagine: George Dăscălescu pentru filmul “Un pas în urma serafimilor”


    * Premiul pentru cel mai bun scenariu: Daniel Sandu, pentru filmul “Un pas în urma serafimilor”


    * Premiul pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal: Diana Cavaliotti pentru rolul Ana din filmul “Ana, mon amour”, de Călin Netzer


    * Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal: Vlad Ivanov pentru rolul preotului Ivan din filmul “Un pas în urma serafimilor”


    * Premiul pentru cel mai bun regizor: Daniel Sandu, pentru “Un pas în urma serafimilor”


    * Premiul pentru cel mai bun film: “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu.



    Premiul Romanian Society Of Cinematographers i-a fost acordat lui George Dăscălescu, pentru imaginea filmului “Un pas în urma serafimilor”.