Radio România Internațional

Tag: Premiile UNITER

  • O scurtă retrospectivă a evenimentelor teatrale din 2023

    O scurtă retrospectivă a evenimentelor teatrale din 2023

    Finalul anului 2023 ne aduce un scurt răgaz în care să privim înapoi scena teatrală românească și care au fost reușitele acesteia, de la festivalurile organizate la premiere, de la teatrul de stat la scena teatrului independent.



    FITS30, ediția aniversară a 30 de ani sărbătoriți de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, a adus evenimente spectaculoase și o organizare demnă de sărbătorirea vârstei de 30 de ani de existență: 10 zile de festival cu nu mai puțin de 825 de evenimente, în care au fost implicați 470 de voluntari. 231 de expoziții. Invitați din 81 de țări. În total 5000 de participanți, dintre care reprezentanți a 47 de universități de top din Platforma de Cercetare Doctorală și invitați de la 21 de universități de profil teatral. Mai mult, FITS30 a co-existat și în mediul online prin platforma digitală care a prezentat 42 de spectacole online. 250 de drone au desenat cerul vechiului oraș Sibiu (centrul României) în cadrul festivităților de deschidere și închidere a festivalului, iar peste 90.000 de oameni au umplut străzile orașului în zilele FITS30.



    În capitală, la București, cu ocazia FNT (Festivalul Național de Teatru) ediția cu numărul 33, iubitorii teatrului au avut parte de 11 zile de festival. Spectacole, conferințe, expoziții, prezentări de instituții și proiecte culturale, evenimente online, spectacole radiofonice, toate armonizate în tema festivalului “FNT, laboratoarele sensibilului”. Ediția din 2023 a FNT a arătat că festivalul analizează, cercetează și pune în valoare dinamica, tendințele și direcțiile fenomenului teatral românesc actual. O selecție de 30 de spectacole cu peste 50 de reprezentații, dintre care o premieră absolută: spectacolul “Gertrude” de Radu F. Alexandru (dramaturg contemporan) în regia celebrului regizor Silviu Purcărete la Teatrul Național București.


    FNT a adus pe scena națională 21 de spectacole ale companiilor de stat din țară, 9 spectacole ale companiilor de stat și independente din București, 3 spectacole de teatru selectate din străinătate, 9 spectacole în școli în cadrul modulului FNT Educațional, ateliere de teatru pentru copiii cu deficiențe, 6 spectacole-lectură, 21 de spectacole de teatru radiofonic, evenimente online, dezbateri culturale, 32 de lansări de carte, 2 masterclass-uri și multe alte evenimente culturale ce au îmbogățit pe parcursul festivalului scena culturală din capitală.



    Din perspectiva premierelor teatrale, TNB, cea mai mare scenă a țării, a adus în noua stagiune, deschisă în septembrie 2023, nume mari ale teatrului românesc care să performeze pe scenele TNB: regizorii Silviu Purcărete și Tompa Gabor. Spectacolul “Opera de trei parale” de Bertolt Brecht în regia lui Gelu Colceag sau cunoscuta regizoare Chris Simion-Mercurian aducând premiera spectacolului “Nora” de Henrik Ibsen pe scena naționalului bucureștean.



    Ca o încheiere a imaginii teatrala a anului 2023, Premiile UNITER (Uniunea Teatrală din România) au fost prezentate în gala ediției cu numărul 31 de la Timișoara, oraș ce a fost în acest an Capitală Europeană a Culturii. Peste 250 de artiști au fost prezenți la gală, omagiind fenomenul teatral românesc.



    2023 a fost un an al adaptării și evoluției lumii teatrale și culturale românești, un an bogat, prolific, efervescent. Publicul a găsit în fenomenul teatral vechiul prieten într-o haină nouă, proaspătă, cu noi căutări de limbaj sau de exprimare artistică. Teatrul, actorii, oamenii de teatru au fost și rămân, în 2023 și în timpurile ce au trecut sau vor veni, oglinda vie a vieții, a societății, a marilor teme sau preocupări umane.




  • Retrospectiva săptămânii 03-09.2022

    Retrospectiva săptămânii 03-09.2022

    Independența
    energetică a Romaniei


    Un interconector devenit operaţional între
    magistralele de gaze din Grecia şi Bulgaria oferă României şansa de a avea
    acces la alte resurse de gaze naturale, într-un context internaţional în care
    pare tot mai posibil ca Moscova să oprească de tot furnizarea acestui
    combustibil în UE. Se diminuează, astfel, îngrijorările că am putea rămâne fără
    gaze la iarnă şi, în plus, deschide calea ca România să poată ajuta şi alte
    state din regiune să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc, a spus premierul roman
    Nicolae Ciucă, joi, la Atena, unde a fost în vizită de lucru. Tot joi, Nicolae
    Ciucă s-a întâlnit, la Bucureşti, cu John Hopkins, preşedinte şi CEO al NuScale,
    companie americană ce va dezvolta în România tehnologia reactoarelor modulare
    mici pentru producerea energiei nucleare. În cadrul discuţiilor a fost
    subliniată importanţa iniţiativei ‘Parteneriat Global pentru Infrastructură’,
    lansată în cadrul Summit-ului G7, şi alocarea grantului în valoare de 14
    milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a
    reactoarelor modulare mici în România. Premierul a menţionat că România va
    participa, prin Societatea Naţională Nuclearelectrica, cu 9 milioane de dolari
    pentru co-finanţarea acestei noi etape a programului.Energia nucleară reprezintă o soluţie viabilă
    pentru atingerea obiectivelor de independenţă energetică şi decarbonizare, a apreciat
    premierul roman.




    Forum Parlamentar de Securitate și Informații, la București


    Legislativul de la Bucureşti va parcurge cu celeritate
    procesul de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda şi
    Suedia, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, care a
    menţionat că va fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului. El a
    participat la a 22-a ediţie a Forumului interparlamentar pe teme de securitate,
    de la Bucureşti, eveniment la care a avut o intervenţie video şi ministrul de
    externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Oficialul ucrainean a aratat că agresiunea
    Rusiei împotriva ţării tale este un fenomen care vine ca o provocare la adresa
    securităţii internaţionale şi a făcut un nou apel ca ţara sa să primească
    armament greu pentru a stabiliza linia frontului. România rămâne unul dintre
    cei mai activi susţinători ai parcursului european al Ucrainei, a afirmat, pe
    de altă parte premierul Nicolae Ciucă într-un mesaj video transmis
    participanţilor la eveniment. Printre temele discutate s-au numărat războiul
    din Ucraina, viitorul diplomației, provocările din domeniul apărării,
    securității și informațiilor, securitatea cibernetică, 5G, traficul de persoane,
    terorismul sau securitatea energetică.






    Reașezări fiscale


    Banca Naţională a României a decis creşterea cu
    un punct procentual, până la 4,75%, a dobânzii de politică monetară în scopul
    păstrării controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară şi în vederea
    menţinerii nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru
    pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Guvernatorul
    Mugur Isărescu a explicat că inflaţia va continua să crească până la mijlocul
    acestui trimestru, într-un ritm mai lent. Pe de altă parte,Ministerul
    Finanţelor a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a
    Codului Fiscal care ar urma să fie adoptat de executiv săptămâna
    viitoare. Documentul prevede creşterea impozitelor pentru câştigurile din
    jocuri de noroc, majorarea accizelor la ţigări şi băuturi alcoolice, reducerea
    plafonului până la care se aplică facilităţi fiscale în construcţii, agricultură
    şi în industria alimentară, renunţarea la impozitul specific în domeniul Horeca
    şi revenirea la impozitarea pe cifra de afaceri. Aceste măsuri ar urma să intre
    în vigoare de la 1 august, dar există prevederi care ar urma să se aplice de la
    începutul anului viitor, printre care creşterea impozitului pe dividente,
    modificarea criteriilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor,
    mărirea cotei de TVA pentru catering, pentru livrarea de alimente şi băuturi şi
    pentru serviciile de restaurant şi cazare hotelieră, precum şi modificarea
    calculării impozitului pe clădiri.






    Premiile UNITER


    În cadrul celei de 30-a ediţii a Galei Uniunii
    Teatrale din România (UNITER), au fost recompensate în această săptămână, cele
    mai bune creații ale teatrului românesc din 2021. Cel mai bun spectacol a fost desemnat Plugarul şi
    Moartea     de Johannes von Tepl, dramatizarea și regia
    Silviu Purcărete, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. La categoria
    cea mai bună regie a fost distins Horia Suru, pentru integrala
    Trilogia Minelor de Csaba Székely, Teatrul Dramaturgilor Români din București,
    iar cea mai bună scenografie i-a revenit lui Cosmin Florea, pentru
    spectacolul Trei piese triste, scenariul și regia Radu Afrim, Teatrul
    Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic
    a fost
    desemnat Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise    ,
    scenariul Mariana Onceanu, regia artistică Petru Hadârcă, producție a Societății
    Române de Radiodifuziune. Premiul de Excelență i-a revenit In memoriam
    lui Ion Caramitru, fost director al TNB și fondator al
    UNITER.


    Secetă
    în Romania


    O mare parte din teritoriul României este
    afectată de o secetă extrem de puternică, ce face ravagii în agricultură, în
    timp ce în unele regiuni cad ploi, furtuni şi grindină. La nivel naţional,
    peste 70% din suprafaţa ţării este afectată de secetă în diferite stadii. Zeci
    de râuri au secat. Autorităţile monitorizează în permanenţă rezervele
    strategice de apă și fac apel la consum raţional al celei potabile. Seceta a
    determinat scăderi semnificative ale debitelor pe Dunăre, care sunt la jumătate
    faţă de media multianuală a acestei perioade. Acest lucru afectează atât
    producţia de energie de la hidrocentralele Porţile de Fier 1 şi 2, cât şi
    navigaţia. Potrivit meterologilor, fenomenele extreme vor
    continua pe tot parcursul lunii. Din 15 iulie se aşteaptă un nou val de căldură
    care va agrava seceta.


  • Regizorlu Gavriil Pinte, nominalizat la Premiile UNITER

    Regizorlu Gavriil Pinte, nominalizat la Premiile UNITER

    Trei ditru producțille a Teatrului Naţional Radiofonic – Radio România fură nominalizate la Premiile UNITER, categoria Nai ma bun spectacolu di teatru radiofonic: Un secolu di teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriillei niaprukeată, sţenariu di Mariana Onceanu, Radio Noir. Pirmituseri polițiste (Sezonul 1), dramatizari radiofonică di Mihnea Chelaru, şi Cazlu Tudor Vladimirescu, sţenariu radiofonic di Gavriil Pinte.



    Gavriil Pinte bitisi Facultatea di Actorie la Târgu-Mureș și Facultatea di regie la Universitatea di Artă Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti. Andreapsi spectacole tru teatrili ditu București, Satu Mare, Ploieşti, Baia Mare, Tulcea, Miercurea Ciuc, Giurgiu, Sibiu, Constanţa, Oradia, Timișoara. Ditu anlu 1999 până tru aestu kiro easti regizor artistic tru cadrul a Redacțiillei Teatru a Societatillei Române di Radiodifuziune, tru cadrul a curi andreapsi ma multe spectacole di teatru radiofonic. Apruke multi premii tră regie ditu arada a curi aduţemu aminti Premiul UNITER tră Teatru Radiofonic tru 2OO2, 2OO3 și 2O11. Gavriil Pinte andreapsi spectacole după bana și opera a ma multoru scriitori: “Un tramvai număsitu Popescu – după bana și opera a poetului Cristian Popescu (spectacol cari s-giucă la București și Sibiu, tru un tramvai ţi eara tru trafic),”Ispita Cioran” – după bana și opera al Emil Cioran, “Ghidlu a ficiuramillei turnati” – după Andrei Codrescu, “Călătoria” – după Constantin Abăluță, “şi aţelli ditu soni va s’hibă aţelli ditu soni” după Ioan Es. Pop.



    Aţelu ditu soni spectacol radiofonic simnat Gavriil Pinte, Cazlu Tudor Vladimirescu, nkiseaşti di la personalitatea al Tudor Vladimirescu, cari s-amintă tru 1780. Tudor Vladimirescu fu domnu a Țarăllei Românești şi conducătorlu a Revoluțiillei di la 1821, unu ditu evenimentele cari alăsară toru tru ahurhita a procesului di xanaamintari naţională a Româniillei. Tru 1821, sum numa “Căftărli a norodului românesc”, Tudor Vladimireascu făţea cunuscut programlu ali revoluţie, cari pruvidia, prota ş-prota, nimintearea a puterilor xeani tru lucărli di năuntru a văsiliillei și realizarea a născăntoru reforme. Easti lugursitu protlu documentu cu caracter constituţional ditu Ţările Române.


    “Născăntiori Vladimirescu fu idializat, mortificat tru clișee. Nu avum naeti s’adrămu un spectacol patetic, ma, tutunăoară fu alargu di noi iţi mindueari parodic, iţi turlie di ironizari și duţi tru dirizoriu pi marli pandur. Spusim sinferu ti un erou cari, ninti di tuti, fu omu. Ama un om cari agiucă un rol istoric di prota thesi și agiumsi erou național. Scenariul acaţă pi napadica lucre ditu bana publică al Vladimirescu, împiltiti cu lucre ditu bana a lui privată, diadunu ancurpilleadză atea ţi vahi eara ti dilihea el, un omu yiu”. Ași exighiseaşti, pi şcurtu, regizorlu Gavriil Pinte naeţli a lui tu ligătură cu spectacolu di teatru radiofonic Cazlu Tudor Vladimirescu.


    Gavriil Pinte: “Versiunea radiofonică fu preţedată di ună versiune di sţenă, tră atea că, inițial, spectacolu s-giucă pi ună hamunisie ţi avea anvărliga brațili a Jiului, tu intrata a căsăbălui Târgu Jiu. Spectacolul s-giucă noaptea, iara coloana sonoră fu asiguripsită di formația Bucium, cumăndusită di Andi Dumitrescu. Tuti s’feaţiră live, pots’număsescu aestu spectacol ună operă rock. Ni si păru hăirl4tică muzica aţiloru di la Bucium tră aestu spectacol tră aţea că rock-ul easti o muzică aribelă, revoluționară, ași cum fu și Tudor Vladimirescu ca personaj istoric. Fu un spectacol cu ună distribuție cabaia mari, 60 di artiști, iara dupu aestu spectacol minduiimu că ti bun va s’hibă s’adrămu și ună versiune radiofonică. Sigura că nu avum cum s’asiguripsimu tră spectacolul radiofonic ună distribuție fadrată ditu 60 di artiști, ama nregistrările fură fapti maxus tră versiunea radiofonică. Idyea, scenariul fu minduitu avănda tu vidială specificlu și sirţăllea radiofonică, iara nregistrările s’feaţiră tru incinta a teatrului ditu Târgu Jiu. Mi hărsescu că aestu spectacol beneficiadză și di ună versiune radiofonică, tră atea că easti un spectacol important emu ti timini, emu ti pareia di la Târgu Jiu, ucazi cu cari lă haristusescu a artiștilor tră aestă colaborare extraordinară. Voi s’adavgu că trupa di actori a Teatrului Dramatic “Elvira Godianu” ditu Târgu Jiu easti cumădndusită di Cosmin Brehuță, un om timiraki, un director acutotalui atipic tră peisajul teatral românesc. Emu scenariul radiofonic, emu aţelu tră scenă ș-revendică paternitatea nu ditu clișeele cari compun di multi ori, ti amărtie, imaginea el Tudor Vladimirescu, că ditu traghedia antică, ditu dramaturgia shakespeariană, avânda și ndauă accente suprarealiste.”


    Spectacolul realizat di Gavriil Pinte, cu furñia a Bicentenarlui Tudor Vladimirescu și adratu tru colaborari cu Teatrul Dramatic Elvira Godianu ditu Târgu Jiu, lli-ari tru distribuție, ntră alţălli, pi Mihai Rădulea, Oana Marinescu, Cosmin Brehuță, Eugen Titu, Mădălina Ciobănuc, Monica Sfetcu, Georgiana Enache, Cornelia Diaconu, Adilina Puzdrea, Luminița Șorop.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

























  • Regizorul Gavriil Pinte, nominalizat la Premiile UNITER

    Regizorul Gavriil Pinte, nominalizat la Premiile UNITER


    Trei dintre producțille Teatrului Naţional Radiofonic – Radio România au fost nominalizate la Premiile UNITER, categoria Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise, scenariu de Mariana Onceanu, Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1), dramatizare radiofonică de Mihnea Chelaru, şi Cazul Tudor Vladimirescu, scenariu radiofonic de Gavriil Pinte.



    Gavriil Pinte a absolvit Facultatea de Actorie la Târgu-Mureș și Facultatea de regie la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti. A realizat spectacole în teatrele din București, Satu Mare, Ploieşti, Baia Mare, Tulcea, Miercurea Ciuc, Giurgiu, Sibiu, Constanţa, Oradea, Timișoara. Din anul 1999 până în prezent este regizor artistic în cadrul Redacției Teatru a Societății Române de Radiodifuziune, în cadrul căreia a realizat mai multe spectacole de teatru radiofonic. A primit foarte multe premii pentru regie dintre care amintim Premiul UNITER pentru Teatru Radiofonic în 2OO2, 2OO3 și 2O11. Gavriil Pinte a realizat spectacole după viața și opera a numeroși scriitori: “Un tramvai numit Popescu – după viața și opera poetului Cristian Popescu (spectacol care s-a jucat la București și Sibiu, într-un tramvai aflat în trafic),”Ispita Cioran” – după viața și opera lui Emil Cioran, “Ghidul copilăriei retrocedate” – după Andrei Codrescu, “Călătoria” – după Constantin Abăluță, “şi cei din urmă vor fi cei din urmă” după Ioan Es. Pop.



    Cel mai recent spectacol radiofonic semnat Gavriil Pinte, Cazul Tudor Vladimirescu, porneşte de la personalitatea lui Tudor Vladimirescu, care s-a născut în 1780. Tudor Vladimirescu a fost domn al Țării Românești şi conducătorul Revoluției de la 1821, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României. În 1821, sub titlul “Cererile norodului românesc”, Tudor Vladimireascu făcea cunoscut programul revoluţiei, care prevedea, în primul rând, neamestecul puterilor străine în treburile interne ale țării și realizarea unor reforme. Este considerat primul document cu caracter constituţional din Ţările Române.


    “Uneori Vladimirescu a fost idealizat, mortificat în clișee. Nu am intenționat să facem un spectacol patetic, dar, totodată a fost departe de noi orice gând parodic, orice mijloc de a-l ironiza și duce în derizoriu pe marele pandur. Ne-a interesat un erou care, mai înainte de orice, a fost om. Dar un om care a jucat un rol istoric de primă mărime și a ajuns erou național. Scenariul surprinde aspecte din viața publică a lui Vladimirescu, împletite cu aspecte din viața lui privată, împreună alcătuind ceea ce s-ar putea să fi fost cu adevărat el, un om viu”. Așa își explică, pe scurt, regizorul Gavriil Pinte intențiile sale despre spectacolul teatru radiofonic Cazul Tudor Vladimirescu.


    Gavriil Pinte: “Versiunea radiofonică a fost precedată de o versiune de scenă, pentru că, inițial, spectacolul s-a jucat pe o insulă mărginită de brațele Jiului, la intrarea în orașul Târgu Jiu. Spectacolul s-a jucat noaptea, iar coloana sonoră a fost asigurată de formația Bucium, condusă de Andi Dumitrescu. Totul s-a petrecut live, aș putea numi acest spectacol o operă rock. Mi s-a părut potrivită muzica celor de la Bucium pentru acest spectacol pentru că rock-ul este o muzică rebelă, revoluționară, așa cum a fost și Tudor Vladimirescu ca personaj istoric. A fost un spectacol cu o distribuție numeroasă, 60 de artiști, iar în urma acestui spectacol am crezut de cuviință că este cazul să facem și o versiune radiofonică. Sigur că n-am avut cum să asigurăm pentru spectacolul radiofonic o distribuție formată din 60 de artiști, dar înregistrările au fost făcute special pentru versiunea radiofonică. La fel, scenariul a fost conceput având în vedere specificul și rigorile radiofonice, iar înregistrările au avut loc în incinta teatrului din Târgu Jiu. Mă bucur că acest specacol beneficiază și de o versiune radiofonică, pentru că este un spectacol important atât pentru mine, cât și pentru trupa de la Târgu Jiu, ocazie cu care le mulțumesc artiștilor pentru această colaborare extraordinară. Aș dori să adaug că trupa de actori a Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu” din Târgu Jiu este condusă de Cosmin Brehuță, un om minunat, un director total atipic pentru peisajul teatral românesc. Atât scenariul radiofonic, cât și cel pentru scenă își revendică paternitatea nu din clișeele care compun de multe ori, din păcate, imaginea lui Tudor Vladimirescu, ci din tragedia antică, din dramaturgia shakespeariană, având și câteva accente suprarealiste.”


    Spectacolul realizat de Gavriil Pinte, prilejuit de Bicentenarul Tudor Vladimirescu și realizat în colaborare cu Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu, îi are în distribuție, printre alții, pe Mihai Rădulea, Oana Marinescu, Cosmin Brehuță, Eugen Titu, Mădălina Ciobănuc, Monica Sfetcu, Georgiana Enache, Cornelia Diaconu, Adelina Puzdrea, Luminița Șorop,




  • Regizorul Mihnea Chelaru, nominalizat la Premiile UNITER

    Regizorul Mihnea Chelaru, nominalizat la Premiile UNITER

    Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România amintă trei nominalizări tră Premiile UNITER (Premiile Uniunii Teatrale ditu România) la categoria Nai ma bun spictacol di teatru radiofonic. Easti zborlu di spectacolele Un secol di teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interdzsă, scenariu di Mariana Onceanu, Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1), dramatizare radiofonică di Mihnea Chelaru, şi Cazul Tudor Vladimirescu, scenariu radiofonic di Gavriil Pinte.


    Călisitu la Club Cultura, regizorul Mihnea Chelaru easti pricunuscut ca un inovator tru domeniul artei nihadzloru, spectacolele și creațiile a llei amintănda multi premii la importante festivaluri internaționale dedicati teatrului radiofonic, ca New York Festivals Worlds Best Radio Programs/ Festivalurile a nai ma buniloru Programe di Radio ditu Lume și Concursul Internațional di Creații Radiofonice di un minut di la Montreal.


    Zburămu cu Mihnea Chelaru ti mirakea a lui tră teatrul radiofonic, tră recenta nominalizare la Premiile UNITER, și ti cum agiumsi s’adapteadză radiofonic ţinţi pirmituseri ditu antologia Noir di București, publicată la Editura Tritonic. Ateali 5 episoadi avură premiera tru 2021 și fură lansate tru idyea dzuuă la Radio România Actualități și pi platforma eteatru.ro, secțiunea podcast. Mihnea Chelaru semneadză emu dramatizarea radiofonică, emu și regia artistică și sound disign-ul a respictivelor producții inspirate di pirmituserli a scriitorilor Bogdan Hrib, Tony Mott, Dan Radoiu, Daniel Timariu, Ștefan Dicebal Guță. Mihnea Chelaru.


    “Prota ş-prota, escu un fan a alustui gen, al literaturăllei noir, și tru momentul tru cari aflamu literatură noir românească di multu bună calitate, vruis s’aamau aestu serial. Atumţea avumu ună andamasi cu Attila Vizauer, redactorul șef al secției Teatru Național Radiofonic, și cu scriitorul și editorul Bogdan Hrib și u scoşu tu vidiala idiea a mea cari părea puțăn nibunească, ama lă arisi a loru și ia că s-alăxi tru aestu serial pi cari vremu s’lu duţemu ninti. Alepsu numa a Povestiri polițiste. Sezonul 1 tamam tru idiea că va s’ducu ninti proiectul, cu nadia va s’hibă și sezoanele 2 și 3. Pot sa spunu că avut succes, tră atea că tru momentul tru cari serialul fu lansat online, agiumsi diplo traficul pi aţea pagină, pi eteatru.ro, ași că pot să spun că lumea apreciadză pirmituserli polițiste. Ma multu di ahât, amintamu un public nou, dukimu că tru pandimie multă lume lu xanaafla teatrul radiofonic.”



    Mihnea Chelaru easti aţelu cari feaţi nregistrarile “on location” tru teatrul radiofonic ditu România. Eara tru 2008, când a nregistră spictacolul “Bărbierul ditu Sevilla”, regia Toma Enache. Diapoa alte spictacole (“Argentina”, regia Ilinca Stihi, “Metamorfoza”, regia Ion Andrei Puican, “Over the Rainbow”, regia Mihnea Chelaru și Ion Andrei Puican, “Sărmanlu meu tata”, regia Attila Vizauer) cari s’hărsiră di idyea tehnică di nregistrare și amintara premii la festivalurile internaționale di gen.


    Mihnea Chelaru: “Tinirlu bărnu easti nviţatu s’amintă informația iruşi, dizvoltarea media avu contribut la aest lucru. Am observat și tru festivalurile internaționale la cari am fost, piesele cari nu dipășeau 40 di minute erau cele mai apreciate. Dacă dipășesc 40 di minute, constatarea mea easti că până și oamenii di radio se concentrează mai greu la o producție di gen, indiferent cât di bine easti realizată. Eu, având și formația di regie film, am trucercat să duc sunetul di teatru radiofonic truspre sunetul di film, ama păstrând totuși elementele cari ajută teatrul radiofonic. Tră că și tatăl meu a lucrat la Radio România, a fost regizor muzical tot la Teatrul Național Radiofonic, am ascultat teatru radiofonic di mic. Și nu mi arisea s’avdu una boaţi cari părea nregistrată tru unăudae, iar pi fundal s’avdza pulli, nu puteam s’fac ligătura anamisa di elementele respictive. Di aţea vrui s’aduc actorul tru cadrul original, aţea turlie că tutu tabloul s’hibă perfect, s’pară că tuti suntu nregistrati tru idyiulu loc.”



    S’pare că tru pandimie publicul ridiscopiri teatrul radiofonic. Ari un interes tut ma mare tră aest gen, spune Mihnea Chelaru. “Easti un lucru pi cari l-am remarcat, tru multe țări, și mă voi rezuma să dau ca exemplu Rusia, Norvegia și Canada, secțiile di radio drama ale posturilor publice au disființate. Trusă di câțiva ani s-a remarcat un trend ascendint al acestui gen, publicul easti ditu nou interesat di teatrul radiofonic și au truceput să se redischidă și unele ditutre redacțiie cari erau truchise și să producă ditu nou spictacole. Și tru America teatrul radiofonic dispăruse, aoa şi 10 ani nu mata s’fătea ici teatru radiofonic, ama iată că recent au apărut o mulțime di producători particulari cari fac teatru radiofonic, pi ningă posturile naționale. Easti dimi un gen cari pare că s’toarnă. Anlu aestu va avea loc Festivalul Internaţional di Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, pi cari noi, Radio România, îl organizăm di aproapi zece ani. Cari yini la festival va s’veada un grup di oameni miraclleadz, cari lu-au tu vreari teatrul radiofonic”



    Cosmin Şofron, Daniela Ioniţă Marcu, Nicoleta Lefter, Ion Arcudianu, Marius Călugăriţa, Cristi Dionise, Bogdan Isopiscu, Sabina Lepădătescu și Alin Potop se numără printre actorii ditu distribuția producției di teatru radiofonic Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1).


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala























  • Regizorul Mihnea Chelaru, nominalizat la Premiile UNITER

    Regizorul Mihnea Chelaru, nominalizat la Premiile UNITER


    Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România a primit trei nominalizări pentru Premiile UNITER (Premiile Uniunii Teatrale din România) la categoria Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic. Este vorba de spectacolele Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise, scenariu de Mariana Onceanu, Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1), dramatizare radiofonică de Mihnea Chelaru, şi Cazul Tudor Vladimirescu, scenariu radiofonic de Gavriil Pinte.


    Invitat la Club Cultura, regizorul Mihnea Chelaru este recunoscut drept un inovator în domeniul artei sunetelor, spectacolele și creațiile sale sale primind numeroase premii la importante festivaluri internaționale dedicate teatrului radiofonic, ca New York Festivals Worlds Best Radio Programs/ Festivalurile Celor mai bune Programe de Radio din Lume și Concursul Internațional de Creații Radiofonice de un minut de la Montreal.


    Am vorbit cu Mihnea Chelaru despre pasiunea sa pentru teatrul radiofonic, despre recenta nominalizare la Premiile UNITER, și despre cum a ajuns să adapteze radiofonic cinci povestiri din antologia Noir de București, publicată la Editura Tritonic. Cele 5 episoade au avut premiera în 2021 și au fost lansate în aceeași zi la Radio România Actualități și pe platforma eteatru.ro, secțiunea podcast. Mihnea Chelaru semnează atât dramatizarea radiofonică, cât și regia artistică și sound design-ul respectivelor producții inspirate de povestirile scriitorilor Bogdan Hrib, Tony Mott, Dan Radoiu, Daniel Timariu, Ștefan Decebal Guță. Mihnea Chelaru.


    “În primul rând, sunt un fan al acestui gen, al literaturii noir, și în momentul în care am descoperit literatură noir românească de foarte bună calitate, mi-am dorit foarte mult să realizez acest serial. Atunci am avut o întâlnire cu Attila Vizauer, redactorul șef al secției Teatru Național Radiofonic, și cu scriitorul și editorul Bogdan Hrib și mi-am expus ideea mea care părea puțin nebunească, dar lor le-a plăcut și iată că s-a transformat în acest serial pe care aș dori să-l continui. Am ales titlul Povestiri polițiste. Sezonul 1 tocmai în ideea că voi continua proiectul, sper că vor urma și sezoanele 2 și 3. Pot spune că a avut succes, pentru că în momentul în care serialul a fost lansat online, s-a dublat traficul pe acea pagină, pe eteatru.ro, așa că pot spune că lumea apreciază povestirile polițiste. Mai mult de atât, chiar am câștigat public nou, am constatat că în pandemie multă lume a redescoperit teatrul radiofonic.”



    Mihnea Chelaru este cel care a introdus înregistrarile “on location” în teatrul radiofonic din România. Se întâmpla în 2008, când a înregistrat spectacolul “Bărbierul din Sevilla”, regia Toma Enache. Au urmat alte spectacole (“Argentina”, regia Ilinca Stihi, “Metamorfoza”, regia Ion Andrei Puican, “Over the Rainbow”, regia Mihnea Chelaru și Ion Andrei Puican, “Sărmanul meu tata”, regia Attila Vizauer) care au beneficiat de aceeași tehnică de înregistrare și au obtinut premii la festivalurile internaționale de gen.


    Mihnea Chelaru: “Generația tânără este obișnuită să primească informația repede, dezvoltarea media a contribuit la acest lucru. Am observat și în festivalurile internaționale la care am fost, piesele care nu depășeau 40 de minute erau cele mai apreciate. Dacă depășesc 40 de minute, constatarea mea este că până și oamenii de radio se concentrează mai greu la o producție de gen, indiferent cât de bine este realizată. Eu, având și formația de regie film, am încercat să duc sunetul de teatru radiofonic înspre sunetul de film, dar păstrând totuși elementele care ajută teatrul radiofonic. Pentru că și tatăl meu a lucrat la Radio România, a fost regizor muzical tot la Teatrul Național Radiofonic, am ascultat teatru radiofonic de mic. Și îmi displăcea să aud o voce care părea înregistrată într-o încăpere, iar pe fundal se auzeau păsărele, nu puteam să fac legătura între elementele respective. De aceea am încercat să aduc actorul în cadrul original, astfel încât întreg tabloul să fie perfect, să pară că totul e înregistrat în același loc.”



    Se pare că în pandemie publicul a redescoperit teatrul radiofonic. Există un interes tot mai mare pentru acest gen, spune Mihnea Chelaru. “Este un lucru pe care l-am remarcat, în multe țări, și mă voi rezuma să dau ca exemplu Rusia, Norvegia și Canada, secțiile de radio drama ale posturilor publice au desființate. Însă de câțiva ani s-a remarcat un trend ascendent al acestui gen, publicul este din nou interesat de teatrul radiofonic și au început să se redeschidă și unele dintre redacțiie care erau închise și să producă din nou spectacole. Și în America teatrul radiofonic dispăruse, acum 10 ani nu se mai făcea deloc teatru radiofonic, dar iată că recent au apărut o mulțime de producători particulari care fac teatru radiofonic, pe lângă posturile naționale. Este deci un gen care pare că revine. Anul acesta va avea loc Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, pe care noi, Radio România, îl organizăm de aproape zece ani. Cine vine la festival va vedea un grup de oameni pasionați, care iubesc teatrul radiofonic”



    Cosmin Şofron, Daniela Ioniţă Marcu, Nicoleta Lefter, Ion Arcudeanu, Marius Călugăriţa, Cristi Dionise, Bogdan Isopescu, Sabina Lepădătescu și Alin Potop se numără printre actorii din distribuția producției de teatru radiofonic Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1).




  • Pauza Mare 23.03.2022

    Pauza Mare 23.03.2022

    Teatrul Naţional Radiofonic — Radio România a primit trei nominalizări pentru Premiile UNITER la categoria “Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic”. Este vorba de spectacolele “Un secol de teatru românesc la Chişinău — Revanşa memoriei interzise”, scenariu de Mariana Onceanu, “Radio Noir. Povestiri polițiste” (Sezonul 1), dramatizare radiofonică de Mihnea Chelaru, şi “Cazul Tudor Vladimirescu”, scenariu radiofonic de Gavriil Pinte. Regizorii Mihnea Chelaru și Gavriil Pinte sunt invitații Corinei Sabău, la “Pauza Mare”:



  • Teatrul Național Radiofonic, nominalizat pentru Premiile UNITER 2022

    Teatrul Național Radiofonic, nominalizat pentru Premiile UNITER 2022

    Eforturile echipei Teatrului Naţional Radiofonic — Radio România de a continua să producă spectacole de înaltă calitate artistică, pe toată perioada restricţiilor sanitare, sunt răsplătite cu trei nominalizări pentru Premiile UNITER la categoria Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: Un secol de teatru românesc la Chişinău — Revanşa memoriei interzise, scenariu de Mariana Onceanu, Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1), dramatizare radiofonică de Mihnea Chelaru şi Cazul Tudor Vladimirescu, scenariu radiofonic de Gavriil Pinte. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie — 31 decembrie 2021.


    Pentru a XXX-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Alina Epîngeac, Doina Papp şi Maria Zărnescu.



    • Un secol de teatru românesc la Chişinău — Revanşa memoriei interzise este un spectacol-document dedicat Centenarului Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău. Scenariul: Mariana Onceanu. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Constantin Florescu, Petru Hadârcă, Diana Decuseară, Adrian Păduraru, Anatol Durbală, Mircea Constantinescu, Ghenadie Gâlcă, Pătru Gavril, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Daniel Tudorică, Cristina Constantinescu, Eduard Adam. Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Producţie TNR, în colaborare cu Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău.


    Scenariul are la bază cercetarea istoriei Teatrului Național din Chișinău, pe care a realizat-o autoarea Mariana Onceanu, împreună cu regizorul Petru Hadârcă, și aduce în prim-plan momente semnificative și personalități ale culturii române și ale artei teatrale, care au influențat atât înființarea Teatrului Național, cât și evoluția acestuia.


    În urma cercetării istoriei domeniului în care lucrez, în urma lucrului cu memoriile victimelor deportărilor și deținuților politici, am ajuns la concluzia că cele mai mari realizări și cele mai sigure victorii s-au produs în domeniul învățământului și culturii. Fără școala românească, fără cartea românească și fără teatrul românesc din perioada interbelică, nu ar fi fost nici Marea Adunare Națională din 31 august 1989, nici alfabet latin, nimic. La Chișinău s-au dat bătălii adevărate pentru dreptul de a vorbi corect limba română și pentru a avea acces la teatrul și cultura română” — regizorul Petru Hadârcă.



    • Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1). Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Cu actorii Cosmin Şofron şi Daniela Ioniţă Marcu în rolurile principale. Muzica originală: Codrin Lazăr. Sound design: Mihnea Chelaru. Asistenţa tehnică, Regia de montaj: Florin Bădic. Asistenţă tehnică înregistrări teren: Bogdan Dumitrescu. Regia de studio: Janina Dicu. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Serial radiofonic, în cinci episoade, realizat după povestiri din antologia Noir de București, publicată la Editura Tritonic.


    Dramatizările lui Mihnea Chelaru au valorificat inspirat direcțiile narative a cinci povestiri polițiste, selectând esenţialul din paginile de proză, structurând întâmplările și dialogurile în secvențe sugestive, extrem de ofertante pentru limbajul radiofonic, prin desfășurarea cinematografică a întâmplărilor, prin dinamism și ritm, care au generat o elaborare sonoră minuțioasă. În postura de regizor Mihnea Chelaru este recunoscut drept un adevărat inovator în domeniul artei sunetelor, spectacolele sale primind numeroase premii, la importante festivaluri internaționale, dedicate teatrului radiofonic. În lucrul cu actorii dovedește rigoare, precizie, putere de convingere și o energie creatoare, ce se transmite întregului ansamblu artistic. Așa s-a întâmplat și la înregistrările celor cinci episoade radiofonice, în ale căror distribuții sunt nume importante ale teatrului românesc alături de mai tineri actori.



    • Cazul Tudor Vladimirescu. Scenariul radiofonic și regia artistică: Gavriil Pinte. Muzica: Andi Dumitrescu. Versuri de Lucian Vasilescu și Gavriil Pinte. În distribuție: Mihai Rădulea, Oana Marinescu, Cosmin Brehuță, Eugen Titu, Mădălina Ciobănuc, Monica Sfetcu, Georgiana Enache, Cornelia Diaconu, Adelina Puzdrea, Luminița Șorop, Lulu Trăsnea, Simona Urs, Ion Alexandrescu, Dan Calotă, Pompiliu Ciochia, Bogdan Constantin, Cristinel Dobran, Dan Dobroiu, George Drăghescu, Vlad Fiu, Sorin Giurcă, Iulian Marinescu, Tedi Popescu, Vlad Rădulea, Adrian Șerban. Consultant în probleme de istorie: Gheorghe Gorun. Pregătire muzicală: Alina Lăcătușu. Asistența tehnică: Nicolae Subotin și Ciprian Ion. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu. Spectacol prilejuit de Bicentenarul Tudor Vladimirescu, realizat în colaborare cu Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu.


    În condițiile în care identitatea umană este o valoare tot mai frecvent discutată — iar din identitatea umană face parte și componenta națională — am intenționat să realizăm un spectacol care să aibă în prim plan identitatea unui erou al neamului, controversat, dar erou. (…) Știm că uneori Vladimirescu a fost idealizat, mortificat în clișee. Nu am intenționat să facem un spectacol patetic, dar, totodată a fost departe de noi orice gând parodic, orice mijloc de a-l ironiza și duce în derizoriu pe marele pandur. Ne-a interesat un erou care, mai înainte de orice, a fost om. Dar un om care a jucat un rol istoric de primă mărime și a ajuns erou național. Scenariul surprinde aspecte din viața publică a lui Vladimirescu, împletite cu aspecte din viața lui privată, împreună alcătuind ceea ce s-ar putea să fi fost cu adevărat el, un om viu” — regizorul Gavriil Pinte.


    Lista cu premiile Senatului UNITER și nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2022 se regăsește pe www.uniter.ro.



  • Gala Premiilor UNITER 2020 – ediția a XXVIII-a

    Gala Premiilor UNITER 2020 – ediția a XXVIII-a

    Având în vedere
    situația excepțională pe care o traversează în această perioadă toate
    sectoarele societății, Uniunea Teatrală din România a fost nevoită să
    reconsidere organizarea Galei Premiilor UNITER 2020. Inițial, Gala trebuia să
    aibă loc în data de 11 mai la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, cu
    ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea teatrului craiovean.


    Ținând cont de
    reglementările privind organizarea evenimentelor culturale, Uniunea Teatrală
    din România a decis că ediția din acest an a Galei Premiilor UNITER va avea loc
    în ziua echionocțiului de toamnă, 21 septembrie.




    Juriul final al
    Galei Premiilor UNITER 2020 format din Radu Apostol – regizor, Cosmin Ardeleanu
    – scenograf, Doru Mareș – critic de teatru, Crina Mureșan – actriță, Cristina
    Rusiecki – critic de teatru a vizionat în format digital (online, DVD) spectacolele
    nominalizate și va decide câștigătorii celor 11 categorii de premii.




    Vom reveni cu
    detalii despre locația Galei și sperăm să organizăm în cele mai bune condiții acest eveniment de premiere a
    creației teatrale românești și a artiștilor săi.




    Vă reamintim care
    sunt nominalizările pentru anul 2019 și Premiile Senatului UNITER decise deja în
    luna februarie:


    https://www.uniter.ro/premiile-senatului-uniter-si-nominalizarile-pentru-premiile-galei-uniter-2020/






    PREMIILE SENATULUI UNITER




    Premiul de Excelență: FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU pentru
    calitatea excepţională a ultimelor șase ediții




    Premiul pentru întreaga activitate
    actriță: RODICA MANDACHE




    Premiul pentru întreaga activitate
    actor: MIRCEA RUSU




    Premiul pentru întreaga activitate
    regie: DRAGOȘ GALGOȚIU




    Premiul pentru întreaga activitate
    scenografie: CONSTANTIN CIUBOTARIU




    Premiul pentru întreaga activitate
    critică și istorie teatrală: MYA
    LIONTESCU






    PREMII SPECIALE




    Premiul special pentru promovarea
    teatrului-dans: LINOTIP – CENTRU
    INDEPENDENT COREGRAFIC




    Premiul special pentru teatru de
    păpuși și marionete: FESTIVALUL PUPPETS
    OCCUPY STREET / PĂPUȘILE OCUPĂ STRADA, EDIȚIA 2019 cu tema Evoluție prin
    Revoluție organizat de Teatrul pentru copii și tineret Colibri Craiova




    Premiu special pentru video mapping: ANDREI COZLAC




    Premiul special pentru o activitate
    de șase decenii în editarea cărții de teatru: VIORICA MATEI




    Premiul special pentru machiaj de
    scenă: MINELA POPA




    Premiul Președintelui: TEATRUL NAȚIONAL MARIN SORESCU DIN
    CRAIOVA pentru 170 de ani de istorie în teatrul românesc






    NOMINALIZĂRILE
    PENTRU PREMIILE GALEI UNITER 2020




    Pentru a
    XXVIII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost
    alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu, Călin Ciobotari.


    Spectacolele care au intrat în
    atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31
    decembrie 2019.




    Nominalizările pentru
    anul teatral 2019 sunt următoarele:


    Debut:

    Andrei
    Chifu, pentru
    rolul El din spectacolul Casa
    de pe graniţă de Sławomir Mrožek, un spectacol de Ada Lupu Hausvater la
    Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Timişoara

    Tamás
    Jakab, pentru
    rolul George Gibbs din
    spectacolul Oraşul nostru de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la
    Teatrul Tomcsa Sándor Odorheiu Secuiesc

    Constantin
    Radu Tudosie, pentru
    regia spectacolului A douăsprezecea noapte la Teatrul Dramatic Ion D.
    Sîrbu Petroşani




    Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic:


    ·Hamlet de William Shakespeare, adaptarea
    radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, producție a Societății Române de
    Radiodifuziune

    Jos
    comunismul – joc pe calculator de strategie şi RPG de Ema Stere, regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de
    Radiodifuziune

    Frumoasa adormită şi trezită de Alexandra Ares, regia
    artistică Diana Mihailopol, producție a Societății
    Române de Radiodifuziune




    Cel mai bun spectacol de teatru TV:


    ·Furtuna de William Shakespeare, regia
    Alexandru Lustig, producție a Societății Române de
    Televiziune și a Fundației Teatru Contemporan


    ·Manifest.
    Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară de Ruxandra Cesereanu,
    regia Cornel Mihalache, producție a Societății
    Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)






    Premiul pentru critică de teatru:

    Oana Cristea Grigorescu

    Raluca Rădulescu

    Irina
    Zlotea




    Cea mai bună scenografie:

    Carmencita
    Brojboiu şi András Rancz, pentru
    scenografia spectacolului Nora de Henrik Ibsen, regia Botond Nagy la
    Teatrul Maghiar de Stat Cluj

    Cristina Milea, pentru scenografia spectacolului
    Legături primejdioase de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos
    de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti

    Irina Moscu, pentru scenografia spectacolului
    Casa cu suricate de David Drábek, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional
    Marin Sorescu Craiova




    Cea mai bună actriţă în rol secundar:

    Puşa Darie, pentru rolul Mama din spectacolul Dansul Delhi
    deIvan
    Vîrîpaev, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri Iaşi

    Elena Popa, pentru rolurile din spectacolul
    Dragonul de aur de Roland Schimmelfenning, regia Catinca Drăgănescu la
    Teatrul Andrei Mureşanu Sfântu Gheorghe

    Alina
    Rotaru, pentru
    rolul Madame de Tourvel din
    spectacolul Legături primejdioase de Christopher Hampton, după romanul
    lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti






    Cel mai bun actor în rol secundar:

    Andrei
    Cătălin, pentru
    rolurile din spectacolul Emisie: Titanic Vals, după Tudor Mușatescu,
    regia Matei Lucaci-Grunberg la Teatrul Anton Pann Râmnicu Vâlcea

    Cristian
    Grosu, pentru
    rolul Caliban din spectacolul
    Furtuna de William Shakespeare, regia Gábor Tompa la Teatrul Naţional Cluj-Napoca

    Răzvan
    Vicoveanu, pentru
    rolul Joshua din spectacolul
    Creştini de Lucas Hnath, regia Radu Iacoban la Teatrul Regina Maria
    Oradea








    Cea mai bună actriţă în rol principal:

    Anca Hanu, pentru rolul Chiritza Bârzoi din spectacolul
    Chiritza în concert, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol
    concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca

    Ofelia
    Popii, pentru
    rolul Martha din spectacolul
    Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, regia Andrei și
    Andreea Grosu la Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu

    Oana
    Predescu, pentru
    rolul Morticia Addams din
    spectacolul Familia Addams, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu
    la Teatrul Excelsior Bucureşti






    Cel mai bun actor în rol principal:

    Lucian
    Ionescu, pentru
    rolul Gomez Addams din
    spectacolul Familia Addams, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu
    la Teatrul Excelsior Bucureşti

    Sorin Leoveanu, pentru rolul Barry Champlain din spectacolul
    Radio de Eric Bogosian, regia Bobi Pricop la Teatrul Naţional Marin
    Sorescu Craiova

    Marius Turdeanu, pentru rolul George din spectacolul Cui i-e
    frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu
    la Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu




    Cea mai bună regie:

    Eugen
    Jebeleanu, pentru
    regia spectacolului Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba la ARCUB
    – Centrul Cultural al Municipiului București și Compagnie des Ogres

    Alexandru
    Mâzgăreanu, pentru
    regia spectacolului Steaua fără nume la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ

    Botond
    Nagy, pentru
    regia spectacolului Nora la Teatrul Maghiar de Stat Cluj






    Cel mai bun spectacol:

    Chiritza
    în concert, după
    Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la
    Teatrul Naţional Cluj-Napoca

    Familia
    Addams, regia,
    coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti

    Oraşul
    nostru de
    Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul Tomcsa Sándor Odorheiu
    Secuiesc

  • Radio România, şase nominalizări pentru Premiile UNITER 2020

    Radio România, şase nominalizări pentru Premiile UNITER 2020

    UPDATE

    La Premiile UNITER 2020 juriul a nominalizat pentru categoria Critică de Teatru încă o colegă din Radio România – Raluca Rădulescu, în prezent realizatoarea singurei emisiuni zilnice despre teatru şi film din FM-ul românesc: Scena şi ecranul la Radio România Cultural.

    Raluca Rădulescu este absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu specializarea rusă-franceză, are un masterat de Studii Culturale Ruse şi stagii de cercetare la Institutul de Limbă Rusă A.S. Puşkin din Moscova, Universitatea Paris 8 – Saint-Denis, Paris şi la Universitatea Jagelonow din Cracovia. Este doctor în filologie al Universităţii Bucureşti, cu teza Paris – Moscova via Siberia de la Napoleon la Lenin (2016), iar din 1999 face parte din echipa Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Din 2016 este curator teatral, semnând selecţia a două ediţii ale Festivalului de Teatru Toma Caragiu de la Ploieştişi două ediţii ale Festivalului Internaţional FEST(IN) pe Bulevardorganizat de Teatrul Nottara din Bucureşti.

    În 2014 a primit Premiul special UNITER pentru contribuţia la redimensionarea într-un discurs contemporan a unei cărţi fundamentale pentru practica şi teoria teatrală: K S Stanislavski – Munca actorului cu sine însuşi, volum care a fost nominalizat şi la Gala Industriei de Carte din România Bun de Tipar, pentru cea mai bună traducere a anului.

    ————

    Pentru cea de-a XXVIII-a ediţie a Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu şi Călin Ciobotari. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019.



    La categoria Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, Teatrul Naţional Radiofonic Radio România are trei piese nominalizate:


    • Hamlet de William Shakespeare, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu. Traducerea: Nina Cassian. În distribuţie: Ion Caramitru, Marcel Iureş, Mariana Mihuţ, Ion Cocieru, Mircea Rusu, Dorin Andone, Răzvan Popa, Mihai Verbiţchi, Silvana Mihai, Mihai Constantin, Liviu Lucaci, Alexandru Potocean, Gavriil Pătru, Tamara Creţulescu, Marius Bodochi. Redactor: Crenguţa Manea. Regia de studio: Janina Dicu. Regia de montaj: Dana Lupu, Monica Wilhelm, Florin Bădic, Bogdan Golovei, Robert Vasiliţă. Regia muzicală: Patricia Prundea şi Stelică Muscalu. Regia tehnică: Codrin Lazăr. Spectacol realizat in memoriam Alexandru Tocilescu. La pian, maestrul Dan Grigore. Producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune.


    • Jos comunismul – joc pe calculator de strategie şi RPG de Ema Stere, regia artistică Attila Vizauer. Interpretează: Vlad Ivanov. Muzica originală: Codrin Lazăr. Sound design: Mihnea Chelaru. Readactor: Oana Cristea Grigorescu. Producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune.


    • Frumoasa adormită şi trezită de Alexandra Ares, regia artistică Diana Mihailopol. În distribuţie: Rodica Mandache, Nicoleta Lefter, Marius Bodochi, Dan Aştilean, Ionuţ Grama, Liviu Lucaci, Angela Ioan, Antonia Neumark, Crenguţa Hariton, Cezar Antal, Magda Duţu, Emanuel Varga, Laur Bondarenco. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune.


    La premiile pentru Critică de Teatru au fost nominalizate colegele noastre Oana Cristea Grigorescu şi Irina Zlotea.



    Oana Cristea Grigorescu este redactor la Radio România, redacţia Teatrul Naţional Radiofonic şi critic de teatru, membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT). Este doctor în muzică al Academiei de Muzică Gheorghe Dima Cluj (cu teza Mass-media şi artele sunetului. Strategii ale relaţionǎrii şi reflectǎrii, 2011) şi membru UNITER din anul 1997. Semnează cartea FranceDanse Orient-Express (co-autor împreună cu Andrei Popov), volum editat de Institutul Francez Bucureşti, (2018). În calitate de critic de teatru a contribuit cu studii la toate volumele colective coordonate de Oltiţa Cântec, Teatrul.ro 30 – noi nume, New entries (2019), Teatru pentru publicul tânăr (2018), Teatrul românesc de azi. Noi orizonturi estetice (2017), Tânărul artist de teatru. Istorii recente (2016), Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative (2015) – ed. Timpul, Iaşi. Deceniul de activitate în calitate de curator al Galeriilor Radio de la Cluj-Napoca s-a concretizat în volumul Galeriile Radio – Primii zece ani (2010, 2011).


    În calitate de critic de teatru participă la premierele şi festivalurile româneşti şi internaţionale de teatru pe care le reflectă în cronicile publicate în Observator Cultural, Scena.ro, Capital cultural, Tribuna, dar şi pe www.liternet.ro. Este constant invitată în juriile festivalurilor de teatru, moderează dezbateri critice şi susţine ateliere despre teatrul radiofonic în festivalurile româneşti.


    Irina Zlotea este, în prezent, redactor la Radio România, redacţia Teatrul Naţional Radiofonic, al revistei Teatrul azi şi colaboratoare a Fundaţiei Culturale Camil Petrescu.


    În 2013 a absolvit Facultatea de Teatru a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, cu specializarea în Teatrologie – Jurnalism cultural. În 2016 a finalizat studiile masterale de Teoria şi practica editării, ale Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti.


    La revista Teatrul azi scrie încă din timpul facultăţii, preocupându-se mai ales de cronică de teatru, retrospective de festival şi jurnale de workshop. Participă constant la numeroase festivaluri şi evenimente din ţară, în calitate de critic de teatru.


    În domeniul teoriei şi cercetării teatrale, prin colaborarea cu Fundaţia Culturală Camil Petrescu, a contribuit la realizarea mai multor volume dedicate unor importante figuri ale peisajului teatral românesc: Cătălina Buzoianu – magie, abur, vis (antologie în trei volume de Florica Ichim şi Irina Zlotea), Ileana Ploscaru. Teatru, teatru şi iar teatru… (antologie de Constantin Paraschivescu şi Irina Zlotea), Toca se povesteşte, vol. II (ediţie îngrijită de Florica Ichim, redactare Irina Zlotea), Ştefan Braborescu – Portret din crâmpeie (ediţie de Roxana Croitoru şi Irina Zlotea). Recent a preluat coordonarea seriei Dramaturgi de azi. A semnat, alături de Florica Ichim, scenariul radiofonic Sublocotenent în rezervă Camil Petrescu, montat la Teatrul Naţional Radiofonic, cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

  • Nominalizări ale Teatrului Radu Stanca din Sibiu la Gala UNITER de la Cluj

    Nominalizări ale Teatrului Radu Stanca din Sibiu la Gala UNITER de la Cluj

    Dincolo de premii, contează mult mai mult vibraţia, emoţia pe care fie şi un singur spectator în
    plus pe care l-ai adus în sală le poartă cu el. – afirmă Constantin Chiriac,
    preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu şi director general
    al Teatrului Naţional Radu Stanca. Dialogul a pornit de la recentele nominalizări anunţate de UNITER pentru
    Gala din 2019. Evenimentul – care adună,
    an de an, crema vieţii teatrale din România plus invitaţi din afara ţării – se
    desfăşoară anul acesta în luna mai, la Cluj-Napoca. Teatrul Național Radu
    Stanca Sibiu are patru nominalizări. Pentru Spectacolul R.U.R. (Rossum’s
    Universal Robots) – al secției germane a TNRS – scenografele Andreea Tecla și
    Mădălina Niculae au fost nominalizate la categoria Debut.

    Povestea prințesei deocheate, montare creată de Silviu Purcărete, în 2018,
    la Sibiu, este nominalizată la categoria Cel mai bun spectacol . Tot Povestea aduce naționalului sibian alte
    două nominalizări: Dragoș Buhagiar, pentru cea mai bună scenografie și Ofelia
    Popii, pentru cea mai bună actriță în rol principal, (pentru rolurile Seigen și
    Shinnobu Sota). Constantin Chiriac Cred că premiile şi toate distincţiile
    şi recunoaşterile sunt motive fireşti de mândrie, de orgoliu chiar, care aduc
    bucurie celor care le primesc.Cred însă că pentru artiştii importanţi, cei care
    nu gândesc doar pentru ziua de astăzi, ele nu reprezintă o raţiune de a fi. Cel
    mai important pentru ei este faptul că, aşa cum suntem noi – muritori – ei sunt
    de fapt reprezentanţi ai veşniciei. Eu cred că veşnicia este în noi. E la fel
    de important faptul că Teatrul Naţional de la Sibiu a deschis sezonul româno-francez la Théâtre de la Ville, că am
    jucat 7 reprezentanţii cu 3 spectacole diferite. Sau că, din păcate, în tot
    acest sezon uriaş şi absolut lăudabil niciun alt teatru din România nu a
    evoluat şi nu va evolua la Paris. Vor fi spectacole sau spectacole-lectură în
    alte spaţii importante din Franţa. De asta avem nevoie, după părerea mea, de mai
    mulţi oameni care să gândească cultura română în dialog cu alte culturi ale
    lumii.


    Echipa Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu e în plină
    activitate. Zilele acestea sunt semnate contractele pentru ediţiile din 2020 şi
    2021. Personalităţile cu nume grele trebuie invitate din timp. Constantin
    Chiriac ne-a şi anunţat data conferinţei de presă de la Bucureşti: joi 4
    aprilie 2019.Acolo vom afla ce ne rezervă Sibiu iunie 2019 într-ale artelor
    spectacolului. De câte ori este întrebat care e cheia succesului şi anvergurii
    pe care le are festivalul, Chiriac vorbeşte despre echipă, despre voluntari şi
    despre comunitate. Constantin Chiriac Cred eu că, în primul rând,
    crearea noului public, posibilitatea de a avea – cum avem la Sibiu – 121 de
    spectacole în repertoriu – sunt tot atâtea premii. La fel şi faptul că o comunitate
    a hotărât să investească în cultură 14 la sută din buget. Acele 14 la sută
    investite aduc înapoi comunităţii aproape 20 la sută. Este un lucru
    extraordinar şi coerent.



    Dacă este să vorbim despre evenimente bine
    făcute şi despre coerenţă, Radio România se aliniază perfect, fiind unul dintre
    co-producătorii Festivalului Internaţional de la Sibiu. Încă de la înfiinţarea
    lui, în urmă cu 26 de ani. Este un alt lucru pe care Constantin Chiriac nu uită
    niciodată să-l sublinieze.

  • Gala Premiilor UNITER

    Gala Premiilor UNITER

    Uniunea Teatrală din România – UNITER – a ales, în 2018, ca loc al galei prin care răsplăteşte, în fiecare an, performanţa actoricească şi regizorală, oraşul transilvan Alba Iulia din centrul ţării. Motivul – Cetatea Alba Carolina, devenită decor special al galei UNITER cu numărul 26, este locul simbolic al Marii Uniri a provinciilor istorice româneşti de acum un veac. Cel mai bun spectacol din 2017 a fost desemnat Rambuku de norvegianul Jon Fosse, în adaptarea Ancăi Măniuţiu şi regia lui Mihai Măniuţiu, piesă pună în scenă la Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Timişoara.



    Câştigătorul premiului la categoria Cea mai bună regie a fost rusul Yuri Kordonski, pentru spectacolul Incredibila şi trista poveste a candidei Erendira şi a bunicii sale fără suflet, de Gabriel Garcia Marquez, la Teatrul German de Stat Timişoara. Kordonski este un vechi şi bun prieten al scenei româneşti. Al său Unchi Vanea” de la teatrul Bulandra din capitală se apropie de împlinirea a două decenii de la premieră şi rămâne un reper pentru arta dramatică autohtonă.



    Naţionalul bucureştean a fost şi el onorat la Gala UNITER, graţie premiilor pentru interpretare masculină şi feminină primite de marii actori Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ. Cei doi au fost recompensaţi pentru rolurile din spectacolul Regele moare de Eugene Ionesco, regia Andrei şi Andreea Grosu, Bérenger întâiul şi Regina Marguerite. Premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar a fost primit de Zsolt Bogdan, pentru rolul Roy M. Cohn din spectacolul serial Îngeri în America, de Tony Kushner, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, iar Trofeul pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar a revenit Adei Lupu, pentru rolul Fiica din spectacolul Măcelaria lui Iov de Fausto Paravidino, regizat de Radu Afrim la Teatrul Vasile Alecsandri din Iaşi (nord-est).



    La categoria Cea mai bună scenografie, premiul a mers la Helmut Sturmer şi Ioana Popescu pentru spectacolul Incredibila şi trista poveste a candidei Erendira şi a bunicii sale fără suflet de Gabriel Garcia Marquez. Cel mai bun spectacol de teatru TV a fost desemnat Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Muşatescu, iar Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a fost Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin, scenariul de Emil Boroghină după Tristele şi Ponticele, scenariul radiofonic şi regia artistică Gavriil Pinte, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune.



    Premiul pentru Cea mai bună piesă românească a anului 2017 a fost acordat lui Daniel Oltean – nota bene, de profesie procuror antimafia – pentru piesa 50 de secunde. UNITER i-a acordat premiul de excelenţă actorului Horaţiu Mălăele, memorabil în Unchiul Vanea” montat de Kordonski la Bulandra, în vreme ce Premiul preşedintelui UNITER a fost primit de criticul de teatru Marina Constantinescu. Aceasta i-a adus un omagiu disidentei anticomuniste Doina Cornea, de curând dispărută.